Concertul „Missa Încoronării” de la Catedrala Sf. Iosif se amână până la data de 6 mai 2025
Concertul extraordinar de Paști de la catedrala Sf. Iosif din București, care trebuia să aibă loc pe 25 aprilie, este reprogramat de organizatori, pe fondul perioadei de doliu dedicată Papei Francisc. Reprezentanții Catedralei Sf. Iosif din București anunță reprogramarea concertului extraordinar de Paști, care urma să aibă loc în data de 25 aprilie, pe 6 mai, începând cu ora 20.00. „Fiind în perioada de doliu pentru Papa Francisc, Concert Extraordinar de Paști, Missa Încoronării, programat pentru 25 aprilie în Catedrala Sf. Iosif a fost reprogramat la data de 6 Mai 2025, ora 20:00”, informează reprezentanții Catedralei Sf. Iosif. Lăcașul de cult consemnează în istoricul său una dintre vizitele memorabile ale Suveranului Pontif, în România. „Pe 31 mai 2019, Papa Francisc a venit la București: a doua vizită a unui Suveran Pontif în țara noastră. În după-amiaza aceleiași zile, a prezidat Sf. Liturghie în Catedrala romano-catolică Sf. Iosif, în prezența a numeroși cardinali, arhiepiscopi, episcopi, preoți, persoane consacrate și credincioși”, reiese din informațiile publicate de pe site. CITEȘTE ȘI: Christus Resurrexit – Concert Extraordinar de Paști, la Catedrala „Sfântul Iosif” din București Cum ajunge Lumina Învierii la deținuți. Mărturii emoționante ale preotului oamenilor din spatele gratiilor:”Sunt cei mai încărcați cu bagaj sufletesc” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Un arheolog amator susține că ar fi găsit un obiect de pe vremea voievodului Ștefan cel Mare cu ajutorul unui detector de metale
Un căutător de comori a semnalizat o descoperire arheoligică de mare importanță pe grupul „DetecțieMetal-Comunitatea Arheologilor Amatori din România” de pe platforma Facebook. El susține că în timp ce căuta cu detectorul de metale, a surprins un semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm. Crezând că era o conservă, și-a făcut curaj și a săpat, a scris el Facebook. Ce a găsit pare să fie de mare importantță istorică. Pare a fi o pecete medievală, cu înscrisuri slavone. Autorul descoperirii crede că ar putea fi pecetea voievodului Bogdan I sau chiar a lui Ștefan cel Mare. „Salutare grup ,În urma unui semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm pe equinox 800 , crezând ca este o conserva, am zis totuși sa sap.Rog o identificare la aceasta pecete dacă este Bodgan I sau Ștefan cel Mare.Multumesc anticipat !” În imagine se poate vedea clar și stema Moldovei – capul de bour cu o stea între coarnele sale, Luna și un trandafir heraldic, similar cu sigiliul lui Ștefan cel Mare. Capu de bour a fost folosit pe stema Principatului Moldovei la un timp după extincție, din secolul 15, înlocuit cu un cap de zimbru, o altă specie extinctă din secolul 18. Trandafirul heraldic a fost luat drept un soare. Soarele dintre coarne a fost luat drept o stea reprezentată adesea cu 6 raze, sau cu 5 dar cu vârful în jos. Primele monede emise de statul moldovenesc, datând din vremea domniei lui Petru I Mușat, aveau de regulă următoarea legendă în limba latină: SIM PETRI WOIWODI, SIM MOLDAVIENSIS, care se întregește astfel: Signum Petri woiwodi, signum Moldaviensis, pentru ca, în timpul lui Alexandru cel Bun, cea mai frecventă legendă să fie „MONE ALEXANDRI, WD MOLDAVIENSIS”, adică Moneda Alexandri, waiwodae Moldaviensis. Cea mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Mușat la 1377, cu sigiliul „Petrus voivoda Moldaviensis”, cu capul de bour având coarnele recurbate în afară. Majoritatea sigiliilor domnești conțineau elementul constitutiv obligatoriu, cu legenda în limba slavonă: „Печать ИО Романа воевода Земле Молдавской” („pecetea voievodului Roman al Țării Moldovei”). Sigiliul atârnat de gramota semnată de Alexandru cel Bun are legenda: „Печать Олександра воеводы, господарь Земли Молдавской”. Din 1409, este modificată forma coarnelor bourului, acestea fiind curbate înăuntru, în relație cu dispariția bourului și cu forma coarnelor de zimbru. Informații despre blazoanele medievale din Țara Moldovei se pot găsi în următoarea biografie: Mischevca, V., Negrei, I., Nichitici, Al., Simbolurile Țării Moldovei Grigore Jitaru, Blazoane domnești în Țara Romînească și Moldova, Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1997 G. Buzdugan, O. Luchian, C. C. Oprescu, Monede și bancnote românești, București Citește și: Filă neprețuită de istorie românească! A fost DESCOPERIT un Tetraevangheliar scris în perioada domniei lui Ștefan cel Mare Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Istoria Crucii de pe Caraiman, povestită de cel care a introdus-o în Guinness Book
În urmă cu aproape o sută de ani, zeci de voluntari din mai multe zone din țară mergeau la sfârșit de săptămână să ajute la ridicarea Crucii Eroilor de pe Caraiman, care este, din 2013, cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Nu este deloc o coincidență faptul că printre voluntarii care cărau materiale de construcții în vârful muntelui era și un tânăr din București, Frantz Bartok, care i-a lăsat cu limbă de moarte fiului lui, Alexandru Dan Bartoc, să aibă grijă ca monumentul să nu se prăpădească. Acesta nu este nimeni altul decât autorul demersurilor de înscriere în Guinness Book și cel care convins Ministerul Apărării Naționale să se implice în restaurarea monumentului, proiect de amploare finalizat în 2023. Alexandru Bartoc, acum în vârstă de aproape 85 de ani, de meserie inginer constructor, a povestit, pentru Gândul, toate provocările pe care le-a depășit pentru a-și ține promisiunea față de tatăl său și anunță un nou proiect pentru care a început să se lupte, în calitate de președinte-fondator al Fundației Culturale Bartoc, care are ca scop dezvoltarea istoriei aviatice a României. Crucea Eroilor Neamului de pe vârful Caraiman din Munții Bucegi este amplasată la altitudinea 2.291 m, are o înălţime de 39,37 m, inclusiv soclul, anvergura braţelor orizontale fiind de 14,97 metri. Monumentul a fost ridicat pentru a cinsti memoria eroilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial, la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României. Construcţia crucii a început în 1926 şi a durat doi ani şi patru luni. În 2013, a fost înscrisă în Guinness Book, la inițiativa lui Alexandru Bartoc , fiind declarată cea mai mare cruce pe un vârf montan din lume. Tot Alexandru Bartoc este cel care a semnalat deteriorarea monumentului, într-o audiență la Ministerul Apărării. Lucrările de restaurare au început în 2018, fiind primul proiect al MApN cu fonduri europene. Alexandru Bartoc s-a născut în octombrie 1940, la aproximativ 12 ani de la inaugurarea Crucii de pe Caraiman, la constucția căreia a contribuit și tatăl său, Frantz Bartok, în amintirea căruia s-a luptat pentru a o consolida. Aceasta este parte a unui nou proiect pentru care se zbate în prezent, la aproape 85 de ani. „Și acum mă zbat, dar este foarte greu, este foarte greu. Mă zbat pentru a iniția un program național intitulat «Crucea eroilor neamului 2028». În program am inclus realizarea unui teleferic din Bușteni direct la cruce, ca să meargă mai mulți pelerii, că altfel le e greu să meargă. Apoi, realizarea Bisericii eroilor neamului de pe platoul Bucegi, pentru care primele demersuri au fost făcute în 2010, iar pe locul trei, transformarea Casei Schiel, unde se adunau și de unde luau voluntarii rucsacele cu materiale care se adunau până sâmbătă și erau cărate cu funicularul din Bușteni, de la fabrica de hârtie sau celuloză”, explică Alexandru Bartoc. Casa Schiel, clasată din 2020 în Lista monumentelor istoric, i-a aparținut lui Otto Schiel, fost primar al Bușteniului, director al fabricii de hârtie, descendent al fraților Karl și Samuel Schiel, cei care sunt considerați întemeietorii orașului modern Bușteni. Originari din Râșnov, ei au înființat în 1882 Fabrica de Hârtie din Bușteni, unde lucrau 1.143 de muncitori, potrivi monografiei orașului. Cum s-a ridicat monumentul de pe Caraiman „Și când a fost cu crucea, și m-am zbătut foarte mulți ani până am obținut certificatul de la Guinness Book, am cerut două lucruri: să se scrie cel mai înalt monument din lume, la peste 2.291 de metri și, în al doile rând, să nu mi se trecă numele, pentru că eu n-am nicio contribuție, nici la poiectare, nici la construcție. Este adevărat, tatăl meu a fost voluntar la construcția crucii, în perioada 1926 – 1928”, rememorează Alexandru Bartoc. Voluntarii se duceau sâmbăta și duminica,ca să care mâncare, cărămizi, nituri de la Casa Schiel. Ei făceau sâmbăta un drum până sus pe platou, la cruce, se culcau repede – la început pe niște prelate, după aia au făcut și corturi -, iar a doua zi dimineața, la 04:30 – 05:00, când se crăpa de ziuă, mai coborau o dată și mai luau un rucsac de la Casa Schiel, pentru că era nevoie de oameni și era foarte greu. „Grinzile au fost cărate cu boi și se întâmpla și nenorocire din asta, pentru că la început erau gratis și le dădeau numai fân. Până la urmă, grinzile astea o luau la vale și trăgeau după ele și cei doi boi, și țăranul, care, într-o disperare, ținea de ei și se ducea și el în prăpastie”, povestește Alexandru Bartoc. Voluntatarii erau și de la București, dar și de la Brașov și Sibiu. Mergeau prin rotație, într-un weekend cei din Capitală, în următorul, cei din Brașov și Sibiu. „Voluntariatul pe vremea aia era o treabă serioasă, adică era o treabă la care angrenau oamenii, nu că te trimitea «Băi, du-te că te trec pe lista cutare sau îți dau nu știu ce»”, mai spune octogenarul. Cum a înscris Crucea în Cartea Recordurilor „Treaba a fost destul de încurcată, să zic. Eu m-am apucat de treaba asta în 1995, când a murit tatăl meu și mi-a spus înainte: «Dane, ocupă-te de Cruce, că o să se dărâme, nu s-a făcut nimic la ea». Timp de cinci ani am tot făcut memorii, încolo, încoace, nimic, nimeni nu se uita la mine. În 2000, Dumnezeu mi-a dat un gând: Domnule, asta e cea mai înaltă cruce din lume, la peste 2.291 de metri. Și atunci am studiat tot, din 2000 până în 2008, am studiat peste 300 de cruci din lume și am ajuns la concluzia că această cruce clar e cea mai mare. Din 2008 am făcut formele pentru Guinness”, povestește Alexandru Bartoc. Demersul nu s-a concretizat peste noapte, ci peste alți cinci ani, tot ca urmare a presiunilor lui Alexandru Bartoc. „Ăia (de la Guinness Book – n.r.) nu s-au uitat la nu știu ce și în 2013 m-am dus eu la Londra, Am ajuns și am găsit serviciul undeva într-un bloc.
Istoria Crucii de pe Caraiman, povestită de cel care a introdus-o în Guinness Book
În urmă cu aproape o sută de ani, zeci de voluntari din mai multe zone din țară mergeau la sfârșit de săptămână să ajute la ridicarea Crucii Eroilor de pe Caraiman, care este, din 2013, cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Nu este deloc o coincidență faptul că printre voluntarii care cărau materiale de construcții în vârful muntelui era și un tânăr din București, Frantz Bartok, care i-a lăsat cu limbă de moarte fiului lui, Alexandru Dan Bartoc, să aibă grijă ca monumentul să nu se prăpădească. Acesta nu este nimeni altul decât autorul demersurilor de înscriere în Guinness Book și cel care convins Ministerul Apărării Naționale să se implice în restaurarea monumentului, proiect de amploare finalizat în 2023. Alexandru Bartoc, acum în vârstă de aproape 85 de ani, de meserie inginer constructor, a povestit, pentru Gândul, toate provocările pe care le-a depășit pentru a-și ține promisiunea față de tatăl său și anunță un nou proiect pentru care a început să se lupte, în calitate de președinte-fondator al Fundației Culturale Bartoc, care are ca scop dezvoltarea istoriei aviatice a României. Crucea Eroilor Neamului de pe vârful Caraiman din Munții Bucegi este amplasată la altitudinea 2.291 m, are o înălţime de 39,37 m, inclusiv soclul, anvergura braţelor orizontale fiind de 14,97 metri. Monumentul a fost ridicat pentru a cinsti memoria eroilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial, la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României. Construcţia crucii a început în 1926 şi a durat doi ani şi patru luni. În 2013, a fost înscrisă în Guinness Book, la inițiativa lui Alexandru Bartoc , fiind declarată cea mai mare cruce pe un vârf montan din lume. Tot Alexandru Bartoc este cel care a semnalat deteriorarea monumentului, într-o audiență la Ministerul Apărării. Lucrările de restaurare au început în 2018, fiind primul proiect al MApN cu fonduri europene. Alexandru Bartoc s-a născut în octombrie 1940, la aproximativ 12 ani de la inaugurarea Crucii de pe Caraiman, la constucția căreia a contribuit și tatăl său, Frantz Bartok, în amintirea căruia s-a luptat pentru a o consolida. Aceasta este parte a unui nou proiect pentru care se zbate în prezent, la aproape 85 de ani. „Și acum mă zbat, dar este foarte greu, este foarte greu. Mă zbat pentru a iniția un program național intitulat «Crucea eroilor neamului 2028». În program am inclus realizarea unui teleferic din Bușteni direct la cruce, ca să meargă mai mulți pelerii, că altfel le e greu să meargă. Apoi, realizarea Bisericii eroilor neamului de pe platoul Bucegi, pentru care primele demersuri au fost făcute în 2010, iar pe locul trei, transformarea Casei Schiel, unde se adunau și de unde luau voluntarii rucsacele cu materiale care se adunau până sâmbătă și erau cărate cu funicularul din Bușteni, de la fabrica de hârtie sau celuloză”, explică Alexandru Bartoc. Casa Schiel, clasată din 2020 în Lista monumentelor istoric, i-a aparținut lui Otto Schiel, fost primar al Bușteniului, director al fabricii de hârtie, descendent al fraților Karl și Samuel Schiel, cei care sunt considerați întemeietorii orașului modern Bușteni. Originari din Râșnov, ei au înființat în 1882 Fabrica de Hârtie din Bușteni, unde lucrau 1.143 de muncitori, potrivi monografiei orașului. Cum s-a ridicat monumentul de pe Caraiman „Și când a fost cu crucea, și m-am zbătut foarte mulți ani până am obținut certificatul de la Guinness Book, am cerut două lucruri: să se scrie cel mai înalt monument din lume, la peste 2.291 de metri și, în al doile rând, să nu mi se trecă numele, pentru că eu n-am nicio contribuție, nici la poiectare, nici la construcție. Este adevărat, tatăl meu a fost voluntar la construcția crucii, în perioada 1926 – 1928”, rememorează Alexandru Bartoc. Voluntarii se duceau sâmbăta și duminica,ca să care mâncare, cărămizi, nituri de la Casa Schiel. Ei făceau sâmbăta un drum până sus pe platou, la cruce, se culcau repede – la început pe niște prelate, după aia au făcut și corturi -, iar a doua zi dimineața, la 04:30 – 05:00, când se crăpa de ziuă, mai coborau o dată și mai luau un rucsac de la Casa Schiel, pentru că era nevoie de oameni și era foarte greu. „Grinzile au fost cărate cu boi și se întâmpla și nenorocire din asta, pentru că la început erau gratis și le dădeau numai fân. Până la urmă, grinzile astea o luau la vale și trăgeau după ele și cei doi boi, și țăranul, care, într-o disperare, ținea de ei și se ducea și el în prăpastie”, povestește Alexandru Bartoc. Voluntatarii erau și de la București, dar și de la Brașov și Sibiu. Mergeau prin rotație, într-un weekend cei din Capitală, în următorul, cei din Brașov și Sibiu. „Voluntariatul pe vremea aia era o treabă serioasă, adică era o treabă la care angrenau oamenii, nu că te trimitea «Băi, du-te că te trec pe lista cutare sau îți dau nu știu ce»”, mai spune octogenarul. Cum a înscris Crucea în Cartea Recordurilor „Treaba a fost destul de încurcată, să zic. Eu m-am apucat de treaba asta în 1995, când a murit tatăl meu și mi-a spus înainte: «Dane, ocupă-te de Cruce, că o să se dărâme, nu s-a făcut nimic la ea». Timp de cinci ani am tot făcut memorii, încolo, încoace, nimic, nimeni nu se uita la mine. În 2000, Dumnezeu mi-a dat un gând: Domnule, asta e cea mai înaltă cruce din lume, la peste 2.291 de metri. Și atunci am studiat tot, din 2000 până în 2008, am studiat peste 300 de cruci din lume și am ajuns la concluzia că această cruce clar e cea mai mare. Din 2008 am făcut formele pentru Guinness”, povestește Alexandru Bartoc. Demersul nu s-a concretizat peste noapte, ci peste alți cinci ani, tot ca urmare a presiunilor lui Alexandru Bartoc. „Ăia (de la Guinness Book – n.r.) nu s-au uitat la nu știu ce și în 2013 m-am dus eu la Londra, Am ajuns și am găsit serviciul undeva într-un bloc.
Cele mai mari IMPERII din istorie: Puteri care au modelat lumea
De-a lungul istoriei, omenirea a fost martoră la ascensiunea și prăbușirea unor mari imperii. Nu doar că au stăpânit teritorii vaste, dar civilizațiile care s-au extins au influențat profund cultura, economia și politica lumii. Iată un clasament cu cele mai întinse imperii din toate timpurile, ordonate după suprafața maximă ocupată. Imperiul Roman, care a contribuit la formarea poporului român, nu se află în acest clasament. 1. Imperiul Britanic Suprafață maximă: 35,5 milioane km² (13,71 milioane mi²) Anul de apogeu: 1920 Pondere din suprafața globului: 26,35% 2. Imperiul Mongol Suprafață maximă: 24 milioane km² Anul de apogeu: 1270–1309 Pondere din suprafața globului: 17,81% 3. Imperiul Rus Suprafață maximă: 22,8 milioane km² Anul de apogeu: 1895 Pondere din suprafața globului: 16,92% 4. Dinastia Qing Suprafață maximă: 14,7 milioane km² Anul de apogeu: 1790 Pondere din suprafața globului: 10,91% 5. Imperiul Spaniol Suprafață maximă: 13,7 milioane km² Anul de apogeu: 1810 Pondere din suprafața globului: 10,17% 6. Al Doilea Imperiu Colonial Francez 11,5 milioane km² Anul de apogeu: 1920 Pondere din suprafața globului: 8,53% 7. Califatul Abbasid Suprafață maximă: 11,1 milioane km² Anul de apogeu: 750 Pondere din suprafața globului: 8,24% 8. Califatul Umayyad Suprafață maximă: 11,1 milioane km² Anul de apogeu: 720 Pondere din suprafața globului: 8,24% 9. Dinastia Yuan Suprafață maximă: 11 milioane km² Anul de apogeu: 1310 Pondere din suprafața globului: 8,16% 10. Imperiul Xiongnu Suprafață maximă: 9 milioane km² Anul de apogeu: 176 î.Hr. Pondere din suprafața globului: 6,68% Sursa Foto: Profimedia Citește și; Provocări și strategii în contextul ascensiunii Chinei/ Dan DUNGACIU: “Imperiul răului nu mai este Federația Rusă. A devenit China“ Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Top 10 cele mai înalte STATUI din lume care îți taie respirația
De-a lungul timpului, omenirea a construit monumente impresionante pentru a celebra figuri religioase, politice sau culturale. Unele dintre aceste statui nu doar că impresionează prin dimensiuni colosale, ci și prin detalii sau simbolism. Sunt realizări inginerești spectaculoase, simboluri culturale și spirituale care atrag milioane de vizitatori anual. Cele mai înalte statui din lume sunt atât de impresionante, încât un creator de conținut a realizat un videoclip pe YouTube în care acestea prind viață și se deplasează prin oraș. 1. Statuia Unității – India Înălțime totală: 240 m Înălțime statuie: 182 m An inaugurare: 2018 Localizare: Kevadiya, Gujarat Figura reprezentată: Vallabhbhai Patel Este cea mai înaltă statuie din lume, dedicată liderului indian Vallabhbhai Patel. Este amplasată pe malul râului Narmada, având în interior galerii de vizitare, grădini, muzeu și spații expoziționale. 2. Buddha de la Templul Izvorului – China Înălțime totală: 208 m Înălțime statuie: 128 m An inaugurare: 2008 Localizare: Lushan, Henan Figura reprezentată: Buddha (Vairocana) Această statuie uriașă stă pe un piedestal compus din mai multe platforme, inclusiv o floare de lotus de 19,3 metri. A fost cea mai înaltă statuie între 2008 și 2018. 3. Laykyun Sekkya – Myanmar Înălțime totală: 129,2 m Înălțime statuie: 115,8 m An inaugurare: 2008 Localizare: Khatakan Taung Figura reprezentată: Buddha (Gautama) Această imensă statuie de Buddha se află pe o platformă în formă de lotus și a deținut pentru o scurtă perioadă recordul mondial în 2008. 4. Vishwas Swaroopam – India Înălțime totală: 112 m Înălțime statuie: 106 m An inaugurare: 2020 Localizare: Nathdwara, Rajasthan Figura reprezentată: Shiva Cea mai înaltă statuie a zeului Shiva din lume, găzduind spații expoziționale și galerii panoramice. 5. Ushiku Daibutsu – Japonia Înălțime totală: 120 m Înălțime statuie: 100 m An inaugurare: 1993 Localizare: Ushiku, Ibaraki Figura reprezentată: Buddha (Amitābha) Această statuie uriașă are în interior un muzeu și o platformă de observație la înălțime. 6. Guishan Guanyin – China Înălțime: 99 m An inaugurare: 2009 Localizare: Ningxiang, Hunan Figura reprezentată: Guanyin cu 11 capete și 1000 de brațe Statuia este placată cu bronz auriu și se află în incinta Templului Miyin. 7. Statuia de bronz a lui Dizang la Muntele Jiuhua – China Înălțime totală: 109,9 m Înălțime statuie: 96 m An inaugurare: 2012 Localizare: Chizhou, Anhui Figura reprezentată: Ksitigarbha Situată pe unul dintre munții sacri ai budismului, această statuie îl arată pe Dizang ținând un toiag Zen și o perlă mani. 8. Maica Asiei –Turnul Păcii – Filipine Înălțime totală: 98,15 m An inaugurare: 2021 Localizare: Batangas City Figura reprezentată: Fecioara Maria Cea mai înaltă statuie a Fecioarei Maria din lume. În interior se află o biserică, săli de conferință, restaurante și o galerie de vizitare. 9. Marele Buddha din Thailand – Thailanda Înălțime: 93 m An inaugurare: 2008 Localizare: Ang Thong Figura reprezentată: Buddha (Gautama) Este cea mai înaltă statuie din Thailanda, înconjurată de un parc cu flori de lotus. 10. Sendai Daikannon – Japonia Înălțime totală: 100 m Înălțime statuie: 92 m An inaugurare: 1991 Localizare: Sendai, Miyagi Figura reprezentată: Kannon (Avalokiteśvara) Această statuie a fost cea mai înaltă din lume între 1991 și 1993 și are în interior galerii dedicate statuilor budiste. Sursa Foto: Profimedia Citește și: H.D. Hartmann: „Bolojan a umplut Oradea de EROI maghiari” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
De ce s-a scufundat, de fapt, Titanicul? Specialiștii susțin o teorie uluitoare de l-ar face pe James Cameron să refacă filmul din 1997
La 15 aprilie 1912, cel mai mare vas de croazieră al vremii, faimosul „Titanic” care a plecat din portul Southampton, cu destinația New York, s-a scufundat în Atlanticul de Nord, după ce a lovit un iceberg. Din 2.200 de oameni, inclusiv imigranți care călătoreau la clasa a treia și miliardari cazați în dormitoare de lux, 1.457 de pasageri și-au pierdut viața. Pe 15 aprilie, la ora 2:20, după aproape cinci zile de călătorie, Titanicul s-a scufundat. Incidentul a devenit unul dintre cele mai marcante tragedii maritime din istorie. Celebrul Titanic, a cărui poveste a inspirat filmul de Oscar al regizorului James Cameron. Specialiștii, cu sprijinul inginerilor, au încercat să afle ce anume a provocat scufundarea, dincolo de coliziunea laterală cu icebergul. Nava de 230 de metri lungime, 25 de etaje și cu o greutate de 46 milioane de kilograme, dotată cu tehnologice de top pentru acele vremuri, s-a scufundat în numai două ore și 40 de minute, fiind rupt în două. Constructorii au dat asigurări că este un vas imposibil de scufundat. Chiar și în cel mai disperat caz, vasul ar fi trebuit să plutească cel puțin trei zile până să se scufunde. În ciuda numeroaselor avertizări privind barierele de ghețari și prezența icebergurilor, bucăți imense de gheață, plutitoare, pe jumătate scufundate, în jurul orei 23.40, în timp ce majoritatea pasagerilor dormeau, în fața Titanicului apare un iceberg uriaș. Frederick Fleet și Reginald Lee, cei aflați de cart în punctele înalte de observație au observat silueta întunecată a icebergului ieșind în fața navei. Ei au emis o alertă de urgență către căpitan și restul echipajului. Deși motoarele au fost imediat puse în marșarier iar cârmaciul a virat maxim stânga, partea dreaptă a vasului a intrat în coliziune cu icebergul, provocând fisuri în carenă, sub și deasupra liniei de plutire. În cel mai scurt timp, apa a pătruns cu forță în șase dintre cele 16 compartimente sigilate din carenă. „Pe măsură ce apa s-a repezit în partea de tribord de la prova navei, Titanicul a început să se încline în jos, în față și ușor spre dreapta. Cu toate acestea, spatele (sau pupa) navei avea trei elice mari și grele. La fel ca o pârghie, dacă „placa”( n.r. corpul navei) nu este suficient de puternică, atunci când o parte devine extrem de grea, iar celălalt capăt este împins în jos, „placa” se rupe. Exact asta s-a întâmplat cu Titanicul. Partea din față a navei a început să se scufunde în apă, ducând la ridicarea pupei deasupra liniei de plutire. Când vasul a ajuns la o înclinație de 45 de grade, presiunea pe partea centrală a Titanicului a depășit limita materială a oțelului. Titanicul aproape s-a rupt în două la mijloc”, precizează specialiștii de la Simscale. Titanicul s-a rupt în două și s-a scufundat la numai două ore și 40 de minute de la coliziunea cu icebergul. Una dintre cele mai mari expediții de cercetare a Titanicului a avut loc în anul 1991 și a fost numită Imax pentru a recupera bucăți din metalul utilizat pentru construirea Titanicului. Bucățile din vas recuperate au fost cercetate la Institutul Oceanografic de la Bedford din Halifax. Specialiștii de la Institut și-a dat seama că, de fapt, unul dintre motivele tragediei Titanicului a fost oțelul prea casabil. Au fost utilizate materiale prea de proastă calitate pentru un voiaj în Atlanticul de Nord, iar conform analizelor efectuate, inclusiv niturile de fier au cedat, în urma coliziunii cu bucata enormă de gheață. Oțelul de proastă calitate predispus „fracturii fragile” dar și compoziția chimică a acestuia, iar de cealaltă parte temperatura scăzută a apei. Pe scurt, nava s-a ciocnit de iceberg la viteză mare, chiar și în condițiile în care a fost inversată rotația paletelor de la elice. Apa era foarte rece iar conținutul de sufluri a oțelului, din care era făcută carena Titanicului, era mare. În urma testelor de laborator s-a constatat că un oțel de bună calitate, folosit astăzi, în asemenea condiții de impact și temperatură se deformează. Oțelul folosit pentru construcția Titanicului, la temperaturile din Atlanticul de Nord și la impactul cu icebergul a devenit efectiv casabil şi s-a rupt în două. Oțelul Titanicului avea un nivel ridicat de oxigen și sulfuri adică era semi-cuprat, cu nivel scăzut de carbon. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neștiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Mario Vargas LLOSA, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a murit la vârsta de 89 de ani
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, unul dintre cei mai importanți autori ai literaturii latino-americane și laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2010), a încetat din viață duminică, 13 aprilie. Llosa s-a stins la vârsta de 89 de ani. Mario Vargas Llosa va fi incinerat „Cu profundă tristețe anunțăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a decedat în pace astăzi la Lima, înconjurat de familia sa”, au scris copiii săi, Álvaro, Gonzalo și Morgana, într-un comunicat difuzat pe platforma X de către Álvaro și preluat de AP. Potrivit familiei, rămășițele scriitorului vor fi incinerate, fără ceremonii publice. „Plecarea sa va întrista rude, prieteni și cititori din întreaga lume, dar sperăm că vor găsi alinare în faptul că a avut o viață lungă, aventuroasă și rodnică, lăsând în urmă o operă care îi va supraviețui”, au adăugat copiii. Vargas Llosa, autor al unor romane emblematice precum „Orașul și câinii” și „Sărbătoarea caprei”, a fost un prolific romancier și eseist, distins de-a lungul carierei cu numeroase premii. A fost mult timp în discuție pentru Premiul Nobel înainte de a-l obține, în 2010, recunoaștere care i-a consacrat statutul de gigant al literaturii universale. CITEȘTE ȘI: Mario Vargas Llosa și-a părăsit soția cu care era căsătorit de 50 de ani. Surpriză: cine este noua sa iubită Mario Vargas Llosa: Cred că trebuie să ne îmbogățim viața și de aceea am inventat ficțiunea Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Daniel Buzdugan, îndemn plin de speranță pentru credincioși, înainte de Florii: Un moment de reflecție și revigorare sufletească
Daniel Buzdugan este una dintre persoanele publice din România cel mai apropiate de Divinitate, de ceea ce înseamnă să fii un credincios practicant și, oricând are ocazia, alege să se reculeagă în locuri mângâiate de Dumnezeu. De asemenea, cunoscutul om de radio se implică activ în promovarea evenimentelor culturale inspirate de tot ce înseamnă cultura și spiritualitate. Zilele acestea, Daniel Buzdugan își invită comunitatea să se pregătească sufletește pentru Florii participând la Caravana Creștină 2025, unul dintre cele mai înălțătoare evenimente care se întâmplă la Constanța, în sâmbăta de dinaintea Floriilor. „Caravana Creștină” – O călătorie în tradiția muzicii bizantine și spiritualitatea ortodoxă Sâmbătă, 12 aprilie 2025, la Casa de Cultură Constanța, publicul este invitat să ia parte la un eveniment deosebit ce îmbină educația, tradiția și arta muzicală sacră. „Caravana Creștină” nu este doar un turneu muzical, ci o adevărată experiență menită să inspire, să educe și să reconecteze participanții cu valorile autentice ale patrimoniului cultural și spiritual. Conferința educațională „Muzica – Armonie sau Zgomot?” Evenimentul va debuta cu o conferință interactivă dedicată influenței muzicii asupra emoțiilor, comportamentului și spiritualității. Va fi explorat impactul sunetelor din jurul nostru și se va analiza dacă muzica este un instrument al armoniei sau doar un zgomot care copleșește. Pentru a oferi o perspectivă amplă și captivantă, vor participa artiști, muzicieni, psihologi, profesori de religie și influenceri, care vor împărtăși experiențele lor și vor răspunde întrebărilor publicului. Temele conferinței: Evoluția muzicii – de la sunetele sacre la hiturile moderne Muzica și emoțiile – cum ne influențează starea de spirit și comportamentul Diferența dintre armonie și zgomot în muzică Puterea terapeutică a muzicii asupra minții și sufletului Muzica și valorile spirituale – conexiunea dintre sunet și credință Participanții vor asculta fragmente muzicale diverse și vor fi invitați să noteze emoțiile și gândurile pe care le trezesc acestea. Invitați speciali: Părintele Ioan Istrati -Preot paroh – Biserica Sf Nicolae,Constanța Constantin Răileanu – compozitor, muzicolog, dirijor, solist vocal Cristian Iordache – teolog și profesor de religie Delia Rus Instructor oficial Dynamical Neurofeedback NeurOptimal Cezar Alexa – Artist Temele abordate Evoluția muzicii – de la sunetele sacre la hiturile moderne Puterea terapeutică a muzicii asupra minții și sufletului Diferența dintre armonie și zgomot în muzică Conexiunea dintre muzică și valorile spirituale Concert extraordinar de muzică bizantină În a doua parte a evenimentului, publicul va putea trăi o experiență muzicală de excepție printr-un concert de muzică bizantină, susținut de Corul Maicilor de la Mănăstirea Paltin și solista de muzică psaltică Ana Nuță. Repertoriul va include cântări specifice Postului Mare, la Sărbătoarea Floriilor, și din Săptămâna Patimilor. Evenimentul este organizat cu aprobarea Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului. „Floriile reprezintă un moment de reflecție și revigorare sufletească, iar participarea la un astfel de eveniment ne ajută să ne conectăm la tradițiile noastre și să ne întărim credința. Vă invit să fiți alături de noi, să ascultăm împreună melodii care ne îmbogățesc sufletul și să ne bucurăm de frumusețea acestei sărbători importante”, a declarat Daniel Buzdugan. Citește și: Jennifer Lopez va concerta la București, pe 27 iulie 2025. Spectacolul s-ar putea desfășura la Arena Națională Profesorul de teologie Cristian Iordache promovează valorile creștine pe Tik Tok: „Tinerii se confruntă cu o erodare a valorilor tradiționale și cu o presiune enormă din partea mediului digital” Patru filme despre The Beatles. Sam Mendes anunță un proiect cinematografic unic, cu lansare în aprilie 2028 Casa Memorială „Elena Farago” din Craiova va fi transformată într-un hub digital. Proiectul de reabilitare se află în plină desfășurare Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Jennifer Lopez va concerta la București, pe 27 iulie 2025
Jennifer Lopez va veni în România pentru prima dată în această vară, în cadrul unui turneu mondial. Anunțul a fost făcut pe paginile oficiale de socializare ale artistei. Diva pop, care s-a despărțit recent de Ben Affleck, va concerta în București pe 27 iulie. „Pentru toți fanii mei internaționali, voi susține câteva concerte selecte în această vară. Abia aștept să revin pe scenă și să vă revăd pe toți. A trecut prea mult timp!”, a transmis J.Lo pe Instagram. Potrivit Știrile PRO TV, turneul „Up All Night Live” va debuta pe 1 iulie 2025 în Antalya, Turcia, și include show-uri în orașe precum Madrid, Barcelona, Istanbul, Budapesta și Erevan. Spectacolul de la București s-ar putea desfășura la Arena Națională, însă nu au început încă discuțiile cu Primăria Capitalei pentru închirierea spațiului, în contextul în care primarul Nicușor Dan este în campanie electorală pentru președinția țării. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Jennifer Lopez, INTERVIU pentru presa din România. Ce povestește despre lansarea noului său film Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele