S-a incheiat Festivalul Enescu 2025. Editie aniversara sub semnul excelenței. Peste 4.000 de artiști din 28 de țări
După 29 de zile de efervescență artistică, Festivalul Internațional George Enescu 2025 a tras cortina peste o ediție strălucitoare și memorabilă, trăită la intensitate maximă de publicul prezent la București, în peste 20 orașe din țară sau la Chișinău și de milioane de melomani care au urmărit concertele transmise în direct online pe www.festivalenescu.ro, la TVR 1, TVR Cultural sau la Radio România Muzical și Radio România Cultural, o parte dintre ele fiind preluate și în rețeaua EBU (Uniunea Europeană de Radio). O ediție sub semnul Aniversărilor, caracterizată prin inovație, diversitate, excelență și dialog, în viziunea artistică a Maestrului Cristian Măcelaru, care a consolidat statutul festivalului ca unul dintre cele mai mari evenimente culturale internaționale dedicate muzicii clasice, un adevărat brand pentru România, cu rol definitoriu pentru diplomația publică. „În a 27- a ediție a Festivalului Internațional George Enescu ne-am dorit să atragem un public larg, divers și deosebit. Am oferit spectacole care să atragă cât mai mulți oameni și din câte am văzut, așa a și fost. M-am bucurat mult când am fost întrebat de jurnaliști din străinătate ce am făcut pentru a atrage un public atât de tânăr. Spiritul în care Enescu a contribuit și chiar a transformat viața culturală din România este și contextul în care noi ne dorim să continuăm Festivalul. Acele valori de bază – generozitatea, respectul și dragostea – care i-au definit cariera, să definească și festivalul care-i poartă numele. Și astfel să fim demni de a purta numele unui compozitor genial, un mentor dedicat, un interpret desăvârșit și un patriot adevărat”, a mărturisit Cristian Măcelaru, director artistic al Festivalului Internațional George Enescu. Peste 4.000 de artiști din 28 de țări, mai mult de 100 de concerte în București și un număr aproape similar în țară, alături de zeci de mii de spectatori prezenți fizic și milioane de urmăritori online, au transformat ediția 2025 într-un veritabil fenomen cultural. Dincolo de cifre, ceea ce a rămas a fost energia incredibilă a întâlnirilor dintre mari orchestre ale lumii, soliști legendari și un public însetat de muzică, de frumos, de emoție autentică, punți între culturi, generații și lumi. În 2025, muzica lui Enescu, dar și a marilor compozitori ai lumii, concertele, evenimentele conexe, expozițiile tematice, simpozioanele științifice, mesele rotunde și dezbaterile despre puterea muzicii sau jurnalismul muzical au reușit să creeze comunități extrem de puternice, unite într-o pasiune comună. Una dintre noutățile acestei ediții a fost revenirea spectacolelor de operă și balet în programul festivalului. Producții-eveniment au electrizat prin forța expresivă a artei scenice totale. Montări precum Oedipe de George Enescu, cu o distribuție care a adus la Opera Națională București mari voci românești celebre pe scenele internaționale, L’Heure espagnole de Maurice Ravel într-o coproducție inedită, The Seasons prezentat de Malandain Ballet Biarritz și Orchestra Operei Regale din Versailles, pe muzica lui Antonio Vivaldi și Giovanni Antonio Guido, Flautul fermecat de Mozart cu Deutsche Kammernharmonie Bremen, Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici, Salome de Richard Strauss, Dardanus de Jean-Philippe Rameau (versiunea din 1744), Daphnis și Chloé de Maurice Ravel sau DinDor’NdoR, un spectacol de Gigi Căciuleanu, au demonstrat că opera și baletul rămân parte integrantă a ADN-ului festivalului. Ediția 2025 a marcat și un pas curajos spre inovație: Enescu – JTI Immersive Experience, prima serie de spectacole imersive din istoria festivalului, găzduită la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, a atras un public divers, dornic să experimenteze muzica într-o formă multisenzorială, un univers vizual și sonor în care sunetul s-a întâlnit cu tehnologia digitală, deschizând noi perspective asupra modului în care muzica clasică poate fi trăită în secolul XXI. În același spirit, noua serie Enescu în Control, susținută de BRD Groupe Société Générale, a adus festivalul într-un spațiu alternativ, adresându-se unor noi categorii de public, într-un sincretism artistic fără precedent. Pe scenele principale ale festivalului au urcat unele dintre cele mai importante orchestre ale lumii – de la Royal Concertgebouw și Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, Die Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Orquestra de la Comunitat Valenciana până la Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia și Orchestra Națională a Franței. Lor li s-au alăturat dirijori emblematici, precum Paavo Järvi, Klaus Mäkelä, Cristian Măcelaru, Daniele Gatti, Ivan Fisher, Vasily Petrenko, alături de soliști de anvergură – Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Alisa Weilerstein, Sol Gabetta, Nemanja Radulović, Renaud Capuçon, Gautier Capuçon, Evelyn Glennie, Bruce Liu, Nelson Goerner, Rudolf Buchbinder, Jean-Yves Thibaudet, Seong-Jin Cho – printre alții. Pentru prima dată în istoria Festivalului Enescu, a fost acordat Premiul de Excelență. Trofeul, creat de artistul Mihai Băncilă, i-a fost acordat violonistei Anne-Sophie Mutter, cu prilejul aniversării a cincizeci de ani de strălucită carieră muzicală. Totodată, organizația International Classical Music Awards a înmânat dirijorului Cristian Măcelaru și Orchestrei Naționale a Franței, Premiul pentru muzică simfonică, pentru discul “George Enescu”, înregistrat la casa Deutsche Grammophon in 2025. Premiul a fost oferit de președintele juriului, Remy Franck și Cristina Comandașu, membră a juriului ICMA. Această constelație de nume sonore a adus melomanilor nu doar excelență interpretativă, ci și strălucirea unei sărbători a muzicii universale, într-un efort de susținere entuziastă din partea mass-media. Fiecare concert a fost răsplătit cu minute nesfârșite de aplauze, confirmând că publicul de la București rămâne unul dintre cele mai calde și entuziaste din lume. Festivalul a continuat totodată să își respecte misiunea de a aduce în prim-plan muzica contemporană și creațiile noi. Numeroase lucrări au fost interpretate în premieră mondială sau națională, iar compozitori actuali – din România și nu numai – au fost prezenți în program, cultivând viitorul muzicii în perpetuitatea moștenirii trecutului. De asemenea, concertele educative și proiectele dedicate copiilor și familiilor, inițiate în 2023, au continuat cu mare succes în această ediție, contribuind la formarea unei noi generații de melomani, prin cultivarea dragostei pentru muzică de la cele mai fragede vârste. Mai presus de toate, ediția 2025 a Festivalului Enescu a demonstrat puterea muzicii de a uni prin emoție și frumos oameni din culturi și medii diferite. În sălile de concert au dispărut barierele lingvistice, sociale sau geografice, iar publicul a trăit, împreună cu artiștii, momente de intensitate rară și bucurie pură. „Încheiem această ediție a Festivalului Internațional George Enescu cu recunoștință pentru artiștii extraordinari, pentru publicul entuziast
Parohia Romano-Catolică organizează un Concert cu ocazia debutului Orchestrei de Tineret ANIMA la Biserica Catolică din Sinaia
Parohia Romano-Catolică din Sinaia, prin Oficiul pentru Bunuri Culturale Ecleziastice și Patrimoniu al Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, va organiza un Concert cu ocazia debutului ORCHESTREI DE TINERET „ANIMA” la Biserica Catolică din Sinaia, Aleea Poștei 5, în data de 4 Octombrie 2025, ora 18:00. Concertul este o continuare a frumosului mănunchi de manifestări din cadrul proiectului „45 de minute pentru sufletul tău”. Evenimentul va fi o rugă adresată lui Dumnezeu, pentru pace în lume. Asistăm neputincioși din ce în ce mai mult, la conflicte care au loc în multe locuri de pe mapamond, iar manifestările culturale religioase din Biserica Catolică din Sinaia, reprezintă dorința și rugăciunea sinceră de a contribui la pacea lumii și de a sta împreună în numele respectului reciproc. ORCHESTRA DE TINERET „ANIMA” a Catedralei „Sfântul Iosif” din București, va încânta publicul din Sinaia prin măiastra interpretare a artiștilor, introducându-l în atmosfera de pace și bucurie creștină. ORCHESTRA DE TINERET „ANIMA” este constituită din studenți de la Universitatea de Muzică din București, sub bagheta dirijorului Cezar Verlan. Cu această ocazie, vom avea parte de o invitată specială: Natalia Pancec, solistă. Publicul va asculta celebra lucrare „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi. Evenimentul este sprijinit de Parohia Romano-Catolică din Sinaia, prin Oficiul pentru Bunuri Culturale Ecleziastice și Patrimoniu al Arhiepiscopiei Romano-Catolice București precum și de sponsori generoși care contribuie la dezvoltarea culturală a urbiei Sinaia. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Preot Paroh Eugen Răchiteanu Oficiul pentru Bunuri Culturale Ecleziastice și Patrimoniu Sursa foto: Pixabay (caracter ilustrativ)
Scandal între conducerea Muzeului București și organizatorul ArtSafari
Dan Pîrvulescu, director adjunct al Muzeului Municipiului București (MMB), acuză organizatorul expoziției ArtSafari că ar ocupa „abuziv” Palatul Dacia din Centrul Istoric al Capitalei, acolo unde nu ar plăti chirie. La rândul ei, asociația care organizează ArtSafari a făcut o sesizare către primăria generală prin care îi acuză pe directorul adjunct și pe managerul muzeului de „discriminare” sau „exces de putere”. „De cinci ani, ArtSafari ocupă abuziv Palatul Dacia, clădire-fanion a Centrului Istoric, aparținând Muzeului Municipiului București. În acest timp, MMB este obligat să plătească lunar chirii considerabile (175000 lei/lună) pentru a depozita patrimoniul Pinacotecii, în timp ce ArtSafari își umflă conturile folosind o clădire a statului, fără să achite niciun fel de chirie. Inițial trebuia să fie un sezon, între timp s-au făcut cinci ani plini de ediții. Să ne aducem aminte de situația cu chiriile de la Ministerul Economiei, devoalată în presă acum două luni”, a scris Dan Pîrvulescu pe pagina sa de Facebook. Directorul adjunct al MMB mai spune că cei care organizează ArtSafari ar face presiuni către primăria Capitalei privind demiterea sa. Conducerea muzeului, acuzată de exces de putere „De aproximativ doi ani, sub presiuni uriașe, de multe ori cu sabia demiterii deasupra capului, conducerea MMB face eforturi pentru a elibera Palatul Dacia, astfel încât imobilul să poată intra în proces de restaurare – apărând, în mod legitim, interesul statului și al patrimoniului public. Între timp, mercenarii plătiți de ArtSafari fac presiuni asupra Primăriei Municipiului București, cerând demiterea conducerii MMB. Asta, în timp ce scormonesc în viața noastră personală, până acolo încât am ajuns să ne uităm în stânga și în dreapta atunci când ieșim pe stradă. Un exemplu este solicitarea atașată. Dragi reprezentanți ai ArtSafari, de acum totul va fi transparent și public, iar aceste aspecte vor fi clarificate inclusiv prin parchete. Evident, acuzațiile formulate în sesizarea transmisă sunt nefondate și calomnioase. Însă asemenea demersuri îi vor costa, în final, pe cei care au ales să fabrice asemenea denunțuri. Sesizarea a fost primită ieri la finalul celei de-a XI-a ediții a SCAN, una dintre cele mai reușite manifestări naționale de acest gen”, a mai scris Pîrvulescu. În documentele postate de directorul adjunct al MMB reiese că asociația care organizează ArtSafari îi acuză pe Pîrvulescu și pe managerul MMB, Adrian Majaru, de: încălcarea principiului loialității / existența unor conflicte de interese, conduită discriminatorie, abuz de funcție și exces de putere.
A renunțat sau nu a renunțat România la căutarea tezaurului furat din Olanda? Ce înseamnă plata despăgubirilor de aproape 6 milioane de euro
5,7 milioane de euro. Cam cât un kilometru de autostradă în zona de câmpie. Aceasta este despăgubirea pe care România o primește pentru tezaurul furat din Olanda. Și noi ne întrebăm: aici se termină povestea? Am vrut să aflăm de la doi oficiali care au fost responsabili de soarta pieselor de muzeu. Raluca Turcan, fost ministru al Culturii – în al cărei mandat a fost organizată expoziţia obiectelor dacice de la Muzeul Drent și Natalia Intotero – cea care și-a început mandatul de ministru al Culturii cu controversele și discuțiile privind furtul tezaurului dacic din Olanda – au vorbit în exclusivitate pentru Gândul despre despăgubirea primită, dar și despre șansele de a mai vedea vreodată Coiful de la Coțofenești și cele 3 brățări dacice. În timp ce Raluca Turcan consideră că politizarea acestui caz a fost și este dăunătoare anchetei, Natalia Intotero susține că suma cu care a fost despăgubită România nu reprezintă valoarea reală a tezaurului, format din piese inestimabile pentru cultura și istoria țării noastre. Raluca Turcan: „Dacă autoritățile nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită” Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii în perioada în care tezaurul a ieșit din țară, ne spune răspicat că ar trebui să mulțumim autorităților române că am ajuns să primim despăgubirea. „Prin plata celor aproape 6 milioane de euro pentru asigurare, partea olandeză își asumă responsabilitatea privind neidentificarea hoților în jaful de la muzeul din Drents. A fost un eveniment tragic, nimeni nu poate anticipa când și unde se comite un jaf, mai ales într-un stat european serios, și trebuie menționat că dacă Muzeul Național de Istorie și autoritățile statului nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită.”, ne-a explicat fostul ministru. Raluca Turcan: „Politizarea furtului nu ajută ancheta” O altă grijă a fostului ministru este politizarea acestei tragedii. Ba chiar crede că ancheta n-a avut succes din cauza adversarilor politici care au folosit subiectul furtului tezaurului în campania electorală. „Politizarea furtului a avut și are rațiuni de campanie electorală. Politizarea nu a ajutat și nu ajută ancheta. Sper că plata acestor aproape 6 milioane de euro va mobiliza și mai mult autoritățile olandeze să identifice cât mai rapid locația artefactelor, care pentru noi, ca români, au o valoare inestimabilă. Ancheta trebuie să continue într-un ritm susținut până la recuperarea bunurilor furate”, a conchis fostul ministru al Culturii. Natalia Intotero: „Dacă se găsește tezaurul, România trebuie să restituie banii” La rândul său, Natalia Intotero, fost ministru al Culturii – pe mandatul căreia s-a petrecut furtul tezaurului românesc din Olanda – a precizat că țara noastră nu renunță la tezaur și că ancheta autorităților din Olanda își continuă cursul. „A fost vorba despre procedurile legale și acești bani prin care România a fost despăgubită vor fi puși într-un cont. În cazul în care tezaurul va fi găsit, România va trebui să restituie această sumă de bani. Să știți că eu am încredere în autoritățile implicate în această anchetă. Ceea ce pot să vă spun este că noi a trebuit să parcurgem prevederile legale, privind asigurarea care a fost făcută la vremea respectivă și din această sumă, în cazul în care se va găsi tezaurul și se spune că va fi deteriorat, se va putea achita partea de restaurare a acestuia. Deci, nu este o sumă care pe care România să o cheltuiască. Categoric că nu este o sumă care reprezintă valoarea tezaurului”, a explicat Natalia Intotero. De ce doar 5,7 milioane de euro? După ce ni s-a spus că tezaurul are o valoare inestimabilă, iată că asiguratorii au estimat o sumă pentru despăgubire. Fostul ministru, Natalia Intotero, recunoaște că suma este mică dintr-un motiv ireal. Brățările dacice nu fuseseră evaluate. „Am solicitat reevaluarea pieselor de tezaur. După cum știți, unora dintre aceste piese nu li s-a făcut reevaluarea, așa cum prevedea legea. De aceea, și suma de asigurare pentru unele a fost mai mică. În speță, chiar și pentru aceste exponate din tezaur care, din păcate au fost furate”, a conchis Natalia Intotero. Blestemul brățărilor dacice În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp. Trei dintre suspecți au fost eliberați După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală. Un director demis, un ministru denunțat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate. Sursă foto: colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: ADIO, Coif! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valoarea inestimabilă a tezaurului furat în Olanda Cine este ASIGURATORUL Tezaurului Dacic FURAT din Muzeul Drents? Director Muzeu Istorie: „Asigurarea expoziției, peste 30 de milioane de euro” Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic
Britanicii l-au remarcat pe românul Claudiu Dumitrache pentru modelul de antreprenoriat: În România, cultura este rareori văzută ca o industrie
O revistă din Marea Britanie a publicat recent un reportaj în care evidențiază modelul de antreprenoriat construit de tânărul român Claudiu Dumitrache în Europa de Est. Jurnaliștii apreciază că Dumitrache a abordat proiectele sale culturale „cu aceeași hotărâre și viziune pe care un antreprenor din Silicon Valley le-ar aplica unui start-up”, românul ajungând la o investiție de aproape 1 milion de euro în ultimii 5 ani. Intervievat de Love Belfast, una dintre cele mai urmărite reviste din capitala Irlandei de Nord, tânărul, fondator al Myosotis Media Group, a explicat că „majoritatea proiectelor culturale nu generează venituri pentru fondatori. Dar dacă ne uităm la impact social, educație, păstrarea identității sau pregătirea viitorului, atunci da. Cultura construiește tot restul și luminează drumul”. Dumitrache a mai transmis că investițiile făcute au fost „în oameni și în viitor”, artistul considerând că „pentru aceste două cauze merită să cheltuiești fiecare bănuț din lume”. Cu o activitate de peste 15 ani în muzică, literatură și proiecte educaționale, Claudiu Dumitrache – apreciat ca „simbol pentru viitorul creației intelectuale și un intelectual care poate coagula suflete” de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române – a reușit să construiască un nou model de antreprenoriat, însă unul dedicat valorilor și oamenilor, nu profitului financiar, subliniază LoveBelfast.co.uk. În ultimii ani, festivalurile, ceremoniile de premiere pe diferite domenii și conferințele educaționale inițiate de Dumitrache au atras aprecierea și recunoașterea importante instituții naționale din Europa și Statele Unite, toate fiind susținute de companii românești hotărâte să ajute la acoperirea golurilor de finanțare pentru programe educaționale și culturale. La Gala „Valori Contemporane” din 2024, jurnalistul George Grigoriu a remarcat faptul că a fost unul dintre puținele evenimente la care a participat și care a început cu Imnul Național, interpretat de către soprana Felicia Filip. Grigoriu a declarat că ceremonia organizată de Dumitrache „ar trebui să devină, de acum înainte, etalon pentru orice alt eveniment de acest gen”. Provocat de jurnaliștii britanici, Dumitrache a descris experiența sa, declarând că, în România, „cultura este rareori văzută ca o industrie”. El a explicat că zona culturală „este adesea tratată ca ceva simbolic – uneori chiar considerată o povară de către politicieni și oficiali publici. Dacă vrei să reușești, trebuie să o faci singur.” Despre același subiect, pentru The Baltic Times, una dintre importantele publicații europene care acoperă subiectele de interes din Țările Baltice, el a declarat, la începutul anului, că promovarea culturii în România „depinde în mare măsură de inițiative private”. Întrebat de jurnaliștii din Riga despre situația culturală românească, în cadrul unei conferințe internaționale de la Istanbul, el a mai răspuns că, „din păcate, lipsește sprijinul financiar și mediatic pentru a ajunge la un public mai larg”, artistul semnalând faptul că lipsa unei susțineri guvernamentale serioase pentru educația culturală a dus la o scădere a interesului tinerilor pentru tradițiile românești. Love Belfast se alătură altor publicații de referință din Europa și SUA care au apreciat că Dumitrache a poziționat Premiile Myosotis ca un corespondent românesc al unor distincții europene prestigioase, aducând talentul national, calitatea, excelența și performanța românească în vizibilitatea continentală. Fondat de Dumitrache la doar 22 de ani, grupul Myosotis administrează mai multe publicații culturale, organizează festivaluri, conferințe, concursuri și pune în scenă premii de anvergură națională, dezvoltând parteneriate cu o rețea editorială internațională ce asigură o deschidere considerabilă către publicul străin. În cadrul proiectelor sale au fost evidențiate figuri din România și străinătate precum Jonathan Jackson, Eugen Doga, Nadia Comăneci, Emil Boorghină, Mihai Cimpoi și Felicia Filip. Redacția din Belfast a subliniat că Dumitrache a reușit să îmbine arta cu spiritul antreprenorial, transformând cultura, dintr-o chemare personală, într-un instrument strategic pentru progresul social. Asemenea altor publicații din Marea Britanie, aceasta a amintit de declarația compozitorului Michael James Down, care spunea că „modul de lucru al lui Claudiu nu seamănă cu al nimănui altcuiva”, descriindu-l drept „genul de persoană care face lucrurile să se întâmple”. În ultimii șapte ani, el a publicat nouă cărți apreciate de critici, iar distincțiile și recordurile naționale pe care le deține, notează Love Belfast, „i-au consolidat poziția printre cele mai influente figuri culturale ale generației sale”. Anul acesta, la aniversarea sa de 26 de ani, revista americană Naluda i-a dedicat un material în care a comentat că Dumitrache „a realizat deja mai mult decât mulți alții într-o viață”. El a stabilit recordul național de cel mai tânăr autor de autobiografie și a devenit cel mai tânăr laureat al Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. În 2020, a fost numit Ambasador al Culturii de către Euro Education Federation (EEF), titlu pe care l-a deținut aproape cinci ani. Dumitrache a dezvoltat, printre altele, Societatea Română Regal Literar, un proiect salutat de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, ca fiind „un demers inedit al creării unei societăți de prestigiu pentru literatura română și prezentul literar românesc”. În 2024, Asociația Matricea Românească l-a înscris în top 5 tineri de 10, alături de David Popovici, Francesca Velicu, Alexandru Costea și Radu Drăgușin.
Gong final pentru Victor Rebengiuc. Tatăl, ultimul rol. Mesajul de adio al marelui actor
Actorul emblematic al scenei și filmului românesc Victor Rebengiuc și-a anunțat retragerea, după o carieră derulată pe parcursul a peste 70 de ani în care a încântat generații întregi de spectatori. „Tatăl” va fi ultimul rol, pe scena de la Teatrul Bulandra. Actorul legendar al Teatrului Bulandra a dezvăluit luni, pentru Libertatea, că a decis să se retragă din activitate după o carieră de peste 7 decenii. Marele actor recunoaște că vârsta nu îl mai ajută „M-am retras din cariera mea de teatru. Nu mai joc. Am îmbătrânit, am 70 de ani de când fac meseria asta. Îmi ajunge. Nu mai pot. Vârsta nu mă mai ajută, nu mă mai suportă”, a declarat Victor Rebengiuc pentru Libertatea. Reputatul actor s-a născut pe 10 februarie 1933, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din București în 1956, Victor Rebengiuc a debutat ca actor pe scena Teatrului Naţional din Craiova, unde a jucat în perioada 1956-1957, iar primul rol interpretat a fost cel al lui Jack Worthing din spectacolul „Bunbury” (Ce înseamnă să fii onest), de Oscar Wilde, în regia lui Val Mugur. La Bucureşti, a jucat prima dată în 1957, pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra în rolurile Pierre din „Nebuna din Chaillot” şi Jimmy din „Omul care aduce ploaia”. Între anii 1965-1971, a jucat pe scena Teatrului Mic, iar din anul 1971 a revenit la Teatrul Bulandra. A colaborat cu regizori de teatru renumiți: Liviu Ciulei, Dinu Negreanu, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, Andrei Şerban. Printre numeroasele piese de teatru în care a jucat se numără: „Omul care aduce ploaia”, „Război şi pace”, „Un tramvai numit dorinţă”, „Richard III”, „O scrisoare pierdută”, „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”, „Toţi fiii mei”, „Umbre” și „Regele moare”. Ultimul spectacol În acest sens, teatrul a postat, pe contul de Facebook, un mesaj emoționant de omagiu pentru artistul care a contribuit semnificativ la renumele său. „Cu aceeași demnitate și eleganță cu care a jucat, vreme de peste 70 de ani, pe scenele Bulandra, maestrul Victor Rebengiuc a ales, la aproape trei ani de la premieră, să se despartă de personajul André, din spectacolul „Tatăl”. Teatrul Bulandra onorează, cu profund respect, dorința domnului Rebengiuc de a pune capăt drumului acestui spectacol care a făcut săli pline de la prima reprezentație până la cea din urmă, oferindu-ne încă o lecție de noblețe, în teatru și în viață, precum și de respect pentru publicul său. Model pentru generații întregi, Victor Rebengiuc continuă să ne inspire cu arta și umanitatea sa, cu sensibilitatea, umorul, înțelepciunea, conștiința sa lucidă și onestitatea. Față de sine și față de lume. Vă mulțumim domnule Victor Rebengiuc pentru tot ce ne-ați oferit, vă mulțumim că (ne) sunteți, iar întâlnirea cu personajul André, în „Tatăl” va rămâne o amintire prețioasă, un reper de lumină și adevăr, purtat în inimile celor care l-au trăit”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Cum funcționează corect naționalismul
Într-un dialog vibrant, jurnalistul Adrian Artene și invitatul său, ministrul Culturii, András István Demeter, au creionat un peisaj despre prezentul și viitorul culturii în România. În acest sens, artistul a observat că rolul oamenilor de cultură este cu atât mai important cu cât poate constitui o punte spirituală între două țări surori cum sunt România și Republica Moldova. Însă, în această ecuație, conceptul de naționalionalism devine relativ. Comentând pe tema legăturii organice dintre România și Republica Moldova, invitatul a remarcat că era contemporană este extrem de diluată, cu realități suprapuse. De amintit că Demeter Andras deține și o vastă experiență politică, fiind unul dintre membrii de bază ai UDMR, formațiunea politică ce face parte din actuala coaliție. Patrioții din Republica Moldova asigură unirea spirituală cu România În dialogul său cu Adrian Artene, actorul cu o bogată experiență pe scenele românești de teatru a explicat alchimia secretă care leagă patrioții români de frații de peste Prut, precum și modurile în care poate fi interpretat naționalismul pornind de la studiul de caz al controversatului Corneliu Vadim Tudor. „Culturile sunt unite. Problema e să nu se separe. Vorbim de multe riscuri datorită multor realități din istoria contemporană. Sunt mulți și acolo care nu sunt rusofili și (n.r. – din) convingere. Corneliu Vadim Tudor, un iubitor de cultură, el a îmbrățișat ideea naționalismului pentru că el nu a găsit loc la masa celor mari”, a comentat ministrul Culturii. Demeter are o carieră vastă, incluzând roluri de actor, director de teatru, secretar de stat și alte funcții de conducere în instituții culturale și media din România. Noul sezon al podcastului ”Altceva cu Adrian Artene” a debutat sâmbătă, 13 septembrie, cu un invitat special: ministrul Culturii, András István Demeter. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Culturii, Andras Demeter, implicat în patru dosare PENALE: Nu am fost confortabil tuturor Florin Călinescu: „Ministrul Culturii, un maghiar, mi se pare de-un cinism…”
Maurice Ravel șiGeorge Enescu – aniversați în evenimente memorabile, astăzi în Festivalul Enescu
Pe 15 septembrie, publicul Festivalului Internațional George Enescu va descoperi două universuri sonore complementare, de început de secol XX, ce marchează 150 de ani de la nașterea lui Ravel și 70 de la trecerea în eternitate a lui Enescu. Ultimele bilete pentru concertele din cadrul Festivalului Enescu sunt disponibile online, în platforma Eventim.ro, în format fizic, în lanțul de librării Cărturești și la intrarea în sala de concert. După-amiaza, de la ora 16:30, Ateneul Român găzduiește un concert-eveniment dedicat lui Maurice Ravel. Orchestra Filarmonică din Monte-Carlo, condusă de Charles Dutoit, alături de celebra pianistă Martha Argerich, va interpreta câteva dintre cele mai iubite partituri ale compozitorului francez. Programul cuprinde suita orchestrală Ma mère l’Oye (Mama mea, gâsca), Concertul în sol major pentru pian și orchestră – cu ecouri de jazz – și elegantele Valsuri nobile și sentimentale. În încheiere, Marea de Claude Debussy, transfigurare orchestrală inspirată de gravura japoneză (Marele Val). Ansamblul acestor lucrări propune publicului o incursiune fermecătoare în impresionismul francez. În aceeași zi, de la ora 19:00, scena Operei Naționale București va fi cucerită de capodopera lui George Enescu – Oedipe, lucrare monumentală care l-a absorbit complet și pe care Enescu o considera împlinirea unei predestinări artistice. Sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, Orchestra și Corul Operei Naționale București, alături de Corul de Copii al Operei Naționale București (coordonat de Smaranda Morgovan), vor prezenta producția semnată de cunoscutul regizor și scenograf Stefano Poda, cu Paolo Giani ca regizor asociat. Spectacolul reunește o distribuție impresionantă, compusă special pentru Festivalul Enescu: baritonul Ionuț Pascu în rolul lui Oedip, mezzo-sopranele Ruxandra Donose în Iocasta și Ramona Zaharia – Sfinxul, bas-baritonul Adrian Sâmpetrean – Creon, tenorul Paul Curievici – Laios, basul Vazgen Gazaryan – Marele Preot, basul Alexei Botnarciuc – Tiresias și soprana Kaarin Cecilia Phelps (laureată a Grand Prix Enesco la Concursul Internațional de Canto Georges Enesco din Paris), Antigona. De la finețea și strălucirea impresionismului francez la amploarea tragică a mitului antic, ziua de 15 septembrie aduce publicului ocazia rară de a trăi două experiențe muzicale memorabile: la ora 16:30, la Ateneul Român, și la ora 19:00, la Opera Națională București. Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații. Despre Festivalul Internațional George Enescu Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 100 de concerte susținute de peste 4.000 artiști din 28 de țări, ce aduc în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale. Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume. Sursă foto: ARTEXIM – George Enescu International Festival & Competition RECOMANDAREA AUTORULUI: Trei lumi SONORE, între tradiție și inovație, la Festivalul Enescu 2025 Enescu în Control – Festivalul Enescu intră pe scena alternativă din București Enescu, Boulez, Vivaldi, Mahler, Poleva, Basica, Dediu: capodopere clasice și viziuni contemporane la Festivalul Enescu, într-o ediție „de colecție” George Enescu – Poema Română: Immersive Experience. ZIUA ENESCU celebrată la Muzeul MINA. Publicul este invitat la o serie gratuită de proiecții Câteva gânduri despre programul din 2025 al Festivalului Enescu
Tezaur de vânzare. Zeci de kilograme de aur, evaluate la sume amețitoare, scoase la licitație, în România. Cui aparține comoara
Casa de Licitație A10 by Artmark organizează o primă vânzare publică de lingouri de aur – Licitația de Lichidare a Patrimoniului de Aur (lingouri și numismatică) a familiei Doamnei N.C. 40 de kilograme de aur, evaluate la peste 4 milioane de euro, vor fi scoase la licitație. Metalul prețios supus licitației – 101 loturi individuale sau colective de aur, în formă de lingouri ori numismatică din aur masiv, din secolele XIX-XX, de cele mai prestigioase monetării din lume – sunt deja expuse pe pagina de web a casei de licitații. Lingourile variază ca dimensiune și greutate, de la o sută de grame la un kilogram, de la lingouri istorice (produse imediat după al Doilea Război Mondial, începând cu 1950) la lingouri contemporane, toate au o puritate de 24k, sunt marcate și numerotate și sunt însoțite de buletine de analiză și de certificate de expertiză. Aurul nu este expus fizic la sediul casei de licitații Licitația este co-organizată cu Maison Maitre Ortica & Associés din Lyon, Franța, iar până la data licitației, dată fiind valoarea deosebită și riscul de securitate, toate loturile sunt depozitate într-o bancă românească, fiind disponibile pentru preluare imediat după adjudecare și achitarea contravalorii. Prețurile de pornire ale lingourilor de aur Prețurile de pornire sunt situate în zona 55-60% din valoarea de piață a metalului prețios, fără a ține cont de vechimea loturilor, valoarea numismatică ori costul expertizelor, iar licitația, dat fiind formatul de lichidare, nu este prevăzută cu preț de rezervă în beneficiul deponentului. Conform datelor de pe platformă, un lot format din 3 lingouri din aur, 100 gr fiecare, puritate 999,9, numerotate, marcate PAMP Suisse au, în acest moment, cel mai accesibil preț de listă, respectiv 30.000 de euro. La polul opus, cel mai scump lot are 15 lingouri din aur și are un preț de listă de 150.000 de euro. Pentru a participa la licitație, numismații ori cei interesați de tezaurizarea valorii financiare în aur trebuie să deschisă un cont online pe websiteul Artmark, putând lăsa oferte prealabile până la data licitației, urmând ca în data de 30 septembrie să poată participa live, online, la licitația propriu-zisă, începând cu ora 12.00, pe platforma Artmark Live 2.0. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lucrarea „Nimfă dormind” a lui Nicolae Grigorescu, VÂNDUTĂ pentru 330.000 de euro, la licitația de primăvară Artmark GALERIE FOTO. Cadourile lui Nicolae Ceaușescu, primite de la Șahul Iranului și președintele Coreei de Nord, scoase la licitație
Altceva cu Adrian Artene revine! Primul invitat: ministrul Culturii András Demeter
Noul sezon al podcastului ”Altceva cu Adrian Artene” începe sâmbătă, 13 septembrie, de la ora 19:00, cu un invitat special: ministrul Culturii, András István Demeter. Într-un dialog sincer și provocator, jurnalistul Adrian Artene și invitatul său discută despre prezentul și viitorul culturii în România, despre rolul artei într-o societate în continuă schimbare și despre provocările ministerului în raport cu nevoile oamenilor de cultură. Debutul noului sezon al podcastului nu trebuie ratat! Urmăriți emisiunea pe canalul de YouTube Altceva cu Adrian Artene. A lucrat într-o fabrică de conserve În cel mai nou episod ”Altceva”, András Demeter povestește în premieră absolută că a lucrat, în adolescență, la o fabrică de conserve pentru a supraviețui după ce părinții săi u murit și își amintește, totodată, despre primul rol pe care l-a primit ca actor. Ministrul Culturii explică, deopotrivă, care e riscul să falimenteze piața de carte și vorbește despre ”revoluția” pe care o propune în interiorul Ministerului. De asemenea, vom afla dacă muzeele și teatrele vor fi închise în weekend-uri. Este o ediție ”Altceva”, unică! Abonează-te la canalul „Altceva cu Adrian Artene” și urmărește-l în fiecare sâmbătă, de la ora 19:00 . Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp.