Inaugurarea spectaculoasă a Marelui Muzeu din Egipt are ecou și la București. Unde și la ce oră se va putea urmări transmisiunea live la București
Inaugurarea Marelui Muzeu din Egipt (GEM) nu a rămas fără ecou în România. Dimpotrivă, Egiptul vine la București! Universitatea din București, alături de Ambasada Egiptului la București, adresează o invitație inedită de a lua parte la un eveniment istoric, precum ceremonia de deschidere a Marelui Muzeu Egiptean. Transmisiunea va începe sâmbără, 1 noiembrie, de la ora 19.00. Marea deschidere, care va avea loc sâmbătă, 1 noiembrie, va celebra moștenirea antică a Egiptului, dar și rolul său modern de centru cultural global. Marele Muzeu Egiptean (GEM) prezintă cele mai emblematice artefacte din epoca faraonilor – statui colosale, sarcofage, unelte, bijuterii -, reunite într-un spațiu expozițional cu o suprafață de 50.000 de metri pătrați. Transmisiunea live va avea în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu” al Facultății de Sociologie și Asistență Socială Cu o suprafață de 50 de hectare și peste cinci milioane de vizitatori așteptați anual, Marele Muzeu Egiptean este considerat un proiect de importanță globală, menit să redefinească turismul cultural și promovarea patrimoniului universal. Inaugurarea Marele Muzeu Egiptean, transmisiune live în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu” al Facultății de Sociologie Muzeul, inclus în ofertele turistice egiptene. Începutul unei noi ere în turismul cultural Situată lângă emblematicile Piramide din Giza, Muzeul GEM găzduiește peste 100.000 de artefacte antice, inclusiv colecția completă de comori ale regelui Tutankhamon, multe dintre ele expuse pentru prima dată publicului. Deschiderea muzeului a fost amânată de mai multe ori, din 2020 până în 2025, din diverse motive, printre care revoluțiile din Egipt, pandemia de COVID-19, care a afectat pregătirile și logistica, împiedicând deschiderea programată pentru 2020, și, mai nou, conflictul dintre Iran și Israel din iunie 2025. Compania egipteană Orient Hospitality Group, activă în domeniul turismului, lucrează la programe combinate care includ vizitarea noului muzeu în pachetele oferite turiștilor. „Turiștii ar putea vizita muzeul, apoi ar putea petrece trei nopți la Marea Roșie, în Ain Sukhna, aflată la doar o oră de Cairo”, a explicat directorul comercial Remon Naguib. Egiptul speră ca inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean să marcheze începutul unei noi ere în turismul cultural, atrăgând vizitatori interesați nu doar de plaje, ci și de istoria fascinantă a faraonilor. Planurile pentru construcția muzeului au fost anunțate în 1992 Piatra de temelie a fost pusă la începutul anului 2002 de președintele de atunci al Egiptului, Hosni Mubarak, deși la acel moment nu fuseseră încă selectate un birou de arhitectură sau o firmă de construcții care să se ocupe de noul complex muzeal. Pentru proiectul de arhitectură, organizatorii au organizat un concurs unde au primit 1.557 de înscrieri, din 82 de țări, ceea ce îl face al doilea cel mai mare concurs de arhitectură din istorie. Contractul principal a fost atribuit în 2003 firmei de arhitectură irlandeză Heneghan Peng, dar în total o echipă de 300 de persoane din 13 companii din șase țări diferite a sfârșit prin a contribui la faza de proiectare a muzeului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Muzeul de 1 miliard de dolari al Egiptului își deschide porțile. Masca de aur a lui Tutankhamon și peste 100.000 de alte exponate, în cel mai scump și cel mai mare muzeu de arheologie din lume
Inaugurare grandioasă. Egiptul Antic pride viață la Cairo. Imagini cu cele mai spectaculoase artefacte din epoca faraonilor
Lumini, istorie, modernism, repere culturale, peisaje ireal de frumoase și o atmosferă spectaculoasă. Într-un cuvânt, o inaugurare grandioasă în care Egiptul Antic prinde viață la Cairo. Marea deschidere, care va avea loc sâmbătă, 1 noiembrie, va celebra moștenirea antică a Egiptului, dar și rolul său modern de centru cultural global. Marele Muzeu Egiptean (GEM) prezintă cele mai emblematice artefacte din epoca faraonilor – statui colosale, sarcofage, unelte, bijuterii -, reunite într-un spațiu expozițional cu o suprafață de 50.000 de metri pătrați. Așteptata inaugurare are loc sâmbătă, la ora 18.00, ora României. Situată lângă emblematicile Piramide din Giza, Muzeul GEM găzduiește peste 100.000 de artefacte antice, inclusiv colecția completă de comori ale regelui Tutankhamon, multe dintre ele expuse pentru prima dată publicului. Deschiderea muzeului a fost amânată de mai multe ori, din 2020 până în 2025, din diverse motive, printre care revoluțiile din Egipt, pandemia de COVID-19, care a afectat pregătirile și logistica, împiedicând deschiderea programată pentru 2020, și, mai nou, conflictul dintre Iran și Israel din iunie 2025. Unde se poate viziona ceremonia Ceremonia de deschidere va fi transmisă în direct pe mai multe rețele naționale de televiziune, inclusiv Extra News și Egyptian Channel One. Pentru publicul global, evenimentul va fi transmis în direct și pe TikTok, oferind spectatorilor șansa de a fi martori la deschiderea acestui proiect monumental de oriunde din lume. Când are loc cel mai așteptate eveniment cultural din 2025 Ceremonia începe la ora 18:00, ora României, și se așteaptă să includă un program uimitor de spectacole, discursuri și prezentări vizuale care evidențiază bogata istorie a Egiptului. În plus, la ceremonia de deschidere sunt așteptați peste 60 de demnitari internaționali, membri ai familiei regale și personalități culturale notabile, ceea ce o face una dintre cele mai importante reuniuni culturale la nivel mondial din ultimii ani. Oaspeți „pe sprânceană” la deschiderea muzeului din Cairo Printre oaspeții confirmați și așteptați se numără președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, regele Willem-Alexander al Olandei, regele Felipe al VI-lea și regina Letizia a Spaniei, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, președintele Ghanei, John Mahama, regina Mary a Danemarcei, regele Philippe al Belgiei, prințul moștenitor Theyazin al Omanului, prințesa Akiko de Mikasa a Japoniei, prim-ministrul Kuweitului, șeicul Ahmad Al-Abdullah Al-Ahmad Al-Sabah, ministrul Culturii și Turismului din China, Sun Yeli, și fostul manager al echipei Liverpool FC, Jürgen Klopp. Se așteaptă ca evenimentul să includă și alți invitați neconfirmați din industria divertismentului, egiptologi celebri și organizații internaționale, pe măsură ce lista invitaților continuă să se extindă. Oficialii estimează că noul muzeu ar putea atrage până la 7 milioane de vizitatori în plus anual, contribuind la obiectivul stabilit de autoritățile egiptene de 30 de milioane de turiști până în 2030. „Muzeul găzduiește o colecție uriașă care anterior era depozitată, din lipsă de spațiu de expunere”, a declarat pentru Reuters Ghada Abdelmoaty, profesor asociat la Institutul Superior de Turism și Hoteluri din Alexandria, care crede că țintele stabilite sunt realiste. Marele Muzeu Egiptean (GEM), inaugurare fastuoasă Muzeul, inclus în ofertele turistice egiptene. Începutul unei noi ere în turismul cultural Compania egipteană Orient Hospitality Group, activă în domeniul turismului, lucrează la programe combinate care includ vizitarea noului muzeu în pachetele oferite turiștilor. „Turiștii ar putea vizita muzeul, apoi ar putea petrece trei nopți la Marea Roșie, în Ain Sukhna, aflată la doar o oră de Cairo”, a explicat directorul comercial Remon Naguib. Egiptul speră ca inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean să marcheze începutul unei noi ere în turismul cultural, atrăgând vizitatori interesați nu doar de plaje, ci și de istoria fascinantă a faraonilor. Planurile pentru construcția muzeului au fost anunțate în 1992 Piatra de temelie a fost pusă la începutul anului 2002 de președintele de atunci al Egiptului, Hosni Mubarak, deși la acel moment nu fuseseră încă selectate un birou de arhitectură sau o firmă de construcții care să se ocupe de noul complex muzeal. Pentru proiectul de arhitectură, organizatorii au organizat un concurs unde au primit 1.557 de înscrieri, din 82 de țări, ceea ce îl face al doilea cel mai mare concurs de arhitectură din istorie. Contractul principal a fost atribuit în 2003 firmei de arhitectură irlandeză Heneghan Peng, dar în total o echipă de 300 de persoane din 13 companii din șase țări diferite a sfârșit prin a contribui la faza de proiectare a muzeului. Construcția efectivă a început în 2005 și a fost complet finalizată în 2023 Costul inițial era estimat la aproximativ 500 de milioane de dolari, dar întârzierile, schimbările și alți factori au ridicat prețul final al complexului la peste un miliard de dolari. Aflat la doar doi kilometri de Piramide, complexul muzeal se întinde pe o suprafață totală de 50 de hectare, cu clădirea principală și exponatele ocupând o treime din suprafață. Două dintre cele trei laturi ale clădirii se aliniază direct cu Marea Piramidă a lui Keops și cu Piramida lui Menkaure. Spațiul din jurul muzeului include o piață mare plină cu curmali, dominată de un obelisc uimitor, situat pe o bază de granit ridicată. Fațada din piatră de alabastru translucidă a muzeului este decorată cu hieroglife, iar accesul în marele atrium, unde sunt expuse cele mai mari statui, se face printr-o clădire în formă de piramidă. Scara muzeului este încununată cu ferestre din podea până în tavan, care oferă o priveliște dramatică asupra Piramidelor din apropiere. În interior, galeriile principale expun totul – de la o perucă veche de 3.100 de ani, împletită din păr uman, până la un colosal crocodil mumificat. Sursă foto și video: X RECOMANDAREA AUTORULUI: Muzeul de 1 miliard de dolari al Egiptului își deschide porțile. Masca de aur a lui Tutankhamon și peste 100.000 de alte exponate, în cel mai scump și cel mai mare muzeu de arheologie din lume
Șah-mat la cultură. Cât pierde statul român prin COMASĂRILE ministrului András István Demeter: „Poți finanța un mic Broadway, aici, la București”/”O formă mascată de politizare”
Cultura românească a ajuns, în 2025, la ceasul comasării. Mai exact, Ministerul Culturii a anunțat oficial că intenționează să unească două instituții importante din București, respectiv Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii.” Demeter András István, ministrul Culturii, a precizat că măsura propusă are rolul de a consolida oferta artistică și că nu va fi un caz izolat, fiind posibil ca și alte instituții culturale să treacă prin procese similare de reorganizare. Profesioniști din zona culturală resping însă versiunea ministrului și estimează că vor fi pierderi uriașe în urma comasării, mai ales în lipsa unor studii de impact privind costurile acestor decizii de fuzionare a unor instituții. Aceștia amintesc de precedenta comasare din 2013, dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă, care s-a dovedit un fiasco. Oficialul de la Cultură susține că Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” desfășoară activități complementare și se adresează aceluiași public, justificând că o eventuală unificare ar putea duce la o ofertă mai coerentă pentru iubitorii de muzică, operetă și musical. Șah-mat la cultură: „93 de milioane de lei pierderi în cazul comasării Operetei cu Ambasadorii” Sursele Gândul contrazic teoria ministrului Culturii și spun că, la un simplu calcul, efectele comasării nu ar aduce câștiguri la bugetul de stat. Dimpotrivă, se vorbește despre pierderi de zeci și sute de milioane de lei, cuantificate pe o perioadă de cinci ani. „Efectele sunt pe termen lung. Comasarea Teatrului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani. În ceea ce privește comasarea Operei cu Opereta am estimat niște costuri care se ridică la 268 milioane de lei. Îți pui întrebarea ce poți să faci cu 93 de milioane de lei? Festivalul Enescu are un buget de 70 de milioane de lei, iar concursul Enescu undeva sub 20. Adică, cu banii aceștia poți să finanțezi o ediție de Festival și de concurs Enescu, și-ți mai rămân și bani de protocol. Câte producții de musical foarte bune, producții noi ai putea finanța pe o perioadă de cinci ani? – Dacă ai cheltui 93 de milioane de lei numai pentru asta, ai putea face în jur de 37 de producții cam de același nivel cu Romeo și Julieta de la noi de la Operetă. Practic, poți finanța un mic Broadway, aici la București. Dar noi ce facem? Investim într-o comasare care nu va da rezultate sau are riscuri foarte mari să nu funcționeze”, a conchis sursa citată. Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și a Operei Naționale București costă statul român 268 milioane de lei Întrebările Monicăi Anisie către ministrul Culturii cu privire la comasările propuse Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii cu privire la comasarea Teatrului Național de Opereră și Musical Ion Dacian și a Teatrului Muzical Ambasadorii, precizând că ridică semne serioase de întrebare, privind transparența și fundamentarea unei astfel de decizii. „Care este justificarea ce stă la baza acestei propuneri de comasare? Ce studiu de impact a fost făcut? Care sunt costurile estimate ale comasării? Care sunt beneficiile financiare rezultate în urma acestei propuneri de comasare? Care este numărul de angajați disponibilizați în urma acestei propuneri de comasare? Cum se justifică această nouă tentativă de comasare, în condițiile în care precedenta comasare dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă s-a dovedit a fi un eșec total? Cum justificați acuzațiile de conflict de interese care vi se aduc, din cauza faptului că, în momentul de față, sunteți parte dintr-un proces, aflat pe rolul Tribunalului București, prin care se solicită anularea rezultatului consursului pentru funcția de manager al Teatrului de Operetă și Musical Ion Dacian?” Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii Ce alte comasări și mutări se mai pregătesc în zona culturală Potrivit surselor Gândul, se pregătesc și alte comasări și mutări de la o instituție la alta. Vorbim despre „Filarmonica George Enescu” cu „Tinerimea Română”, dar și „Opera Națională București” cu „Centrul Național al Dansului.” Sursele noastre au mai precizat că ministrul Culturii ar mai pregăti și alte mutări, cum ar fi trecerea unor centre culturale din subordinea Ministerului Culturii în subordinea autorităților locale. „Două dintre ele – Centrul Cultural de la Toplița și Centrul Cultural Arcuș de la Sfântul Gheorghe s-ar muta practic de sub autoritate românească. Ceea ce este un punct bun pentru UDMR care își ajută comunitatea. Însă, identific aici o manevră a ministrului Culturii pentru a obține sprijinul necondiționat al UDMR și pentru a se putea trece mai ușor peste conflictul dânsului de interese de la Operetă. Pe lumea asta se fac multe fuziuni, achiziții de firme, comasări și, fie că sunt la stat sau la privat, toate au costuri. Problema este că, de fiecare dată când ministerul Culturii inventează o năstrușnicie din asta, pe ideea « haide să comasăm două entități », asta se face de obicei printr-o Hotarâre de Guvern. Și Hotărârea de Guvern are atașată o notă de fundamentare, în care se scot în evidență beneficiile. De obicei, sunt niște poezii, dar există o rubrică acolo care se numește impact macro-economic și la acea rubrică Ministerul Culturii trece întotdeauna «nu s-a identificat»”, au precizat sursele Gândul. Demeter András István, ministrul Culturii, anunță comasarea unor instituții de cultură Opera Naţională din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă ”Ion Dacian”, fuzionare în 2013: „A fost un eșec!” La acea vreme, s-a constatat că noua formulă organizatorică nu avea deloc efectele scontate și nu a dus la creşterea eficienţei activităţii şi nici la reducerea cheltuielilor de funcţionare. Totodată, s-a remarcat şi o diminuare semnificativă a repertoriului de stagiune a spectacolelor de operetă, dar şi a celor de operă şi de balet faţă de stagiunile anterioare reorganizării. Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Capitală s-a reînființat în 2016, prin reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti. ”S-a reparat
Record mondial la Barcelona. Sagrada Familia a devenit cea mai înaltă biserică din lume după ridicarea turnului central
Barcelona Sagrada Familia din Barcelona a devenit joi cea mai înaltă biserică din lume, după ce o parte din turnul central al lui Iisus Hristos a fost ridicată la locul său. Capodopera lui Antoni Gaudí se înalță acum la 162,91 metri deasupra orașului, depășind cu 1,38 metri turla Catedralei din Ulm, Germania, care deținea până acum recordul mondial, cu 161,53 metri. Turnul central, dedicat lui Iisus Hristos, urmează să atingă 172 de metri după finalizare, în lunile următoare. Sursa foto: Mediafax Lucrări reluate după aproape un secol Prima piatră a fost pusă în 1882, iar Gaudí știa că nu va apuca să vadă proiectul finalizat. La moartea sa, în 1926, doar un turn era terminat. Construcția a fost reluată în ritm alert în ultimele decenii, odată ce Sagrada Familia a devenit una dintre cele mai vizitate atracții turistice din lume. Anul trecut, 4,9 milioane de vizitatori au plătit bilet pentru a vedea interiorul bisericii, iar banii din taxele de intrare finanțează construcția. Sursa foto: Mediafax Simbol al Barcelonei și al arhitecturii moderne Arhitectura lui Gaudí îmbină simbolismul catolic cu forme organice inspirate din natură și transformă bazilica într-un simbol global al Barcelonei și al modernismului catalan. Lucrările la fațadele exterioare și la decorațiunile interioare vor continua încă aproximativ zece ani. Surse foto: Mediafax foto / Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: VIOLENȚE la Barcelona, în timpul unui protest pro-Palestina. Opt persoane au fost arestate, iar 20 de polițiști au fost răniți Un oraș german ar putea deveni destinația de TOP a verii: Alternativa ideală la Paris, Veneția și Barcelona, afectate de caniculă și „supraturism” Un turist a fost ATACAT în centrul Barcelonei, pentru un ceas contrafăcut. Cât valora, de fapt, obiectul
FILIT 2025: cinci zile de literatură, 20.000 de participanți, 200 de evenimente. O experiență memorabilă
Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) s-a încheiat duminică, 26 octombrie 2025. În acest interval de timp, orașul a pulsat în ritmul literaturii, peste 20.000 de participanți fiind prezenți la cele 200 de întâlniri, dezbateri și ateliere organizate. De asemenea, alte 15.000 de persoane au urmărit evenimentele online, scrie Ziarul de Iași. Ce invitați de marcă au fost la FILIT 2025 Festivalul a reunit scriitori, traducători, jurnaliști, editori, actori și muzicieni din întreaga lume. Printre invitații de marcă s-au numărat Junot Díaz, laureat al Premiului Pulitzer, Tracy Chevalier, autoarea bestsellerului internațional Fata cu cercel de perlă, Michel Bussi, unul dintre cei mai citiți autori francezi contemporani. De asemenea, a fost prezent și Cristian Mungiu, regizor și scenarist multipremiat. „FILIT 2025 a transformat orașul nostru într-un loc de întâlnire pentru sute de profesioniști ai cărții și zeci de mii de cititori. Cuvintele elogioase despre Iași, venite din partea invitaților internaționali, ne confirmă că experiența de anul acesta a fost una memorabilă. Suntem recunoscători pentru sprijinul comunității și bucuroși că ediția cu numărul 13 a devenit o adevărată sărbătoare culturală”, a declarat Amelia Gheoghiță, responsabilă de comunicare și promovare FILIT, pentru Ziarul de Iași. Citește aici care a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale festivalului.
Centru spa de lux la Palatul Primăverii. Circa un milion de piese de mozaic s-au folosit pentru spațiul în care se află piscina interioară
Luxul din Palatul Primăverii este impresionant și în zilele noastre. Deși atenția, de-a lungul timpului, a fost îndreptată spre „robinetele din aur”, Casa Ceaușescu uimește printr-un adevărat centru spa. La subsolul vilei se află un adevărat complex cu piscină interioară, solar, saună, băi scoţiene, toate acestea construite în 1964-1965, atunci când românii nici nu se gândeau că poate exista asemenea spații. Aparatura și camerele impecabil amenajate erau bijuterii în perioada comunistă. „Un exemplu din spațiile de îngrijire specifice soților Ceaușescu: o saună uscată, o cameră în care se făceau proceduri termale, un salon de bronzat, o frizerie”, precizează ghidul. Saună Casa Ceaușescu are o piscină interioară impresionantă. De obicei, apa era încălzită la 26 de grade pentru confortul membrilor familiei. Pereții încăperii sunt realizați din mozaic de diverse culori ce compun forme care reprezintă Apa, Soarele și Luna, zodiacul cu cele douăsprezece constelații stilizate și Pământul. Lucrarea a fost opera artiștilor Olga Porumbaru şi Florin Pârvulescu. „Ultima parte a turului Palatului Primăverii, piscina interioară. Piscina este un spațiu emblematic reședinței care iese în evidență printr-o minunăție de artizanat decorativ, circa un milion de piese de mozaic înfrumusețează încăperea”, a precizat ghidul Palatului Primăverii. Piscina interioară Palatul Primăverii a fost pregătit inițial pentru Gheorghe Gheorghiu Dej. Clădirea urma să fie folosită de acesta, la începutul anilor 1960, ca una dintre reședințele de protocol. Ulterior, după ascensiunea politică a lui Nicolae Ceaușescu în funcția de secretar general al Partidului Comunist Român, palatul a devenit locuința personală a familiei Ceaușescu pentru 25 de ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: Hainele de blană ale soților Ceaușescu care valorau zeci de mii de lei: Adevăruri despre LUXUL în care au trăit Cine a decis împușcarea Ceaușeștilor? Explicații în premieră despre omorârea Ceaușeștilor IMAGINI INEDITE. Luxul în care trăia familia Ceaușescu, impresionant și după 35 de ani. Fotografii cu “Robinetele de aur”, vedetele Revoluției
Franța ia măsuri disperate după jaful de la Luvru: bijuteriile prețioase le-a mutat sub escortă în Banca Națională a țării
Unele dintre bijuteriile care nu au fost furate din Galeria Apollo de la Luvru au fost transferate sub escortă polițienească strictă la Banca Franței. Bijuteriile de la Luvru au fost mutate la Banca Franței pe durata evaluării situației de securitate din muzeu, informează RTL. Toate bijuteriile au fost plasate în seiful principal al băncii, o cameră subterană situată la o adâncime de 26 de metri, unde sunt depozitate aproximativ 90% din rezervele de aur ale Republicii Franceze. Măsura a fost luată la două zile după audierea directorului Muzeului Luvru, care a recunoscut că securitatea era „deficitară”. Coroana împărătesei Eugenie de la Muzeul Luvru „Tezaurul Franței”, mutat într-un seif subteran, la 25 metri adâncime Postul de radio a specificat că Banca Franței se află la 300 de metri distanță de Luvru. Nu au fost furnizate detalii cu privire la bijuteriile transferate. Potrivit RTL, acestea au inclus atât bijuteriile coroanei franceze expuse de obicei în Aripa Apollo, cât și alte bijuterii expuse anterior în muzeu. Postul de radio a menționat că toate bijuteriile au fost plasate în seiful principal al băncii, un depozit subteran la o adâncime de 25 de metri, unde sunt păstrate aproximativ 90% din rezervele de aur ale Franței. Opt bijuterii în valoare de 88 milioane de euro au fost furate de la Muzeul Luvru după ce patru indivizi au dat spargerea. Laure Beccuau, procurorul din Paris, a declarat pe 19 octombrie că patru făptași au intrat în muzeu folosind o camionetă dotată cu o scară și un lift. Au pătruns prin efracție în Aripa Apollo și au furat nouă bijuterii, dintre care una, coroana împărătesei Eugenie, soția lui Napoleon al III-lea, încrustată cu 1.354 de diamante, au scăpat-o în timp ce fugeau de la locul faptei. Anchetatorii cred că furtul a fost comis de profesioniști, a spus ea. Beccuau a menționat că valoarea totală a bijuteriilor furate a fost evaluată la 88 de milioane de euro. Bijuteriile reginei Maria Amelie și a reginei Hortense de la Muzeul Luvru Hoții au fost „profesioniști”, dar nu precauți. Au lăsat destule amprente și mostre ADN Pe de altă parte, procurorul spune că nu erau atât de precauți. Există „o mică speranță” de a recupera bijuteriile de la Luvru datorită echipamentului lăsat de hoți. Anchetatorii francezi analizează deja mostrele de ADN și amprentele de pe unelte și alte obiecte găsite la fața locului Coroana împărătesei Eugenie de la Muzeul Luvru Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Costumați în paznici, au intrat și au ieșit cu un tezaur inestimabil din Luvru. Unul dintre hoți, filmat. Ultimele informații Jaful de la Luvru, ironizat de francezi. Val de meme-uri cu pisici şi câini care trag după ei bijuterii furate, în timp ce ies din muzeu
Franța ia măsuri disperate după jaful de la Luvru: bijuteriile prețioase le-a mutat sub escortă în Banca Națională a țării
Unele dintre bijuteriile care nu au fost furate din Galeria Apollo de la Luvru au fost transferate sub escortă polițienească strictă la Banca Franței. Bijuteriile de la Luvru au fost mutate la Banca Franței pe durata evaluării situației de securitate din muzeu, informează RTL. Toate bijuteriile au fost plasate în seiful principal al băncii, o cameră subterană situată la o adâncime de 26 de metri, unde sunt depozitate aproximativ 90% din rezervele de aur ale Republicii Franceze. Măsura a fost luată la două zile după audierea directorului Muzeului Luvru, care a recunoscut că securitatea era „deficitară”. Coroana împărătesei Eugenie de la Muzeul Luvru „Tezaurul Franței”, mutat într-un seif subteran, la 25 metri adâncime Postul de radio a specificat că Banca Franței se află la 300 de metri distanță de Luvru. Nu au fost furnizate detalii cu privire la bijuteriile transferate. Potrivit RTL, acestea au inclus atât bijuteriile coroanei franceze expuse de obicei în Aripa Apollo, cât și alte bijuterii expuse anterior în muzeu. Postul de radio a menționat că toate bijuteriile au fost plasate în seiful principal al băncii, un depozit subteran la o adâncime de 25 de metri, unde sunt păstrate aproximativ 90% din rezervele de aur ale Franței. Opt bijuterii în valoare de 88 milioane de euro au fost furate de la Muzeul Luvru după ce patru indivizi au dat spargerea. Laure Beccuau, procurorul din Paris, a declarat pe 19 octombrie că patru făptași au intrat în muzeu folosind o camionetă dotată cu o scară și un lift. Au pătruns prin efracție în Aripa Apollo și au furat nouă bijuterii, dintre care una, coroana împărătesei Eugenie, soția lui Napoleon al III-lea, încrustată cu 1.354 de diamante, au scăpat-o în timp ce fugeau de la locul faptei. Anchetatorii cred că furtul a fost comis de profesioniști, a spus ea. Beccuau a menționat că valoarea totală a bijuteriilor furate a fost evaluată la 88 de milioane de euro. Bijuteriile reginei Maria Amelie și a reginei Hortense de la Muzeul Luvru Jefuitorii au fost „profesioniști”, dar nu precauți. Au lăsat destule amprente și mostre ADN Pe de altă parte, procurorul spune că nu erau atât de precauți. Există „o mică speranță” de a recupera bijuteriile de la Luvru datorită echipamentului lăsat de hoți. Anchetatorii francezi analizează deja mostrele de ADN și amprentele de pe unelte și alte obiecte găsite la fața locului Coroana împărătesei Eugenie de la Muzeul Luvru Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Costumați în paznici, au intrat și au ieșit cu un tezaur inestimabil din Luvru. Unul dintre hoți, filmat. Ultimele informații Jaful de la Luvru, ironizat de francezi. Val de meme-uri cu pisici şi câini care trag după ei bijuterii furate, în timp ce ies din muzeu
Ironie politică. Nicușor Dan, în vizită la teatrul lovit de măsurile lui Bolojan
Necunoscute sunt căile politicii, mai ales într-un an al austerității bugetare, presărat cu multe paradoxuri. La capitolul paradox ar putea fi trecută și vizita președintelui României, Nicușor Dan, la Teatrul Naţional din Iaşi, una dintre instituțiile de cultură lovite, ironia sorții, de măsurile impuse de Ordonanța 52 a premierului Ilie Bolojan. Despre situația culturii românești și repercusiunile OUG 52 – care se joacă cu destinele artiștilor și a oamenilor de cultură – Gândul a publicat în exclusivitate un material amplu în care mai mulți directori și manageri de instituții culturale au explicat de ce această Ordonanță de urgență, păstrată în forma actuală, ar distruge la propriu cultura românească. Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 52/2025, care interzice finanțarea evenimentelor culturale din fonduri publice, a declanșat un val de revoltă în rândul artiștilor. Mai mulți muzicieni și organizatori de evenimente îl acuză pe Ilie Bolojan de o „lovitură fatală” dată culturii românești. Guvernul Bolojan pune lacătul pe cultură Nicușor Dan joacă alt „rol” decât Ilie Bolojan. Nu știe președintele de celebra OUG 52? Nicuşor Dan a fost huiduit de zeci de persoane aflate în faţa Teatrului Naţional din Iaşi, acolo unde zeci de protestatari i-au strigat președintelui cuvinte precum ”Ruşine”, ”Trădătorule” şi ”Pleacă în Ucraina.” Cineva din mulţime i-a strigat că „este cel mai slab preşedinte” pe care l-a avut România. Reamintim că șeful statului participă la ceremonia aniversară comună a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) şi a Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” (UNAGE). Cele două instituţii de învăţământ împlinesc 165 de ani de existenţă. Tot la Iași, Nicușor Dan se va întâlni și cu echipa MAVIS Artificial Heart din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa.” Totodată, va participa și la videoconferinţa organizată cu ocazia reuniunii „Coaliţiei de Voinţă” a statelor care vor să ajute Ucraina. Efectul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură Noile reglementări interzic, până la finalul anului, încheierea de angajamente legale pentru mai multe articole bugetare esențiale, printre care și categoria „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” – sursa principală de finanțare pentru activitățile artistice. Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Artiștii independenți rămân fără finanțare Concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut” Concedieri de personal și lipsa atragerii colaboratorilor externi OUG-ul poate provoca un deficit bugetar pentru instituții de cultură, provocând pierderi și nu beneficii Lipsa unui studiu de impact la nivelul acestor instituții, pentru a vedea concret ce se câștigă și ce se pierde Imposibilitatea achiziționării obiectelor de inventar necesare unei premiere de teatru. Directorii și managerii unor instituții de cultură, revoltați după Ordonanța lui Bolojan „Teatrul nu se cuantifică în număr de șuruburi” „Nu poți să pui cultura în pauză” „Nu putem vorbi despre economie, este o decapitare” „Impactul este foarte mare, pentru noi poate fi catastrofic” „Pentru următoarele două luni, actorii independenți ar rămâne fără nicio sursă de venit” „Ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole” „În condițiile în care vine un OUG de genul acesta, totul se blochează” „Teatrul devine o clădire goală, care nu mai are sens, nu mai produce nimic” „Vorbim despre destinele unor instituții, a unor oameni, a unor programe” „Noi oferim experiențe, un aspect foarte greu de explicat unor oameni care se gândesc numai la cifre” „Ei ne propun să tăiem de acolo de unde nu s-a dat nimic” „În pandemie s-au deschis păcănelele și s-au ținut teatrele închise” „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie, adică să scoată iepuri dintr-un joben” Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul pune LACĂTUL pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Preşedintele Nicuşor Dan, huiduit la Iaşi: „Huo! Așa se reprezintă România? Trădătorule!… Bolojane… Trădătorule! Rușine! Rușine”
Guvernul pune lacătul pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
„Băgați cultura la dubă” nu pare să mai fie doar un simplu slogan. Dimpotrivă, în România zilelor noastre, „rolurile” austerității – jucate magistral de Guvernul Bolojan, pe marea scenă numită România – trimite cultura direct în spatele cortinei. Acolo unde OUG 52 ar putea transforma nu doar „rolurile” mari în „roluri” mici, ci și destinele artiștilor. Discuțiile despre OUG 52 au stârnit ecouri ample în zona culturală din România. Mai mulți directori și manageri de instituții culturale au explicat pentru Gândul de ce această Ordonanță de urgență, păstrată în forma actuală, ar distruge cultura românească. Efectul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură Noile reglementări interzic, până la finalul anului, încheierea de angajamente legale pentru mai multe articole bugetare esențiale, printre care și categoria „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” – sursa principală de finanțare pentru activitățile artistice. Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Artiștii independenți rămân fără finanțare Concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut” Concedieri de personal și lipsa atragerii colaboratorilor externi OUG-ul poate provoca un deficit bugetar pentru instituții de cultură, provocând pierderi și nu beneficii Lipsa unui studiu de impact la nivelul acestor instituții, pentru a vedea concret ce se câștigă și ce se pierde Imposibilitatea achiziționării obiectelor de inventar necesare unei premiere de teatru. Blocajul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură / Sursă foto: Dâmboviteanul.com Ce nu înțelege premierul Ilie Bolojan din cultură și ce-i transmit directorii și managerii unor instituții de cultură „Teatrul nu se cuantifică în număr de șuruburi” „Nu poți să pui cultura în pauză” „Nu putem vorbi despre economie, este o decapitare” „Impactul este foarte mare, pentru noi poate fi catastrofic” „Pentru următoarele două luni, actorii independenți ar rămâne fără nicio sursă de venit” „Ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole” „În condițiile în care vine un OUG de genul acesta, totul se blochează” „Teatrul devine o clădire goală, care nu mai are sens, nu mai produce nimic” „Vorbim despre destinele unor instituții, a unor oameni, a unor programe” „Noi oferim experiențe, un aspect foarte greu de explicat unor oameni care se gândesc numai la cifre” „Ei ne propun să tăiem de acolo de unde nu s-a dat nimic” „În pandemie s-au deschis păcănelele și s-au ținut teatrele închise” „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie, adică să scoată iepuri dintr-un joben” Teatrul Național de Operetă ar putea anula 22 de spectacole Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” a explicat pentru GÂNDUL repercusiunile Ordonanței de Urgență 52 asupra instituțiilor culturale publice, menționând că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este una foarte mare. „În opinia mea, cultura nu este subfinanțată în România. Este, cumva, chiar generos finanțată. Numai că felul în care este organizată cheltuiala banilor publici pentru cultură, este greșit. Și din acest motiv apare la fiecare moment de criză nevoia asta imperioasă de a se face o reformă, dar o reformă care este imposibil de făcut în condiții de majorități politice instabile, coaliții fragile și așa mai departe, pentru că nu pot fi susținute reforme. Adică, gândiți-vă că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este foarte, foarte mare, respectiv, la majoritatea instituțiilor de spectacole este de peste 90%, ceea ce arată clar o problemă de sistem. Instituțiile de spectacole din vestul Uniunii Europene au această pondere a finanțării publice mult mai mică. De exemplu, în teatrele de operă, veniturile proprii contează între 12 și 45 % din buget. Deci, finanțarea publică este între 55 și 88%, iar la nivelul teatrelor dramatice, veniturile proprii ajung să fie mai mari decât subvențiile pe care le primesc. Revenind la problema strict legată de OUG 52, probabil că va provoca efecte negative în toate instituțiile de spectacole. Însă nu am date concrete despre bugetul lor și despre felul în care ei își organizează, să spunem, cheltuielile, ca să pot să măsor acest impact. Pot să spun doar despre Teatrul de Operetă”, a explicat directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian.” Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” – Sursă foto: Linkedin „Impactul e foarte mare, poate fi catastrofic pur și simplu” Alexandru Pătrașcu a evidențiat și faptul că OUG 52 va schimba, atât soarta oamenilor, cât și pe cea a colaboratorilor de la Teatrul de Operetă, menționând că, în aceste condiții, 22 de spectacole ar trebui pur și simplu anulate. „La Teatrul de Operetă, majoritatea dansatorilor, de exemplu, sunt colaboratori. Drept urmare, dacă acest OUG rămâne așa cum e acum, practic acești colaboratori vor trebui lăsați să plece. Nu există operetă și nu există musical fără numere coregrafice foarte consistente și asta impactează profund. Practic, dintr-o privire pe programul de pe lunile noiembrie și decembrie, ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole. În condițiile în care în noiembrie și decembrie noi avem în total programate 28 de spectacole. Și imaginați-vă că vorbim aici despre un dublu impact. Odată că stagiunea este pusă în vânzare încă din vară și normal că s-au vândut bilete pentru toate aceste spectacole, iar acești bani ar trebui returnați spectatorilor. Chiar dacă, să zicem că am găsit cu ce să le înlocuim, astfel încât să le facem doar cu resurse proprii, nu știu dacă am reuși să vindem în două luni mai mult decât am vândut în cinci luni de vară și în septembrie și octombrie până acum. Deci și în condițiile în care, mă rog, spectacolele cu care am putea înlocui cele anulate n-au cum să fie mai bune decât cele pe care le anulăm. Deci impactul e foarte mare. Pentru noi propriu-zis poate fi catastrofic pur și simplu.” „Mă întreb dacă s-a făcut un studiu la nivelul acestor instituții, ce se câștigă, ce se pierde” Directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” a adus în discuție și repercusiunile OUG 52 asupra sectorului independent. Interlocutorul Gândul a evidențiat, în acest context nesigur – cu multe provocări în care austeritatea bugetară