Marile companii auto germane își recunosc vinovăția pentru că nu s-au opus ascensiunii lui Hitler: În 1933, prea mulți au tăcut
49 de companii germane (Adidas, Bayer, Bosch, Deutsche, Bahn, BMW, DHL, Mercedes-Benz, Lufthansa, Volkswagen) au emis o declarație comună prin care au recunoscut că au avut un rol în întărirea regimului nazist din anii 1930. În scrisoarea publicată pe 8 mai, cu ocazia aniversării a 80 ani de la capitularea Germaniei nazise, că„ venirea național-socialiștilor în 1933 nu ar fi fost posibilă fără eșecurile liderilor politici, militari, judiciari și economici ai vremii”. Semnatarii și-au asumat responsabilitatea de a păstra vie memoria atrocităților comise în perioada nazistă și au transmis un avertisment despre cât de fragilă poate să fie democrația, potrivit Zeit Online . „Ne opunem urii, discriminării și antisemitismului. Democrația are nevoie de implicare – și de dezacord. Necesită principii și curaj. În 1933 și după aceea, prea mulți au tăcut, au ignorat ce se întâmpla și nu au acționat. De aceea, responsabilitatea noastră este una care privește trecutul, prezentul și viitorul”. Companiile germane se consideră responsabile pentru consolidarea tiraniei naziste Lideri de afaceri germani comemorează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și îndeamnă ca memoria crimelor național-socialismului. Pe 27 ianuarie, directori de la Bayer, BASF, Evonik și Siemens au participat la comemorarea eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Drept urmare, Bill Anderson – CEO al Bayer – împreună cu șefii celorlalte trei companii au scris companiilor de top pentru a uni mediul de afaceri german în spatele unei declarații comune cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a sfârșitului războiului, pe 8 mai 2025. În final, 49 de companii au participat: „Acum 80 de ani, pe 8 mai 1945, s-a încheiat al Doilea Război Mondial în Europa. Această zi este o zi de comemorare pentru toți cei care au fost persecutați și uciși, pentru crimele și distrugerile comise, pentru cei peste 60 de milioane de morți din întreaga lume. Astăzi este, de asemenea, o zi în care trebuie să ne întrebăm cum s-ar fi putut întâmpla acest lucru. Preluarea puterii de către naziști în 1933 ar fi fost de neconceput fără eșecul factorilor de decizie de la acea vreme în politică, armată, sistemul judiciar și mediul de afaceri. Companiile germane au contribuit la consolidarea domniei naziștilor. Preocupate de propriile interese, multe companii și foștii lor actori au fost complici. Astăzi, noi, ca și companii germane, ne asumăm responsabilitatea de a face vizibilă memoria crimelor din epoca nazistă. Căci aceste crime ne amintesc iar și iar de fragilitatea democrației. Împreună ne opunem urii, excluderii și antisemitismului. Nu trebuie să existe o linie finală între noi. Victoria Aliaților asupra naziștilor a dat speranță unui întreg continent, întregii lumi.. Coeziunea europeană, statul de drept și libertatea obținute odată cu sfârșitul Războiului Rece sunt realizări pe care trebuie să le protejăm împreună. Democrația prosperă prin participare – și prin disidență. Necesită atitudine și curaj. În 1933 și după aceea, prea mulți au tăcut, și-au întors privirea și au rămas tăcuți. Aceasta dă naștere responsabilității noastre – pentru trecut, pentru prezent și pentru viitor”. 8 mai – Ziua Victoriei Pe 30 aprilie 1945, dictatorul nazist Adolf Hitler s-a împușcat în buncăr pentru a nu fi capturat de sovieticii care au pătruns în Berlin. După încă câteva zile de lupte, pe 8 mai 1945, Germania nazistă a capitulat necondiţionat în faţa Aliaţilor. Sovieticii i-au forţat pe generalii germani să semneze un act de capitulare, la Berlin, în noaptea de 8 spre 9 mai, astfel că Moscova şi ţările din Est au declarat Ziua Victoriei pe 9 Mai. Reprezentaţi ai Germaniei şi ai Forţelor Aliate prezenţi în „Camera de Război” din Cartierul General din Reims, Franţa, 7 mai 1945, unde delegaţii germani au capitulat necondiţionat în faţa Marii Britanii, URSS şi SUA. Mulţimea euforică a sărbătorit timp de 2 zile şi 2 nopţi.Premierul britanic Winston Churchill, alături de familia regală, Prinţesa Elisabeta, Regina Elisabeta, Regele George VI, Prinţesa Margareta, la balconul Palatului Buckingham, pe 8 mai 1945. Generalul american Dwight D. Eisenhower dă mâna cu generalul sovietic Ivan Susloparov în Reims, Franţa, mai 1945. Capitularea generală a fost semnată la Reims, Franţa, pe 7 mai şi a fost ratificată pe 8 mai, 1945. Din partea Germaniei au semant generalii Keitel, Friedeburg şi P. F. Stump şi Arthur William Tedder (Mareşalul Forţelor Aeriene ale Regatului Unit) au semnat din partea Aliaţilor, iar mareşalul Zhukov din partea URSS. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Citește și: Potrivit unor documente CIA declasificate în 2017, Adolf Hitler și-ar fi înscenat sinuciderea și ar fi fugit în America de Sud Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Autoritățile olandeze, încă în căutare după artefactele dacice furate. Până acum, au fost investigați șapte suspecți
Potrivit presei olandeze, șapte suspecți sunt investigați în cazul furtului de artefacte româneşti de la Muzeul Drents: Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice care au fost furate în ianuarie, pe durata expoziției „Dacia – Imperiul de aur şi argint”. În urma spargerii muzeului din Assen, autoritățile române au colaborat cu cele olandeze pentru a-i găsi pe făptași, potrivit Ziare.com. Un grup de persoane din Olanda de Nord, în principal din Heerhugowaard, a fost vizat de autoritățile olandeze. Trei dintre suspecţi au fost lăsaţi în libertate până la finalizarea anchetei. Numele a do dintre suspecți, Douglas Chesley şi Bernhard Zeeman, au fost făcute publice de Poliţie încă din ianuarie. Alți patru suspecți sunt încă în arest, iar pe 9 mai, instanţa va decide în cadrul unei şedinţe publice la Assen, dacă arestarea lor preventivă va fi prelungită. Parchetul va prezenta informaţii actualizate privind stadiul anchetei. Poliţia a desfăşurat o anchetă intensă timp îndelungat după ce a primit ponturi din partea publicului, dar a avut la dispoziție și înregistrări ale camerelor de luat vederi de la un magazin de bricolaj din Assen. Datele telefonice şi maşinile au fost studiate de autorități. Deşi mai multe persoane au fost arestate, operele de artă furate sunt încă dispărute și nu se știe nici la această oră dacă mai sunt întregi sau au fost topite. Coiful este de aur pur, bine conservat și cântărește aproape un kilogram. Potrivit analizelor efectuate, datează din jurul anului 400 î.Hr. (din vremea când Sparta și Atena erau la finalul războiului peloponesiac). După forma și decorațiunile evidențiate, istoricii au ajuns la concluzia că ar fi fost un coif ceremonial și nu unul de luptă. Arthur Brand, specialist în recuperarea obiectelor de artă furate, a declarat pentru cotidianul olandez AD că „marea teamă” este că cel mai faimos obiect antic de aur din România” ar putea fi „topit” de hoți. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Turneu național EMINESCIANA 2.0. Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, 14 spectacole MULTIMEDIA realizate după un concept original
Pentru a celebra 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor susține o serie de 14 spectacole multimedia, realizate după un concept original, în cadrul unui turneu național organizat cu susținerea Ministerului Culturii. Între 9 mai și 13 iunie 2025, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor oferi publicului din 14 orașe din România ocazia de se bucura de experiența inedită a unei producții multimedia realizată după un concept prezentat în premieră în România și dedicat liricii eminesciene și universalității culturii române. Formatul acestor spectacole se bazează pe proiecția unei serii de 6 videoclipuri realizate de cei doi muzicieni în anul 2021 alături de mari nume ale scenei dramatice românești: MAIA MORGENSTERN, GHEORGHE VISU, CRISTINA DELEANU, EUGEN CRISTEA, SIMONA VINTILĂ, cărora li se adaugă îndrăgitul producător de televiziune britanic CHARLIE OTTLEY. Materialele video prezentate cuprind, într-o fascinantă și foarte originală punere în imagine semnată de regizoarea Anca Colțeanu, poeme eminesciene celebre, recitate fiecare într-o altă limbă și filmate împreună cu cei doi muzicieni în cadre diverse, impresionante, de la pădurile înzăpezite ale Bucegilor la câmpiile aurii din Bărăgan și palatele Bucureștiului, însoțite de efecte speciale și, desigur, punând în lumină imensa valoare dramatică a recitatorilor. Aceste materiale video vor fi proiectate în alternanță cu intepretări live ale celor doi artiști care vor prelua temele muzicale din clipuri pentru a le continua într-o evoluție sonoră inedită, urmând o traiectorie dramatică bine stabilită și deosebit de complexă, trasată de conținutul și expresia capodoperelor eminesciene, pentru a se întoarce apoi în cardul vizual virtual al unui nou poem. O experiență complexă De-a lungul acestei călătorii între imagini și muzică, publicul va putea asculta cunoscutele poeme „La steaua”, „O, rămâi”, „Trecut-au anii”, „Ce te legeni” sau „Ce-ți doresc eu ție?” în variantele lor din limbile ebraică, franceză, engleză sau germană, însoțite de pagini muzicale semnate de compozitori români ce împart în bună măsură aceeași infuență culturală ca traducerile prezentate: Hilda Jerea, Walter Klepper, George Enescu, Alfonso Castaldi, Liana Alexandra. Astfel, sub o denumire sugestivă pentru îmbinarea dintre elementele culturale autentice și perspectiva modernă, Diana Jipa și Ștefan Doniga promit o experiență unică, deosebit de complexă, adaptată cerințelor publicului actual și dedicată, ca toate celelalte concepte semnate de cei doi muzicieni, promovării valorilor culturii române. Programul turneului EMINESCIANA 2.0 Programul turneului EMINESCIANA 2.0 este următorul: 09.05.2025 – Zalău, Sala Prefecturii; 19.05.2025 – Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”; 20.05.2025 – Ipotești, Memorialul MIHAI EMINESCU; 21.05.2025 – Dumbrăveni, jud. Suceava – Centrul Cultural „Eugen Simion”; 22.05.2025 – Fălticeni, jud. Suceava – Teatrul Dramatic „Gr. V. Birlic”; 23.05.2025 – Piatra Neamț, Sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț; 25.05.2025 – Focșani, Teatrul ”Maior Gheorghe Pastia” al Municipiului Focșani; 26.05.2025 – Brăila, Casa Tineretului; 28.05.2025 – Tecuci, Ateneul Tecuci; 06.06.2025 – Pitești, Centrul multifuncțional al Filarmonicii; 09.06.2025 – Slobozia, Sala „Europa”; 10.06.2025 – Giurgiu, Ateneul „Nicolae Bălănescu”; 11.06.2025 – Breaza, Centrul Cultural „Ion Manolescu”; 13.06.2025 – Buzău, Sala de spectacole a Teatrului „George Ciprian”. Citește și: CASA COANDĂ, donată Academiei de familia ilustrului inventator, uitată de la finanțare pentru reabilitare și amenajare. Când ar putea fi redeschisă Tudor Gheorghe revine pe scena Sălii Palatului, pe 5 mai, cu „Florile salcâmilor nebuni”. Biletele s-au pus deja în vânzare Opereta din București, moment EMOȚIONANT în memoria Papei Francisc: „Dragostea dărâmă ziduri si distanțe” Casa Memorială „Elena Farago” din Craiova va fi transformată într-un hub digital. Proiectul de reabilitare se află în plină desfășurare Regizorul Andrei Șerban, scrisoare deschisă pentru ministrul Culturii, după controversele din spectacolul „Proorocul Ilie” : „RISCURILE vor fi imense” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
A murit Paul Van HOEYDONCK, creatorul primei opere de artă de pe Lună
Paul Van Hoeydonck, artistul belgian cunoscut pentru realizarea sculpturii „Fallen Astronaut” – prima și, pentru mult timp, singura operă de artă aflată pe suprafața Lunii – s-a stins din viață sâmbătă, 3 mai, la vârsta de 99 de ani. Anunțul a fost făcut de familia sa pe pagina oficială de Facebook. Născut pe 8 octombrie 1925 în orașul Anvers, Paul Van Hoeydonck a fost un artist polivalent, activ în numeroase forme de expresie plastică: sculptură, pictură, colaj, desen și grafică. Deși a avut o carieră bogată în creații inovatoare, notorietatea globală i-a fost adusă de o lucrare minusculă, dar cu o puternică încărcătură simbolică: Fallen Astronaut (Astronautul Căzut). O operă de artă pe Lună În anul 1971, în timpul misiunii Apollo 15, echipajul NASA a plasat în apropierea Modulului Lunar o mică figură din aluminiu reprezentând un astronaut stilizat. Sculptura, care măsoară doar 8,5 cm, a fost așezată pe solul selenar alături de o placă inscripționată cu numele a 14 astronauți americani și cosmonauți sovietici care își pierduseră viața în timpul curselor spațiale ale anilor ’60 și începutul anilor ’70. Lucrarea a fost creată la solicitarea astronautului David Scott, comandantul misiunii, și a fost destinată unui gest profund uman și discret: un omagiu adus celor care au murit în numele explorării spațiului. Van Hoeydonck a acceptat provocarea cu condiția ca sculptura să nu fie considerată un simbol politic sau religios, ci pur și simplu un tribut umanist. NASA a păstrat inițial tăcerea asupra existenței operei, pentru a evita orice asociere comercială. Cu toate acestea, odată ce gestul a fost făcut public, Fallen Astronaut a devenit o piesă emblematică – o raritate artistică în contextul cuceririi tehnologice a spațiului. Timp de mai bine de cinci decenii, Fallen Astronaut a fost considerată singura lucrare de artă amplasată efectiv pe un alt corp ceresc. Această exclusivitate a fost întreruptă abia în februarie 2024, când artistul american Jeff Koons a trimis pe Lună un set de 125 de mini-sculpturi în cadrul unei misiuni comerciale, marcând astfel începutul unui nou capitol în relația dintre artă și explorarea spațială. Cu toate acestea, lucrarea lui Van Hoeydonck rămâne singulară nu doar prin prioritate, ci și prin intenția sa profundă – un gest tăcut, umil și universal. Un artist vizionar În afara acestei realizări legendare, Paul Van Hoeydonck a fost un exponent important al artei moderne belgiene, apropiat de mișcările avangardiste postbelice. Interesat de relația omului cu tehnologia, cu cosmosul și cu viitorul, Van Hoeydonck a anticipat prin opera sa o serie de întrebări care continuă să fie relevante astăzi: cum va arăta arta în afara planetei? Ce loc mai are emoția umană în era spațială? Poate arta să însoțească știința în cucerirea necunoscutului? Dispariția lui Paul Van Hoeydonck marchează sfârșitul unei epoci în care arta și explorarea spațială s-au întâlnit discret, dar memorabil. Fallen Astronaut va rămâne pe Lună, poate pentru eternitate, ca un simbol al respectului față de trecut și al speranței în viitor. CITEȘTE ȘI: Cel mai în vârstă ASTRONAUT american s-a întors pe Pământ în ziua în care a împlinit 70 de ani Astronaut american, transportat spre Stația Spațială Internațională cu o rachetă rusească SOYUZ Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Casa Coandă, donată Academiei de familia ilustrului inventator, uitată de la finanțare pentru reabilitare și amenajare
Oricine merge pe una dintre cele mai selecte artere din centrul Bucureștiului, Bulevardul Lascăr Catargiu, poate vedea, la jumătatea distanței dintre Piața Romană și Piața Victoriei, la numărul 29, o clădire impunătoare, cu un etaj și mansardă, dar vizibil deteriorată și cu un aer părăsit, Un lacăt zdravăn este pus pe un lanț care înconjoară de două ori poarta masivă de metal, acum foarte ruginită. Mai mult, în urmă cu zece zile, la final de aprilie, trecătorii de pe lânga latura dintre bulevard și strada Henri Coandă încă puteau vedea agățate afișe uitate de multe săptămâni cu avertizarea: „Vă rugăm ocoliți! Cad țurțuri”. Doar plachetele de pe ziduri arată care este rolul clădirii-monument istoric, acela de „Casă memorială Henri Coandă”. Este un rol pe care, în ciuda demersurilor iubitorilor aviației, mai vechi și mai noi, nu și-l poate duce la îndeplinire, pe termen nedeterminat, din cauza lipsei alocărilor bugetare pentru finanțarea proiectului de reabilitare și amendajare, așa cum au transmis reprezentanții Academiei Române, proprietară a obiectivului, la solicitarea Gândul. Saga Muzeului Coandă a fost detaliată pentru cititorii Gândul de unul dintre veteranii aviației, inginerul Alexandru Bartoc, un adevărat cronicar al domeniului, care chiar a fost prezent când inginerul aeronautic de geniu a revenit în țară și s-a numărat printre voluntarii care s-au luptat pentru deschiderea primului Muzeu Coandă, în urmă cu mai bine de o jumătate de secol. Gândul a vorbit și cu inginerul Sorin Dinea, coordonatorul Asociației Henri Coandă, care s-a alăturat acum mai bine de 30 de ani demersurilor de aducere a clădirii la stadiul stipulat prin actul de donație. Henri Coandă a sosit în România, după enorme presiuni ale regimului comunist, în 1967, pe Băneasa, singurul aeroport deschis la acea dată în Capitală, înainte de inaugurarea Aeroportului Otopeni, deschis în 1970, și care îi poartă în prezent numele. Alexandru Bartoc, acum în vârstă de 84 de ani, pasionat de aviație, a fost prezent la sosirea savantului în țară. Lucra la acea vreme ca inginer constructor la Institutul de Proiectări, Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportului din Otopeni. În prezent, dedicatul octogenar se ocupă și de coordonarea Muzeului Național al Aviației Române, aflat acum în renovare. În urmă cu 55 de ani, s-a luptat, alături de alți colegi de la IPTANA, pentru deschiderea primului Muzeu Coandă, iar în prezent, dezamăgit de starea clădirii, se simte responsabil să se implice pentru a da un imbold procesului de reabilitare și reamenajare a muzeului. „Eu am fost când a venit Coandă, în 1967 și a fost cu mare tam-tam. Și eu poate nu mă implicam, dar în ‘69-‘70 când a venit, s-a luat hotărârea ca să se facă muzeu. Coandă a venit așa, în ultima clipă, și trebuia să fie gata repede, repede. Eu atunci eram tot la IPTANA și plecam de la ora 15:00, că serviciul pe vremea aia era de la 07:00 la 15:00. Eu și cu alți câțiva veneam voluntari și lucram acolo până seara târziu, până să prindem ultimul tramvai”, rememorează Alexandru Bartoc, pentru Gândul, cu peste o jumătate de secol mai târziu. Astfel, prin Hotărârea Consiliului de Ministri, în anul 1970 s-a aprobat înființarea Muzeului Științific (Henri Coandă) al Academiei RSR, care a funcționat la etajul clădirii până la 11 martie 1977. „Muzeul s-a înființat rapid, după ce Nicolae Ceaușescu a dat dispoziție să fie realizat urgent, astfel să putem marca 50 de ani de la epocala realizare a lui Henri Coandă din 1910”, povestește Alexandru Bartoc. Nicolae Ceauşescu l-a primit pe savantul Henry Coandă. (9 iulie 1967) / Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 418/1967 După uriașul cutremur din 1977, cel mai distructiv seism din România, cu peste 1.500 morți și 11.300 de răniți prinși sub clădirile prăbușite, la dispoziția conducerii PCR, muzeul a fost desființat, iar clădirea transferată în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, Oficiul pentru Deservirea Corpului Diplomatic (ODCD). O vreme după desființare, în clădire a funcționat Ambasada Algeriei. „A fost un muzeu deosebit, dar numai că s-a întâmplat cutremurul și, în 10 martie 1977, Ceaușescu a luat hotărea să se desființeze, pentru că erau mai multe ambasade care rămăseseră fără clădiri după cutremur. A luat lucrurile din muzeu și le-a dus la Muzeul Tehnic din Parcul Carol. Când s-a spus acum câțiva ani că se va face, m-am dus, am cercetat inventarele, în sfârșit, ce să mai. Numai că nu se poate găsi o soluție ca să se facă muzeul și eu sunt foarte, foarte supărat”, spune Alexandru Bartoc. „Un muzeu Coandă se poate înființa în orice casă, dar această clădire a aparținut familiei și are un caracter memorial” Sorin Dinea coordonează Asociația Henri Coandă din 2011, dar strădaniile lui pentru redeschiderea muzeului datează dinaintea înființării acesteia. „Primul demers care a fost făcut înainte de a se înființa Asociația Henri Coandă de către noi, ca persoane fizice, a fost în 1994. Eu sunt inginer de aviație, am făcut facultatea la Aerospațiale, la Politehnică, și am interacționat cu cadrele didactice și cu oameni care au avut cumva legătură cu Coandă. Atunci am aflat și din arhive că a existat un muzeu până în 1977 și a mi-am pus problema de ce nu mai există. În 1994 au făcut primul demers să strângem niște semnături, a semnat Radu Voinea, fostul secretar general al Academiei pe vremea când a venit Coandă și ulterior președinte al Academiei Române, a semnat fostul custode al muzeului, Ion Cojocaru, și ne-am oprit, pentru că nu știam ce să facem mai mult”, povestește Sorin Dinea. În 2010, Sorin Dinea a înființat Asociația Henri Coandă, la centenarul avionului cu reacție, expus lumii în 1910 la Paris. Povestea Casei Coandă, de la momentul înființării primului muzeu, a trecut prin numeroase „provocări” administrative, juridice, inclusiv în instanță, documentate exhaustiv de Asociația Henri Coandă. Dincolo de toate acțiunile birocratice și în instanță, membrii Asociației luptă pentru concretizarea scopului inițial al clădirii donate. „Am elaborat un proiect expozițional pentru a transforma acest imobil nu numai într-un muzeu, ci și într-o casă memorială. Pentru că un muzeu Coandă se poate înființa în orice
Tudor Gheorghe revine pe scena Sălii Palatului, pe 5 mai, cu „Florile salcâmilor nebuni”. Biletele s-au pus deja în vânzare
Pe 5 mai, cunoscutul cantautor Tudor Gheorghe revine pe scena Sălii Palatului cu un spectacol dedicat primăverii. Trubadurul anotimpurilor, Tudor Gheorghe, revine pe scena Sălii Palatului cu o premieră dedicată primăverii. Spectacolul poartă titlul „Florile salcâmilor nebuni” și va avea loc pe 5 mai, începând cu ora 19.00. ” Anunțăm cu entuziasm spectacolul PREMIERĂ „FLORILE SALCÂMILOR NEBUNI„ce va avea loc pe 05 mai la Sala Palatului, ora 19:00, unde maestrul va fi acompaniat de Orchestra Concertino din Chişinău, sub bagheta dirijorului și orchestratorului Marius Hristescu”, după cum au anunțat organizatorii. Referitor la actul artistic, „maestrul vorbelor cântate”, Tudor Gheorghe, a spus: „Am terminat un spectacol şi deja mă gândesc la altul. Trebuie să-mi termin gândurile…E un spectacol în care am ales bucuria de a trăi, bucuria reînvierii, bucuria primăverii, e un spectacol cu „hituri”, un spectacol cu cele mai frumoase „hituri” ale mele nedifuzate!”. Informațiile despre achiziționarea biletelor și costuri pot fi consultate AICI! CITEȘTE ȘI: Capitala redevine o scenă urbană, începând de sâmbătă. Programul primului din cele 24 de weekenduri cu „STRĂZI DESCHISE– București, Promenadă urbană” Premiile CESAR 2025. „Emilia Perez”, marele câștigător/Ce actriță româncă a jucat într-un film cu 14 nominalizări A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Stelele cinematografiei românești au strălucit pe covorul ROȘU la cea de-a 19-a ediții a Galei Premiilor Gopo
Gala Gopo a adunat pe covorul roșu peste 900 de invitați. Printre aceștia s-au numărat artiști consacrați precum Rodica Mandache, Ana Ularu, Dana Rogoz, Adela Popescu, Claudiu Bleonț, Mihai Călin, Ioana Pavelescu, Pavel Bartoș, Monica Bârlădeanu, Olimpia Melinte, Magda Catone, Alexandru Ion. Într-o seară dedicată cinematografiei românești, vedetele au strălucit la propriu. Sute de actori, cântăreți, stiliști au impresionat prin ținute spectaculoase și rafinate. Gala Premiilor Gopo Filmul „Anul Nou care n-a fost”, în regia lui Bogdan Mureşanu și produs de Kinotopia, a dominat ediția a 19-a a Galei Premiilor Gopo. Distins cu 9 statuete Gopo din cele 13 nominalizări, filmul a câștigat inclusiv trofeul pentru „Cel mai bun lungmetraj”, înmânat de actrița Rodica Mandache. Adrian Văncică – Cel mai bun actor în rol principal Adrian Văncică a obținut premiul pentru cel mai bun actor în rol principal pentru personajul Gelu din filmul „Anul Nou care n-a fost”. „E o onoare să fiu în faţa voastră! Bogdan, mă bucur, mulţumesc, pentru că ai avut curajul şi nebunia să mă scoţi din sertarul în care eram şi m-ai distribuit în rolul acesta. Cred că eşti vinovat că-ţi iubeşti actorii. Sunt mândru că am făcut acest film împreună”, a spus actorul. Nicoleta Hâncu – Cea mai bună actriţă în rol principal Nicoleta Hâncu a obținut premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal pentru personajul Florina Miu din filmul „Anul Nou care n-a fost”. „E important că putem să ne facem meseria liberi, cred că asta e cel mai important!”, a declarat actriţa. Bogdan Mureşanu – Cea mai bună regie Bogdan Mureşanu a primit şi Gopo pentru Cea mai bună regie pentru filmul „Anul Nou care n-a fost”. „Încă mă consider un om al textului, paraşutat într-o lume a imaginii”, a precizat Bogdan Mureşanu. Directorul de imagine Florin Mihăilescu și actrița Ioana Pavelescu, premiați pentru întreaga activitate Gala a fost și un prilej de omagii pentru marii veterani ai cinematografiei. Florin Mihăilescu, unul dintre cei mai apreciaţi directori de imagine din istoria filmului românesc, a primit „Premiul pentru întreaga activitate”, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale estetice de excepţie. De asemenea, actriţa Ioana Pavelescu a fost răsplătită cu „Premiul pentru întreaga carieră”, evocând cu emoție colaborările cu titani ai scenei româneşti. CITEȘTE ȘI: Gala Premiilor GOPO 2025. Invitați de excepție la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Evenimentul va fi transmis în direct Gala Premiilor GOPO 2024: „Libertate”, desemnat „Cel mai bun lungmetraj”, cu 10 statuete în total / Lista completă a câștigătorilor Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Începe Gala Premiilor Gopo 2025. Invitați de excepție la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Evenimentul va fi transmis în direct
Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția a XIX-a, va avea loc, marți, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, urmând să fie celebrate realizările cinematografice ale anului trecut. Evenimentul va fi prezentat pentru a doua oară la rând de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari. Evenimentul va fi transmis în direct, începând cu ora 19:00, pe VOYO, TIFF Unlimited și pe premiilegopo.ro. Gala Premiilor Gopo este organizată de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Babel Communications. Peste 900 de invitați din lumea filmului românesc sunt așteptați să participe la eveniment Printre cei care vor urca pe scena Naționalului bucureștean pentru a înmâna premiile ediției se număra actorii Tudor Chirilă, Rodica Mandache, Ana Ularu, Dana Rogoz, Adela Popescu, Claudiu Bleonț, Mihai Călin și Mihaela Sîrbu, regizorii Andrei Ujică și Florin Șerban sau stiliștii Maurice Munteanu și Domnica Mărgescu. Regizorii Tudor Giurgiu, Nae Caranfil, Bogdan Mureșanu, Stere Gulea și Emanuel Pârvu, actorii Pavel Bartoș, Monica Bârlădeanu, Catrinel Dumitrescu, Irina Movilă, George Ivașcu, Toma Cuzin, Vasile Muraru, Magda Catone, Judith State, Alexandru Ion și Katia Pascariu, scenarista Lia Bugnar, prezentatoarea TV Andreea Esca sau influencer-ul Selly și-au confirmat prezența la eveniment. „Anul Nou care n-a fost” și „Moromeții 3” conduc topul celor mai nominalizate filme la Gala Premiilor Gopo 2025, cu câte 13 nominalizări, urmate de „Săptămâna Mare” – 12 nominalizări și „Trei kilometri până la capătul lumii” – 9 nominalizări. În cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj au intrat peliculele „Alice on & off”, „Anul nou care n-a fost”, „Moromeții 3”, „Nasty”, ‘Săptămâna Mare” și „Trei kilometri până la capătul lumii.” Pentru premiul la categoria Cea mai bună regie au primit nominalizări regizorii Isabela Tent pentru regia filmului „Alice On & Off”, Bogdan Mureșanu – „Anul Nou care n-a fost”, Stere Gulea – „Moromeții 3”, Andrei Cohn – „Săptămâna Mare”, Emanuel Pârvu – „Trei kilometri până la capătul lumii.” La categoria Cel mai bun actor în rol principal au fost nominalizați Adrian Văncică pentru rolul Gelu din filmul „Anul Nou care n-a fost”, Yann Verburgh pentru Sami din filmul „Captura”, Emanuel Pârvu pentru Dragoș Binder din filmul „Familiar”, Alex Călin pentru Niculae Moromete din filmul „Moromeții 3”, Doru Bem pentru Leiba din filmul „Săptămâna Mare.” La categoria Cea mai bună actriță în rol principal au primit nominalizări Nicoleta Hâncu pentru Florina Miu din filmul „Anul Nou care n-a fost”, Olga Török pentru Clara din filmul „Clara”, Rodica Lazăr pentru Ofelia/Producător executiv/Rodica din filmul „Ext. Mașină. Noapte”, Olimpia Melinte pentru Vera Solomon din filmul „Moromeții 3”, Nicoleta Lefter pentru Sura din filmul „Săptămâna Mare.” Trofeul Gopo la categoria Cel mai bun actor în rol secundar va fi disputat de Iulian Postelnicu pentru rolul Ionuț Dincă din filmul „Anul Nou care n-a fost”, Sergiu Costache pentru Petru din filmul „Băieții buni ajung în rai”, Marius Cordoș – Jandarmul autoritar din filmul „Captura”, Horațiu Mălăele pentru Ilie Moromete din filmul „Moromeții 3”, Ciprian Chiricheș pentru Gheorghiță din filmul „Săptămâna Mare”, Valeriu Andriuță – șeful de post din filmul „Trei kilometri până la capătul lumii.” Pentru categoria Cea mai bună actriță în rol secundar au primit nominalizări Nicoleta Lefter – rolul Pia din filmul „Captura”, Ana Ciontea pentru Valeria Binder din filmul „Familiar”, Angelina Pavel pentru Stela din filmul „Horia”, Mara Bugarin pentru Aurora Cornu din filmul „Moromeții 3”, Alina Berzunțeanu – Simona Petrescu din filmul „Trei kilometri până la capătul lumii.” La categoria Cel mai bun scenariu au fost nominalizați Bogdan Mureșanu pentru „Anul Nou care n-a fost”, Ruxandra Ghițescu pentru „Clara”, Andrei Crețulescu – „Ext. Mașină. Noapte’, Stere Gulea pentru ‘Moromeții 3’, Andrei Cohn pentru ‘Săptămâna Mare’, Emanuel Pârvu, Miruna Berescu – „Trei kilometri până la capătul lumii.” Pentru Cea mai bună imagine, câștigătorul Premiului Gopo va fi ales dintre Boróka Biró, Tudor Platon – „Anul Nou care n-a fost”, Tudor Mircea RSC pentru „Horia”, Vivi Drăgan Vasile RSC pentru „Moromeții 3”, Andrei Butică – „Săptămâna Mare”, Silviu Stavilă pentru „Trei kilometri până la capătul lumii.” La categoria Cel mai bun montaj au primit nominalizări Letiția Ștefănescu – „Alice ON & OFF”, Vanja Kovaèeviæ, Mircea Lăcătuș – „Anul Nou care n-a fost”, Alexandra Gulea – „Moromeții 3”, Tudor D Popescu – „Nasty”, Andrei Iancu, Dana Bunescu – „Săptămâna Mare.” Nominalizați la categoria Cel mai bun sunet sunt Sebastian Zsemlye pentru „Anul Nou care n-a fost”, Dana Bunescu, Dana Farzanehpour, Cristinel Șirli pentru „Familiar” Ioan Filip, Constantin Fleancu, Dan-Ștefan Rucăreanu pentru „Moromeții 3”, Alexandru Dumitru pentru „Nasty”, Daniel Soare, Petre Osman, Cristi Călinescu pentru „Săptămâna Mare.” La categoria Cea mai bună muzică originală au fost nominalizați Mihnea Irimia – „Căsătoria”, Eduard D¹browski – „Clara” Janja Lonèar – „Horia”, Cristian Lolea – „Moromeții 3”, Marius Leftărache, Nikita Dembinski – „Nasty.” Pentru Cele mai bune decoruri au primit nominalizări Iulia Fulicea, Victor Fulicea pentru „Anul Nou care n-a fost”, Valentina Ighigheanu pentru „Căsătoria”, Anca Miron, Sonia Constantinescu – „Clara”, Cristian Niculescu – „Săptămâna Mare”, Bogdan Ionescu pentru ‘Trei kilometri până la capătul lumii.’ Nominalizări pentru Cele mai bune costume au primit Dana Anghel – „Anul Nou care n-a fost”, Hilke Muslim – „Căsătoria”, Lumi Mihai, Sybille Gänsslen-Zeit – „Clara”, Dana Păpăruz – „Moromeții 3”, Viorica Petrovici – „Săptămâna Mare.” Pentru Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură au fost nominalizați Iulia Roșeanu, Domnica Bodogan pentru „Anul Nou care n-a fost”, Domnica Bodogan, Sandra Potamian pentru „Căsătoria”, Sandra Potamian, Manuela Tudor – „Moromeții 3”, Dora Codiță, Adelina Handuri, Ramona Geamăn – „Săptămâna Mare”, Gabriela Crețan pentru „Trei kilometri până la capătul lumii.” La categoria Cel mai bun film de debut, nominalizările sunt: „Alice ON & OFF”, regia Isabela Tent; „Anul Nou care n-a fost”, regia Bogdan Mureșanu; „Captura”, regia Adi Voicu; „Clara”, regia Sabin Dorohoi; „Horia”, regia Ana Maria Comănescu. Pentru cel mai bun film documentar, nominalizări au primit „Alice ON & OFF”, regia Isabela Tent; „Leo Records: Strictly For Our Friends”, regia Ioana Grigore; „Maia – Portret Cu Mâini”, regia Alexandra Gulea; „Moartea lui Iosif Zagor”, regia
Un copil a deteriorat un tablou în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro într-un muzeu din Rotterdam
Un copil a deteriorat grav opera de artă „Grey, Orange on Maroon, No. 8”, una dintre cele mai valoroase picturi ale Muzeului Boijmans Van Beuningen, din Rotterdam, Olanda. Prețul lucrării se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro. Incidentul a avut loc la Depot Boijmans Van Beuningen, unde opera de artă era expusă în cadrul expoziţiei „Lievelingen”. 70 dintre cele mai populare piese ale colecţiei, de la Pieter Bruegel la Salvador Dalí, au fost expuse în spaţiul adiacent, după ce clădirea principală a muzeului a intrat în renovare. „Lucrarea lui Rothko a suferit deteriorări: o serie de zgârieturi vizibile pe suprafaţa nevopsită. Acest lucru s-a întâmplat deoarece un copil, într-un moment în care nu a fost supravegheat, a atins partea inferioară a lucrării”, a precizat purtătorul de cuvânt al muzeului. Conform primelor date, un copil a rămas nesupravegheat pentru un moment și atunci a deteriorat grav lucrarea. Pictura „Grey, Orange on Maroon, No. 8”, achiziţionată de Boijmans în 1970, este una dintre cele doar două picturi Rothko din Ţările de Jos şi se numără printre cele mai valoroase piese ale muzeului. Cum va fi restaurată pictura Momentan, muzeul nu a stabilit încă cum va fi restaurată pictura. „Investigăm în prezent, în colaborare cu experţi, care sunt următorii paşi pentru reparaţii”, au declarat reprezentanţii muzeului. „Ne aşteptăm ca lucrarea să poată fi expusă din nou în viitor”. Conform reprezentanților muzeului, deteriorarea este localizată pe secţiunea de pânză din jurul ramei. În anul 2022, colecţionarul de artă olandez Bert Kreuk a estimat că lucrarea „Grey, Orange on Maroon, No. 8” ar ajunge la o valoare cuprinsă între 40 şi 50 de milioane de euro dacă ar fi vândută. „Un Rothko cu trei culori valorează întotdeauna mai mult decât un Rothko cu două culori”, a declarat Kreuk în urmă cu 3 ani. Muzeul nu a dezvăluit cât ar putea costa reparaţia sau cine va plăti pentru ea. De obicei, muzeele îi fac pe vizitatori responsabili din punct de vedere financiar pentru daune, solicitând rambursarea costurilor prin intermediul asigurării persoanei respective. CITEȘTE ȘI: Noi ARESTĂRI în dosarul furtului tezaurului românesc din Olanda / Coiful de Coțofenești și brățările dacice, de negăsit LEGENDA apei tămăduitoare de la Mănăstirea Ghighiu. În fiecare an, mii de pelerini vin aici cu credință în vindecarea trupului și a sufletului Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Opereta din București, moment emoționant în memoria Papei Francisc: Dragostea îi face pe oameni asemănători, creează egalitate, dărâmă ziduri si distanțe
Ziua de doliu național pentru funeraliile Papei Francisc a „obligat” instituțiile publice de cultură „să-și adapteze programele”, o formulare vagă pe care teatrele dramatice sau lirice au interpretat-o în diverse feluri. Dacă Operele din București sau Timișoara și-au anulat spectacolele de sâmbătă, iar alte teatre au păstrat momente de reculegere, în schimb Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a oferit cel mai frumos și emoționant moment al zilei. La finalul celei de-a 11 a reprezentație a musicalului fenomen „Romeo și Julieta”, după aplauzele entuziaste ale publicului, artiștii au ieșit la rampă, ținându-se de mână și au bisat unul dintre cele mai frumoase melodii ale spectacolului, duetul „Inimi îndrăgostite”. Un omagiu care a emoționat deopotrivă publicul și artiștii În același timp, o mare proiecție în spatele lor releva un citat celebru al Papei Francisc: „Dragostea îi face pe oameni asemănători, creează egalitate, dărâmă ziduri si distanțe.” O imagine a Papei la vârsta personajelor a evoluat, apoi, în imaginea mult mai bine cunoscută de mai târziu – luminată de un zâmbet – a însoțit aplauzele și ovațiile tuturor, într-un omagiu care a emoționat, deopotrivă, publicul și artiștii. Inimi îndrăgostite/ Veșnic nedespărțite/ Ca două mici picături de rouă/Spre nemurire. Citește și: Prima REACȚIE a lui Radu Jude după ce a câștigat Ursul de Argint pentru Cel mai bun scenariu la Berlin: „Sunt un scenarist slab” „Răpirea din Assen”, o lucrare de artă inspirată de furtul TEZAURULUI, vândută la licitație. Artistul Irlo Doidoi: „Pentru mine, a fost o fascinație” Marcel Ciolacu, de Ziua Națională Constantin Brâncuși: „Să PREȚUIM această moștenire culturală cum se cuvine” „Phoenix: Povestea fără cuvinte”. Bordeianu și Covaci au intrat în eternitate, dar trupa Phoenix RENAȘTE printr-o moștenire vizuală de excepție Vasile Bănescu intervine în „mega-dezbaterea momentului”: Manelistul Babasha a „PARAZITAT” concertul Coldplay / „A fost ca nuca în perete” Adrian Despot, după ce Babasha a fost huiduit la concertul Coldplay: „Te invidiez că nu am fost eu în locul tău, să mă scald în oceanul de IPOCRIZIE” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele