Festivalul Internațional George Enescu ajunge în peste 20 de orașe din România și în Republica Moldova
Festivalul Internațional George Enescu, unul dintre cele mai prestigioase evenimente de muzică clasică din lume, impresionant prin amploare și conținut, își extinde și în acest an prezența la nivel național. Nu doar Bucureștiul vibrează în ritmurile festivalului, ci întreaga țară devine o imensă scenă a muzicii și a dialogului dintre arte. Alături de programul principal desfășurat în Capitală, în săli emblematice precum Ateneul Român, Sala Radio, Opera Națională București, Teatrul Național București, Sala Auditorium, Teatrul Odeon, Muzeul MINA, Club Control sau Sala Palatului, Festivalul Enescu ajunge în peste 20 de orașe din România și în Chișinău, prin concerte și evenimente conexe organizate în colaborare cu instituții partenere. De la Arad la Constanța, de la Cluj-Napoca la Iași, de la Sibiu la Timișoara, de la Satu Mare la Chișinău, Festivalul Enescu își reafirmă misiunea de a face muzica accesibilă unui public cât mai larg. Programul reunește sute de artiști invitați și zeci de evenimente: concerte simfonice, recitaluri camerale, expoziții, conferințe și proiecții ale unor spectacole de operă și balet, producții ale Royal Ballet and Opera din Londra etc. Publicul din toate regiunile țării este invitat să descopere universul lui George Enescu prin concerte, recitaluri și proiecte culturale inovatoare, susținute de mari orchestre europene și ansambluri de cameră de prestigiu, alături de soliști români și străini de renume mondial sau aflați în plină afirmare. „În cea de-a 27-a ediție a Festivalului Enescu, am dorit să aducem muzica de cea mai înaltă calitate artistică mai aproape de oameni, o muzică mai vie și mai prezentă ca oricând. Împreună cu partenerii locali din peste 20 de orașe din România și din capitala Republicii Moldova, invităm publicul să pătrundă în universul lui George Enescu și de a-l simți ca pe o expresie autentică a culturii noastre”, a declarat Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional George Enescu. Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional George Enescu. La Cluj-Napoca, Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, prezintă Missa Solemnis de Beethoven. Orchestra Simfonică WDR din Köln, dirijată de Cristian Măcelaru, aduce pe scenă lucrări de Enescu, Bartók și Rahmaninov, cu violonista Wakana Kimura, laureată a Concursului Enescu 2024. Wakana Kimura Cvartetul Belcea și Cvartetul Leonkoro interpretează atât de rar prezentatul Octet în do major de Enescu, iar pianistul Jan Lisiecki conduce Academy of St Martin in the Fields, alături de Tomo Keller, într-un program cu Boulez, Beethoven, Enescu și Prokofiev. Jan Lisiecki La Brașov, melomanii se vor bucura de recitalurile pianistei Luiza Borac, de concertele Cvartetului Giocoso, Orchestrei Filarmonicii Brașov și de prezența Orchestrei Naționale de Cameră a Republicii Moldova, dirijată de Cristian Florea, cu solistul Ilian Gârneț. Pianista Alexandra Silocea aduce în premieră în România conceptul Klimt Meets Bösendorfer – Ver Sacrum La Arad, pianista Alexandra Silocea aduce în premieră în România conceptul Klimt Meets Bösendorfer – Ver Sacrum, o experiență multidisciplinară care îmbină muzica, poezia și artele vizuale, pe un pian Bösendorfer de ediție limitată iar Filarmonica din Arad, sub bagheta dirijorului Alex Amsel, prezintă un program integral Brahms alături de pianistul Roman Lopatinksy, câștigătorul Concursului Internațional George Enescu 2024. Pianista Alexandra Silocea La Constanța, Cazinoul devine spațiu de rezonanță pentru recitaluri camerale și concerte simfonice: Berlin Academy of American Music, condusă de Garrett Keast, cu violonista Mihaela Martin, prezintă un program de muzică americană: Copland, Barber și Gershwin; Orchestra Simfonică din Istanbul, dirijată de Hasan Niyazi Tura, cu Vlad Stănculeasa la vioară, interpretează Enescu, Mendelssohn, Cemal Reşit Rey și Beethoven; violoncelistul Valentin Răduțiu și pianistul Per Rundberg, aduc în fața publicului constănțean cele două sonate pentru violoncel și pian de Enescu, precum și opusuri de Debussy și Brahms; Aavik Duo vor încheia seria concertelor de la Constanța cu integrala sonatelor pentru vioară și pian de Enescu. Aavik Duo Concertele sunt organizate în cadrul parteneriatului dintre Festivalul Enescu și SEAS. Mihaela Martin Timișoara găzduiește șapte concerte cu mari ansambluri europene: Orchestra WDR Köln cu Cristian Măcelaru și Patricia Kopacinskaia; Orchestra Comunității din Valencia, dirijată de James Gaffigan, cu tenorul Benjamin Bernheim; Mahler Chamber Orchestra cu Gianandrea Noseda și Augustin Hadelich; Romanian Chamber Orchestra, condusă de Cristian Măcelaru, cu Ioana Goicea. Cvartetul Belcea și Cvartetul Leonkoro vor susține un concert special de muzică de cameră, iar Ensemble Intercontemporain, dirijat de Pierre Bleuse, marchează centenarul Boulez. Orchestra Filarmonicii Banatul și pianista Tatiana Dorokhova (laureată Concurs Enescu 2024), prezintă sub bagheta dirijorului Sascha Goetzel, un program exclusiv românesc: Enescu, Lipatti și Călin Ioachimescu. Patricia Kopacinskaia La Iași, Orchestra Filarmonicii Moldova interpretează Simfonia a II-a de Enescu, sub conducerea lui Jiří Rožeň iar Cvartetul Ad Libitum, alături de Sina Kloke la pian, propune Brahms și Șostakovici. La Sibiu, vor putea fi ascultate concertul susținut de Sinfonia Varsovia, pianistul Rafał Blechacz și dirijoarea Marta Gardolińska și recitalurile excepționale ale bine cunoscuților violoniști Augustin Hadelich și Daniel Lozakovich, alături de pianistul David Fray. Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijată de Eu-Lee Nam, cu Andrei Gologan la pian, oferă un program cu lucrări de Ravel, Valentin Gheorghiu și Adrian Iorgulescu. Proiectul Ver Sacrum semnat de Alexandra Silocea care va susține un recital pe pianul-unicat Bösendorfer. Klimt ajunge la Muzeul Brukenthal, iar Orchestra de Cameră din Scoția, condusă de Maxim Emelyanychev, încheie seria cu Beethoven și James MacMillan, avându-l solist pe percuționistul Colin Currie. Augustin Hadelich De la mari orchestre internaționale la recitaluri camerale, de la expoziții memoriale la creații contemporane Lista orașelor continuă cu Bacău, Brăila, Craiova, Oradea, Pitești, Ploiești, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș, Târgoviște, Tulcea, Sinaia, Liveni, Dorohoi, dar și Chișinău, în Republica Moldova, fiecare aducând propria contribuție – de la mari orchestre internaționale la recitaluri camerale, de la expoziții memoriale la creații contemporane. Programul evenimentelor conexe este completat de expoziții tematice în București la Art Safari în cu expoziția Enescu și Minotaurul, Palatul Suțu (George Enescu și Universul Artelor) la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi și Liveni (George Enescu pe continentul american), la Muzeul de Istorie a Moldovei și Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu din Iași (Muzicieni în arhiva CNSAS), la Biblioteca Județeană „Panait Cerna” din Tulcea (Moștenirea Enescu. Note, cuvinte, ecouri), precum și de recitaluri și evenimente camerale la Casa Memorială „George Enescu”
Un portret vechi de 1.000 ani ce a fost descoperit în Danemarca arată cum vikingii își împleteau barba și părul
Descoperirea unui portret de viking în Danemarca ar putea schimba percepția oamenilor moderni privind cultura și civilizația scandinavă. Din secolul al 19-lea până la 1950, vikingii erau ilustrați în mod eronat cu coifuri cu coarne lungi de taur atașate. În serialul TV „Vikings” de pe Netflix și jocul video „Assassin’s Creed Valhalla” de la Ubisoft, vikingii au tatuaje și coafuri mult prea excentrice pentru evul mediu. Muzeul Național din Danemarca a dezvăluit că pe o figurină de fildeș de morsă au fost gravate detalii care ar ilustra primul „portret” al unui bărbat din epoca vikingilor. Obiectul datează din secolul al 10-lea. În fotografia postată de CBS, se vede un bărbat care are o cărare pe mijloc până la creștet, iar părul este tuns în dreptul gâtului. Ar putea fi portretul unui rege Curatorul Peter Pentz a declarat pentru AFP că „este prima tentativă de portret din epoca vikingilor”. După părul bogat, obiectul ar înfățișa portretul unui rege viking, neidentificat, și care ar fi o piesă dintr-un joc de societate (cunoscutul „Orlog”), a fost descoperit într-un mic tumul din fiordul Oslo, în Norvegia, în 1796, iar de atunci, s-a aflat la arhivele Muzeului Național din Danemarca. „Dacă vă gândiţi la vikingi ca la nişte sălbatici sau nişte fiinţe primitive, cred că această figurină dovedește, de fapt, contrariul. Are mustaţă mare, barba lungă, împletită. Este foarte bine îngrijit”, a adăugat el. „Ar putea fi chiar regele, Harald Dinte-Albastru. Cel mai surprinzător lucru pentru mine este expresia lui. Majoritatea reprezentărilor vikinge ale figurilor umane sunt destul de simple şi par cu adevărat umane. El (…) cred că arată mai degrabă ca şi cum tocmai ar fi spus o glumă. Zâmbeşte”, a remarcat Pentz. Cine au fost „vikingii”, de fapt? Denumirea de „viking” (care înseamnă „prăduitor maritim” sau „pirat” în engleza veche) a fost utilizată în regatele creștine europene pentru populațiile migratoare care au năvălit din peninsula scandinavă în vestul Europei și în insulele britanice, jefuind mânăstiri, sate și orașe, masacrând civili și luând sclavi. Însă, aceștia au făcut și comerț în mod pașnic. Au efectuat călătorii în Marea Mediterană, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Irlanda, Islanda și au ajuns chiar până în Groenlanda și în „Vinland” (Newfoundland din Canada). Perioada secolelor 8 și 11 d.Hr. este cunoscută în istorie și ca „epoca vikingilor”, când populațiile scandinave s-au stabilit prin Anglia, Irlanda, nordul Franței (Normandia), Islanda, pe coasta Mării Baltice și în Rusia. „Vikingii” au avut un impact profund asupra istoriei Europei medievale, dezvoltând rute comerciale maritime, construind așezări în mai multe părți ale Europei, iar descendenții lor, normanzii, au înființat Regatul Siciliei și au pus mâna pe coroana Angliei din anul 1066. Rușii de azi sunt și ei descendenți ai primilor coloniști scandinavi care au populat regiunea est-europeană dincolo de fluviile Nipru și Volga. Nu cunoșteau scrierea, dar inscripționau rune și credeau în mai mulți zei (Thor, Odin, Freya, Loki, Baldr). Dovezile arheologice atestă că erau pescari, fermieri, meșteșugari, negustori, fierari și marinari iscusiți. Au fost primii europeni care au pășit în „Lumea Nouă”, intrând în contact cu populațiile de indieni nativi americani. Sursa Foto: Shutterstock | Muzeul Național din Danemarca Autorul recomandă: Noi descoperiri despre VIKINGI: Pe o insulă baltică s-au descoperit cranii alungite ale unor femei scandinave
Pietrele de la Sarmizegetusa au devenit jgheaburi pentru vite
În Țara Hațegului, tot mai mulți se întorc acasă pentru a reconstrui și renova conace vechi de sute de ani. Ei transformă gospodării vechi în destinații pentru toată lumea. Mihai Bălan, care a locuit în Danemarca, a readus la viață un conac vechi de 300 de ani. Era o ruină total abandonată. Iar Rareș Timiș din trupa „Impact” a creat una dintre cele mai tari cabane din lume. Însă, la câțiva km, istoria e tratată altfel. Istoria antică a României, neglijată În Marea Britanie, monumentul megalitic Stonehenge, construit odată cu Piramidele egiptene, face parte din Patrimoniul UNESCO și este întreținut de Coroana Marii Britanii și de către organizațiile de caritate „English Heritage”. Vizitatorii îl tratează cu respect și chiar cu sfințenie, mai ales când se organizează ceremoniile organizate de druizi. În Grecia, Partenonul de pe Acropola Atenei e păzit pe durata nopții de către soldații armatei Greciei și de către Garda Prezidențială care ridică steagul țării. Iar în Egipt, autoritățile le interzic turiștilor să se urce pe Piramidele de la Giza, fiind păzite zi și noapte de patrulele de polițiști călare pe cămile pentru a preveni vandalizarea și săpăturile ilegale după comori. În România…………….pietrele orașului antic Sarmizegetusa Ulpia Traiana au devenit jgheaburi pentru vite sau decorațiuni interioare în curțile localnicilor. Sarmizegetusa: Scurt istoric Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala provinciei Dacia Romană, numită după fosta capitală a Daciei. A fost înființată în anul 106 ca o colonie romană în timpul lui Traian și ridicată la rang de metropolă sub domnia împăratului roman Severus Alexandru. Pe situl arheologic de azi se găsesc ruine dintr-un amfiteatru roman, o școală de gladiatori, birou de procuratori, hambar, forum roman și băi publice, precum și ale templelor zeilor Liber Pater, Mithra, Nemesis, Aesculapius și Hygieia. S-au găsit chiar și rămășițe dintr-un atelier care fabrica sticla. În urmă cu două secole, prima găleată cu aur găsită la Sarmizegetusa a aprins fascinația pentrui civilizația dacică. Unii vin aici pentru îmbogățire, alții pentru revelație. Unii turiști spun că Sarmizegetusa e un loc plin de energie pozitivă. Sarmizegetusa, între religie și superstiție Vladimir Brilinsky, fost administrator al sitului, a relatat pentru Știrile PRO TV că mulți turiști au devenit fanatici: „se spune că dacă ești femeie gravidă și naști într-o noapte cu lună plină, pe durata echinocțiului, chiar pe altarul cetății, copilul va fi pruncul ales sau noul Mesia”. Pietrele romane ale cetății au devenit adăpătoare pentru vite sau decorațiuni în curtea unui preot. Biserica Sfântului Nicolae din Densuș, veche de 800 ani, a fost ridicată din blocurile de piață ale fostei capitale ale Daciei romane. Țara Hațegului ascunde o frumusețe rară, într-o fundătură numită „Palma lui Dumnezeu”. Unii turiști vin să vadă figuri în scândurile de nuci sau să savureze mămăligă cu brânză și smântână. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cetatea Sarmizegetusa Regia va fi redeschisă vizitatorilor
Festivalul Internațional George Enescu. Eternitatea unei națiuni, muzica unei lumi
Puține momente din viața culturală a unei națiuni pot fi numite repere de identitate și demnitate națională. Festivalul Internațional „George Enescu” este, fără îndoială, unul dintre acestea. Nu este doar un festival de muzică clasică, ci un brand cultural al României, un fenomen artistic și spiritual care așază țara noastră în centrul unei conversații universale despre frumusețe, armonie și puterea muzicii de a transcende granițe și epoci. În anul 2025, Festivalul ajunge la cea de-a XXVII-a ediție, desfășurată între 24 august și 21 septembrie, marcând o triplă aniversare încărcată de semnificații: 67 de ani de la prima ediție din 1958, 70 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu (1955), și continuarea unui drum început din dorința de a aduce lumii întregi muzica inconfundabilă a marelui compozitor român. Sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvern prin Ministerul Culturii, Festivalul Internațional George Enescu 2025 se prezintă ca unul dintre cele mai mari și mai prestigioase festivaluri de muzică clasică din lume. George Enescu – spiritul viu al unei națiuni George Enescu nu este pentru români doar un compozitor, ci un simbol al genialității, modestiei și universalității. El a demonstrat lumii că dintr-un sat românesc se poate ridica un spirit care să vibreze alături de cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor, fără a-și părăsi vreodată rădăcinile. George Enescu a întruchipat ideea de artist total: compozitor, violonist, pianist, dirijor, pedagog și, mai presus de toate, un vizionar. Deși a cucerit marile scene ale lumii, de la Paris la New York, de la Viena la Londra, nu a încetat niciodată să-și definească muzica prin vibrația unică a spațiului românesc. În fiecare sonată, în fiecare rapsodie, se simte freamătul codrilor, murmurul doinelor, dorul și lumina unui popor care și-a pus sufletul în cântec. De o modestie incredibilă, George Enescu a trăit pentru alții mai mult decât pentru sine. A fost mentor pentru generații de artiști, dar și sprijin pentru cei aflați în nevoie, considerând că muzica și viața trebuie să se ridice la aceeași măsură de omenie și noblețe, iar prin exemplul său, a demonstrat că adevărata măreție nu stă doar în creație, ci și în generozitatea spiritului. George Enescu rămâne un model identitar pentru România Astăzi, la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate, George Enescu rămâne un model identitar pentru România și un punct de reper pentru lume. În fața muzicii lui, dispar frontiere, iar omul modern regăsește o legătură esențială cu rădăcinile sale. George Enescu nu este doar memoria unui trecut glorios, ci dovada vie că un singur suflet, atunci când arde pentru frumusețe și adevăr, poate schimba pentru totdeauna destinul unei națiuni. Festivalul care îi poartă numele este, așadar, o formă de recunoștință și de continuitate, iar în acest an, la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate, marele compozitor este celebrat, căci muzica trebuie să iasă din inimă și să se adreseze inimii. Festivalul ”George Enescu” este mai mult decât un eveniment artistic: este un ambasador al României. În fiecare ediție, prin calitatea programului, prin nivelul artistic excepțional și prin participarea celor mai mari orchestre și soliști ai lumii, România este plasată în centrul hărții culturale globale. În 2025, peste 28 de țări vor fi reprezentate pe scenele Festivalului, o diversitate care confirmă că muzica este o limbă universală, iar România devine gazda unei conversații mondiale despre artă, valori și umanitate. Astăzi, când vorbim despre imaginea internațională a României, Festivalul „George Enescu” se află printre cele mai puternice branduri culturale naționale, este un motiv de mândrie, dar și o responsabilitate imensă, iar faptul că România îl găzduiește arată că suntem nu doar consumatori de cultură, ci și creatori, inovatori, păstrători ai unei moșteniri care merită transmisă mai departe. George Enescu: „Muzica trebuie să iasă din inimă și să se adreseze inimii” Festivalul Internațional „George Enescu” 2025 este o sărbătoare a eternității muzicii, un act de recunoștință față de un geniu care a transformat România într-un reper cultural universal. George Enescu spunea că „Muzica trebuie să iasă din inimă și să se adreseze inimii.”, cuvinte care sunt esența festivalului, căci în fiecare acord, în fiecare interpretare, în fiecare emoție împărtășită între scenă și public, se află inima lui Enescu, iar România demonstrează lumii că muzica nu moare niciodată, ea se reinventează, se transmite, unește și dăinuie. George Enescu nu a fost doar un om, ci o respirație a eternității care a ales să poarte numele și sufletul României. În fiecare acord al său, se aud munții și câmpiile noastre, dorurile și biruințele noastre, iar muzica lui devine o rugăciune nesfârșită, ridicată din inimile românilor către univers. El a fost un pelerin al frumuseții, un martor al lumii care a ales să nu rămână închis în gloria scenei, ci să transforme arta în mângâiere și în înălțare, iar prin modestia sa, a dovedit că geniul adevărat nu strigă, nu cere, nu domină, ci luminează tăcut și discret, asemenea unei flăcări care nu se stinge niciodată. Astăzi, Festivalul care îi poartă numele este promisiunea că vocea lui nu se va pierde, că România va continua să vibreze în inimile lumii prin muzică. George Enescu rămâne spiritul viu al unei națiuni, un izvor nesecat de inspirație, iar în fața lui nu putem decât să închidem ochii, să ascultăm și să ne amintim că, prin artă, omul atinge veșnicia. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Culturii, explicații cu privire la reorganizarea ORDA/Artiștii și compozitorii acuză Guvernul că le pune drepturile în pericol Enescu în Control – Festivalul Enescu intră pe scena alternativă din București Enescu, Boulez, Vivaldi, Mahler, Poleva, Basica, Dediu: capodopere clasice și viziuni contemporane la Festivalul Enescu, într-o ediție „de colecție” Turneul MUSICA PROHIBITA. Diana Jipa și Ștefan Doniga, cei doi muzicieni români de Cartea Recordurilor, vor face înconjurul Pământului pentru a treia oară, în trei ani consecutivi
Emoționanta poveste a micului pianist din Constanța care a cucerit America. La 7 ani și-a donat bursa unui copil fără posibilități
Talent. Implicare. Perseverență și multe ore de muncă. O poveste în care puterea muzicii schimbă destine și te face să simți lumea cu o altă vibrație și sensibilitate. Luca Uzun – copilul – minune al pianului – este exemplul concret că lumea de astăzi – dincolo de problemele care frământă întreaga omenire – se sprijină și se înalță pe aripile muzicii. Micul pianist a obținut șapte medalii la WCOPA în SUA, iar la numai zece ani, Luca Uzun a transformat pasiunea pentru pian într-un adevărat model de perseverență și talent pentru tinerii din România. Povestea lui Luca, simbolul visurilor care nu cunosc limite Elev al Școlii Gimnaziale nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, Luca a adunat deja prestigiul unui adevărat artist consacrat. La vârsta de doar opt ani, acesta a obținut șapte medalii la prestigiosul World Championships of Performing Arts (WCOPA) din Los Angeles, SUA. Anul acesta, Luca Uzun a obținut Premiul I la PianoArt, adăugând încă o performanță remarcabilă palmaresului său impresionant. Performanțele lui Luca nu se opresc însă la pian. La șase ani, a câștigat „Vocea Mării”, secțiunea canto, iar la șapte ani, premiul obținut la competiția „My Story, Our Lives”, l-a determinat să facă un gest de o noblețe exemplară, donând întreaga bursă unui copil fără posibilități materiale. „Nu contează cât de mic ești dacă ai un vis mare”, este motto-ul care îl ghidează pe Luca în fiecare interpretare, atunci când urcă pe scenă în fața publicului, pentru a expune crezul muzicii. „Luca știe că este susținut necondiționat de familia lui” Astăzi, Luca își continuă studiile de pian și canto la Atelierul de Arte Elis Ayla din Constanța și urmează programele și cursurile școlii „The Crown” în calitate de model, pentru a-și cultiva grația, eleganța și încrederea în sine. În timpul liber, puștiul de zece ani iubește să deseneze, să se plimbe cu trotineta și ca orice copil de vârsta lui, își face puțin timp și pentru jocuri pe Xbox. „Luca este un copil normal, iar noi, ca părinți, ne străduim să gestionăm situația, astfel încât să nu simtă că este diferit de ceilalți, permițându-i să-și urmeze studiile și copilăria în mod firesc, așa cum merită orice copil. Iar el știe că este susținut necondiționat de familia lui”, povestește mama micuțului pianist. „Luca nu resimte ca pe o povară multele ore de muncă care l-au dus la performanță” Luca Mihai Uzun s-a născut la Constanța, pe 25 iulie 2015. Este elev la Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, la clasa doamnei prof. învățător Aurelia Șamata, unde se remarcă prin rezultate deosebite. Pe scena lumii, acest mic pianist-minune din Constanța a început deja să scrie cu sensibilitate și profesionalism o poveste în care muzica unește oamenii și dărâmă barierele de orice fel. „Pasiunea lui pentru muzică a apărut încă de mic. La doar patru ani, a început cursurile de canto cu doamna profesoara Diana Maria Dragomir, revenind un an mai târziu, pentru a-și continua pasiunea pentru pian. La cinci ani, a început studiul pianului, după ce fusese testat la patru ani de profesoara Ayla Calil, care i-a spus că este încă prea mic și l-a invitat să revină la cinci ani. În ziua aniversării sale, evident ca Luca și-a dorit să înceapă studiul pianului așa cum îi promisese Ayla Calil și de atunci drumul său artistic a prins contur. În spatele fiecărei sale performanțe se află nenumărate ore de muncă, însă el nu le resimte ca pe o povară. Pasiunea sa transformă efortul în plăcere, iar fiecare moment în care cântă la pian devine o adevărată relaxare și bucurie. Astăzi, Luca studiază pianul cu o dedicare extraordinară, mergând de trei ori pe săptămână la cursuri, iar legătura lui cu profesoara lui este una deosebită, bazată pe încredere, muncă și respect reciproc. În paralel, Luca urmează cursuri de canto cu Veronica Năstase, dezvoltându-și și talentul vocal la acelasi atelier. Dincolo de muzică, Luca este și model, mergând și în această direcție cu dedicare și seriozitate”, a povestit pentru Gândul mama lui Luca. Performanțele lui Luca, recunoscute pe plan internațional la șapte ani a câștigat premiul de 1200 de dolari la concursul „My Story, Our Lives”, cu un proiect prin care propunea ca toți copiii să aibă acces gratuit la studiul unui instrument muzical în școli. Banii i-a donat unui copil fără posibilități, care și-a dorit să cânte la pian; la opt ani a devenit semifinalist WCOPA (World Championships of Performing Arts), a câștigat 7 medalii la pian și parcursul lui se poate observa in documentarul Road to WCOPA disponibil pe canalul sau de Youtube. în 2025, la nouă ani, Luca a câștigat PianoArt, un concurs de prestigiu, aflându-se pe scena galei laureaților. Multe premii de excelență printre care și la Pianistii Romaniei. Talentul și determinarea sa i-au adus locul în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, ediția 2025, derulată la nivel național de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Sursă galerie FOTO: Arhivă personală Luca Mihai Uzun RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ministerul Culturii, explicații cu privire la reorganizarea ORDA/Artiștii și compozitorii acuză Guvernul că le pune drepturile în pericol
Reorganizarea propusă în cazul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) presupune integrarea domeniului într-un cadru instituțional unitar cu menținerea expertizei, atribuțiilor și personalului specializat, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii. În același timp, însă, artiștii și compozitorii insistă că, prin măsurile luate, Guvernul le pune drepturile în pericol. Ministerul susține că tratează „cu responsabilitate” domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe, „esențial” pentru protejarea și valorizarea creației artistice și intelectuale. Noua organizare aduce „avantaje clare” Potrivit Ministerului Culturii, noua organizare aduce „avantaje clare”, precum consolidarea autorității administrative și legislative în domeniul drepturilor de autor și conexe și creșterea „coerenței instituționale”, prin reunirea competențelor într-o singură structură cu rol de inițiativă legislativă și coordonare strategică. De asemenea, în contextul acestei noi organizări, ministerul evocă și utilizarea mai eficientă a resurselor publice, prin reducerea cheltuielilor administrative, inclusiv a costurilor legate de chirii și funcții de conducere „redundante”, întărirea capacității de control și supraveghere a organismelor de gestiune colectivă și simplificarea procedurilor administrative, în beneficiul creatorilor, artiștilor și al celor care utilizează opere protejate. „Ministerul Culturii își asumă angajamentul de a sprijini creatorii și artiștii și de a garanta respectarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, în linie cu standardele europene și internaționale”, se arată în comunicatul citat. Dar, în același timp, se reamintește că ministerul are inițiativa legislativă în domeniul drepturilor de autor și conexe și este membru fondator al Grupului de lucru pe Probleme de Proprietate Intelectuală. Artiștii și compozitorii se revoltă Centrul Român Pentru Administrarea Drepturilor Artiști Interpreți (CREDIDAM) a transmis o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan privind proiectul de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Culturii pentru modificarea Legii 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. „Desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) și politizarea domeniului – transformarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor într-o simplă direcție subordonată Ministerului Culturii – nu reprezintă o reformă reală. Dimpotrivă, riscă să crească birocrația și să creeze premisele politizării prin numiri pe criterii de clientelă”, arată semnatarii scrisorii deschise. În context, CREDIDAM „face un apel public către prim-ministrul Ilie Bolojan și solicită oprirea proiectului. Reprezentanții artiștilor și compozitorilor avertizează că adoptarea acestei ordonanțe ar produce efecte negative majore”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Culturii a rămas în urmă cu evaluarea PATRIMONIULUI. Cazurile Casa Vernescu și Parcul Etnografic Bran. Ce recomandă Curtea de Conturi Ministerul Culturii a finanțat cu 300.000 de euro festivalul Rock Posada, organizat de un director din același minister
Enescu în Control Festivalul Enescu intră pe scena alternativă din București
Festivalul Internațional George Enescu 2025 se extinde dincolo de sălile tradiționale de concert și aduce muzica clasică, reinterpretată și transformată, în inima scenei alternative bucureștene. Enescu în Control – powered by BRD Groupe Société Générale, reinventează concertul clasic, transformând sala într-un spațiu vibrant unde, fără bariere între artiști și spectatori, publicul stă în picioare, aproape de scenă, lăsându-se antrenat de o atmosferă plină de energie. Aici, Enescu devine modern, iar muzica lui, păstrându-și eleganța clasică, capătă forța unui live concert care te face să dansezi. Pe toată durata festivalului, în fiecare miercuri seara, de la ora 22:00, Club Control găzduiește concertele din noua serie Enescu în Control – evenimente unde artiști de talie internațională și ansambluri românești de top propun un alt fel de experiență muzicală – liberă, experimentală, în dialog cu jazzul, muzica electronică și percuția contemporană. Proiectul Enescu în Control marchează o premieră pentru festival: o deschidere spre un spațiu cultural care, în ultimii 17 ani, a devenit reper al muzicii alternative din România. Control, club recunoscut pentru concertele sale de avangardă și pentru rolul în dezvoltarea vocilor muzicale independente puternice la București, devine astfel gazda unui capitol inedit din povestea Festivalului Enescu. În acest spațiu, muzica clasică iese din tipar și prinde viață în ritmul orașului: publicul dansează, aplaudă, trăiește fiecare moment fără limitări convenționale. Nu există tăcere protocolară, ci o energie colectivă în care muzica clasică pulsează altfel. Extinderea spre acest spațiu urban alternativ vine firesc după anunțarea noii serii de concerte imersive de la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive – unde festivalul inaugurează în 2025 concerte ce propun experiențe multisenzoriale inovatoare, aducând creațiile contemporane într-un format vizual și sonor complet nou. Prin Enescu în Control, Festivalul continuă această deschidere, explorând forme neconvenționale de a conecta muzica clasică cu energia orașului. Am simțit că e momentul să aducem muzica clasică acolo unde întâlnirea dintre genuri poate crea punți și revelații. Seria de concerte Enescu în Control este o invitație adresată tinerilor, dar și tuturor celor curioși să descopere cum se poate reinventa muzica clasică și cum poate intra în dialog cu ritmurile prezentului. Festivalul Enescu se conectează astfel cu vibrația orașului și cu noile generații, declară Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Enescu. Seria Enescu în Control va transforma fiecare seară de miercuri într-un eveniment absolut, cu o atmosferă specială: la ora 22:00, în sala principală a clubului, artiști recunoscuți la nivel internațional vor propune reinterpretări spectaculoase ale marilor lucrări din repertoriul clasic, dar și compoziții proprii, improvizații sau combinații neașteptate. Debutul seriei (miercuri, 27 august 2025) îi aduce pe scena Clubului Control pe exuberanții muzicieni ai Janoska Ensemble, un ansamblu cu un stil inconfundabil, unde virtuozitatea clasică se împletește cu improvizația și spiritul ludic. Programul lor se transformă într-un tur de forță prin epoci și genuri: Fantezia Carmen de Bizet/Waxman, plină de dramatism și energie, este transpusă într-o versiune Janoska plină de culoare; Clasicul Beatles „Yesterday” primește un tratament cameral rafinat și surprinzător; „Rumba pentru Amadeus”, compusă de František Janoska, arată felul în care, pe muzica lui Mozart, se poate dansa în ritmuri moderne; Bartók și „Dansurile populare românești” apar într-o versiune reinterpretată în stil Janoska, cu trimiteri directe la folclorul est-european; Vivaldi și „Anotimpurile” se transformă în joc de improvizații și inflexiuni jazzistice ce poartă spiritul baroc în secolul XXI. Această seară promite să fie un carusel sonor, unde tradiția și inovația se întâlnesc fără bariere. A doua seară (miercuri, 3 septembrie 2025) aduce un nume de referință în experimentul muzical contemporan: Francesco Tristano, pianist, compozitor inovator și artist care apropie granițele dintre Bach și techno, dintre baroc și muzica electronică minimalistă. Proiectul său „Bach & beyond” este o călătorie fascinantă prin istoria muzicii, în care Frescobaldi și Bach conviețuiesc alături de creații originale, improvizații electronice și reinterpretări neașteptate. Publicul va asculta capodopere baroce precum Toccata nr. 4 de Frescobaldi sau fragmente din suitele franceze și engleze de Bach, alături de lucrări compuse chiar de Tristano – „Electric mirror”, „Neon City” sau „Insomnia”, transcripții ingenioase precum celebra piesă techno „Strings of Life” de Derrick May, adaptată pentru pian și emoția delicată a lui Ryuichi Sakamoto în „Merry Christmas, Mister Lawrence”, transformată de Tristano într-o experiență personală și intensă. Francesco Tristano reunește, pe aceeași scenă, universul lui Bach și al muzicii electronice. Pentru publicul din Control, această seară va fi un ritual muzical ce traversează secolele într-un singur set. În a treia săptămână (miercuri, 10 septembrie 2025), Club Control va fi cuprins de bogăția timbrală a Big Band-ului Radio România, condus de carismatica Simona Strungaru. Invitați speciali sunt saxofonistul italian Stefano Di Battista și trompetistul român Sebastian Burneci. Programul lor este unul dintre cele mai spectaculoase: Enescu devine eroul serii, cu lucrări precum „Suita pentru pian în re major” sau fragmente din „Simfonia de cameră”, orchestrate pentru big band într-o manieră electrizantă; o lucrare originală, inspirată de atmosfera Legendei pentru trompetă a lui Enescu și compusă special pentru big band, îi va oferi lui Sebastian Burneci un rol solistic de excepție; muzica de film intră și ea în scenă: Ennio Morricone („Flora”, „Deborah’s Dream”) și Nino Rota („La Dolce Vita”) revin la viață în culori jazzistice; Stefano Di Battista propune propriile sale piese – „Rita”, „Anastasia”, „Coco” –, exemple de lirism și ritmuri mediteraneene, iar Sebastian Burneci încheie cu creațiile sale originale – „Secret Life of the Italian Fish” și „Behind Social Bars” – care dau o amprentă inedită întregului concert. Această seară va aduce energia marilor big band-uri americane în mijlocul Bucureștiului, filtrată prin sensibilitatea enesciană și prin creativitatea artiștilor invitați. Ultimul concert al seriei (miercuri, 17 septembrie 2025) este dedicat instrumentelor de percuție, prin prestația spectaculoasă a Bucharest Percussion Ensemble, format din Ioana Ailenei, Alina Trifu, Ștefan Ailenei, Vlad Polgar, Mihai Mînzar și Alexandru Stroe. Programul este un adevărat manifest pentru diversitatea ritmurilor și pentru forța expresivă a instrumentelor de percuție: John Cage și „Living Room Music” propun o piesă scrisă pentru obiecte de uz casnic, readusă în contemporaneitate; Enescu este prezent prin „Suita pentru pian nr. 2 în re major op. 10”, într-un aranjament special
Enescu, Boulez, Vivaldi, Mahler, Poleva, Basica, Dediu: capodopere clasice și viziuni contemporane la FestivalulEnescu, într-o ediție aniversară de colecție
Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional George Enescu va avea loc în perioada 24 august – 21 septembrie 2025, într-o celebrare fără precedent a moștenirii muzicale universale, cu un repertoriu eclectic care îmbină tradiția cu inovația. Sub tema „Aniversări / Celebrations”, directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție care reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu. Cu peste 100 de concerte și 4.000 de artiști invitați, Bucureștiul devine, timp de patru săptămâni, capitala mondială a muzicii clasice. „Dorința mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi și experiențe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu”, a declarat Cristian Măcelaru. Pentru prima dată în istoria festivalului, este conturat un portret muzical atât de amplu al compozitorului care i-a dat numele. Peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu vor fi prezentate la București și în țară: de la capodoperele simfonice (Simfoniile, Vox Maris, Pastorala-fantezie, Rapsodiile) la cele camerale (Impresii din copilărie, Dixtuorul, Cvartetele, Sonatele pentru violoncel și pian) și de la lucrările de tinerețe (Poema română) la creațiile finalizate postum (Isis, Capriciul român). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală Oedip, montată la Opera Națională București într-o producție semnată de regizorul vizionar Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului. Programul festivalului oferă o veritabilă panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile și concertele pentru pian și vioară. Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea și nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Järvi cu Orchestra Tonhalle din Zürich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra. Publicul va putea asculta și Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Șeherazada de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Dvořák, Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul nr. 2 în la major pentru pian și orchestră, S. 125 de Franz Liszt, Concertul nr. 1 în mi major pentru două piane și orchestră de Felix Mendelssohn, Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 de Robert Schumann etc. Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la granița dintre clasic și jazz. Nu vor lipsi compoziții consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoționantul Requiem for My Friend, Claude Debussy și Luciano Berio, cu lucrări esențiale ce subliniază rafinamentul și modernitatea expresiei muzicale, Tōru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton, cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saëns – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr. 1 și Jean Sibelius – Simfonia nr. 1. Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de György Kurtág, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gábor, la Opera Națională București. Salomeea de Richard Strauss deschide seria lirică pe 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Košir. Pe 14 septembrie, Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu. Capodopera mozartiană Flautul fermecat va fi oferită publicului într-o lectură regizată de Romain Gilbert și dirijată de Tarmo Peltokoski (7 septembrie, Sala Radio). În această secțiune lirică se înscrie și Daphnis și Chloé, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumusețe orchestrală, interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu și material coregrafic de Gigi Căciuleanu. Pentru iubitorii barocului, festivalul propune o bijuterie muzicală rară: Dardanus de Jean-Philippe Rameau (varianta din 1744), cu Les Ambassadeurs ~ La Grande Écurie și Corul de Cameră din Namur. În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti. Latura coregrafică se dezvoltă spectaculos prin producții remarcabile precum The Seasons, balet baroc-modern de Thierry Malandain, și DinDor’NdoR, o creație sincretică a lui Gigi Căciuleanu, pe muzica lui Dan Dediu și scenografia Vioricăi Petrovici. De asemenea, pe 11 septembrie, Orchestra of the Age of Enlightenment, împreună cu coregraful britanic Kim Brandstrup, prezintă Breaking Bach – o reinterpretare contemporană a muzicii lui J.S. Bach, combinată cu break dance urban și hip-hop. Festivalul se reafirmă ca platformă a muzicii de avangardă și contemporane În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele Anthèmes 2, Dialogue de l’ombre double, Incises, 12 Notations. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Pärt, Ēriks Ešenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica. Basica semnează una dintre cele mai inovatoare lucrări ale ediției – Ultima piesă, un concert performativ imersiv generat în timp real cu ajutorul inteligenței artificiale și al senzorilor EEG. Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, Niște variațiuni de Aurelian Băcan, Winter Sonata de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan. Festivalul împletește inovația tehnologică și muzica clasică în cadrul seriei Enescu – JTI Immersive Experience, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Programul cuprinde: ONIRIUS, vis coregrafic semnat de Gigi
Anchetatorii olandezi sunt pe cale să găsească Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Planificatorul jafului știe unde sunt ascunse
Anchetatorii olandezi ar putea afla unde se află Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, furate la sfârșitul lunii ianuarie de la Muzeul Drents, după un jaf ca în filme. Planificatorul furtului urmează să fie audiat. Complicii lui, care au acceptat să coopereze cu polițiștii, susțin că este „singurul care știe unde se află ascunse piesele de aur”. Niciunul dintre persoanele audiate nu știu locul unde se află ascuns tezaurul dacic. Considerat „creierul operațiunii”, este vorba de un bărbat de 36 de ani, suspectat că a planificat în detaliu jaful de la Muzeul Drents din Olanda. Potrivit unei surse din anchetă, bărbatul urma să vândă tezaurul, jaful fiind comandat de un grup de interlopi, un club de motocicliști numit „Hells Angels”, potrivit Antena 3 CNN. El este singurul care nu a colaborat cu anchetatorii, ba chiar i-ar fi îndemnat pe complicii săi să tacă, având un comportament agresiv față de unul dintre complicii săi. Coiful de la Coțofenești, care datează din jurul anului 450 î.Hr., și brățările dacice, care ar fi fost create înainte de ocupația romană a Daciei (între secolele 2 î.Hr. – 1 d.Hr.), au fost jefuite pe 25 ianuarie 2025, de la Muzeul Drents, unde erau expuse. Coiful și brățările dacice din aur valorează în jur de 6 milioane de euro. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents Adevărata POVESTE a coifului de la Coțofenești, spusă de urmașa descoperitorului său. „NU a fost folosit pentru adăparea găinilor” Ce s-a aflat, la două luni de la FURTUL tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea muzeului. Ce ar fi făcut hoții cu Coiful de la Coțofenești Coiful de la Coțofenești și celelalte artefacte dacice furate ar putea fi INTACTE, susțin procurorii olandezi Coiful de aur de la Coțofenești, sub formă de căciulă împletită. La București se fac deja comenzi
Ce semnificație se ascunde în spatele numelui Maria și câți români își serbează onomastica de Adormirea Maicii Domnului
Fecioara Maria este considerată una dintre cele mai importate personaje biblice, fiind Maica Domnului. În spatele numelui ei se află o semnificație spirituală, având o istorie îndelungată, legată de Maica Domului. Fecioara Maria este cinstită și celebrată în cinci mari sărbători creștine din calendarul ortodox: Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) Buna Vestire (25 martie) Crăciunul sau Nașterea Mântuitorului (25 decembrie) Adormirea Maicii Domnului (15 august) Istoric Numele „Maria” a fost utilizat din vremuri străvechi, având origine egipteană după numele Merit-Amun („iubită de Amun”) sau Merytre („iubită de Ra”). De asemenea, a fost utilizată și în Grecia antică, sub forma Maryam. În Roma antică, bărbații purtau numele „Marius”, derivat după numele zeului roman al războiului: Marte/Mars. Forma actuală cunoscută provine din ebraică, limba vorbită de poporul evreu, după numele „Miriam”. Acest nume a fost purtat de sora lui Aaron, primul mare preot, și a lui Moise, eliberatorul evreilor din sclavia egipteană și conducătorul Exodului. Un alt nume din care ar deriva ar fi „Mara”, care înseamnă „amărăciune”. Numele a fost purtat și de Fecioara Maria, mama lui Iisus Hristos, și de două dintre femeile care l-au urmat pe Mântuitor: Maria, sora lui Lazăr, și Maria Magdalena. Numele ebraic „Miryam” înseamnă „cea iubită” sau „steaua mării”. Purtând acest nume te face să te simți binecuvântat/ă. Maria semnifică dragoste, ocrotire și smerenie. Este un nume purtat atât de femei, dar și de bărbați, în mai multe forme derivate: Marian, Marinescu, Marius, Mărin, Marica – la bărbați, Mari, Mara, Marina, Maricica, Mariana, Maria, Mioara, Măria, Marilena, Mărioara, Măriuța, Marița – la femei. Numele este astăzi folosit în mai multe țări: Israel, Anglia, Franța, Portugalia, Spania, Țările de Jos, Italia, România, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Mexic, Canada, Brazilia, Argentina și Statele Unite ale Americii. Potrivit TVR, 2,3 milioane de români poartă numele Maria sau derivatele acestuia, adică 11% din populația țării. Potrivit D.G.E.P. și Ministerul Afacerilor Interne, peste 1,4 milioane de femei răspund la numele „Maria”. Peste 300.000 de bărbați români poartă numele „Marian”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Superstiții de Adormirea Maicii Domnului: Ce obiceiuri trebuie respectate pentru a avea parte de noroc tot anul Este potrivit să urăm „La Mulți Ani” de Adormirea Maicii Domnului? Iată ce spun un preot și o maică Pe 1 august începe postul Adormirii Maicii Domnului. Care este singura zi în care este dezlegare la pește