Puterea de cumpărare a pensiilor, în cădere liberă în ultimele luni
România a înregistrat, la începutul lui 2026, cea mai ridicată inflație la alimente din UE, potrivit datelor Eurostat, în timp ce puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut pronunțat, conform datelor INS și CNPP, citate de Mediafax. Statisticile Eurostat arată că, în ianuarie 2026, inflația la alimente în România a ajuns la 7,6%, raportat la aceeași lună a anului precedent. Nivelul este semnificativ peste media UE, de aproximativ 2,5%, și plasează România pe primul loc în clasamentul statelor membre. În timp ce în unele țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut, România a continuat să înregistreze creșteri susținute, tendință care s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și s-a menținut la început de 2026. Evoluția afectează direct costul coșului de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe. Pensiile pierd din puterea de cumpărare În paralel, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii indică o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație. Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ și a ajuns la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Nivelul este comparabil cu episoadele de corecție severă din ultimele două decenii. Scăderea puterii de cumpărare afectează în mod direct pensionarii, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere ridicată în cheltuielile acestora. Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua. Datele sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Bolojan. Statisticile oficiale indică o combinație de factori cu impact direct asupra populației vulnerabile: creșteri accelerate ale prețurilor la alimente și o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Evoluțiile din ultimele luni plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european și ridică serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt. Autorul recomandă:
România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei
În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027. Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax. În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate. Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS. Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI. De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie. Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%. Autorul recomandă:
Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat
Nutella, ameninţată cu amenzi de Turcia pentru refuzul de a cumpăra nuci la preţuri mai mari
Autoritatea turcă pentru concurenţă a anunţat că Ferrero trebuie să cumpere cel puţin 30.000 de tone de alune în coajă între septembrie şi decembrie de la furnizorii turci, sub ameninţarea aplicării de amenzi. În mod normal, compania italiană avea obligaţia de a cumpăra minim 45.000 de tone anual, însă cantitatea a fost redusă pentru 2025 din cauza producţiei mai scăzute şi a problemelor de calitate. Presa turcă a relatat că Ferrero intenţiona să înceteze aprovizionarea din Turcia – cel mai mare producător mondial de alune şi furnizorul său tradiţional – din cauza preţurilor ridicate provocate de penuria de nuci şi condiţiile meteorologice nefavorabile care au afectat calitatea recoltei, transmite AFP. Preţurile alunelor turceşti au crescut semnificativ în 2025 din cauza îngheţului târziu din aprilie şi a verii lungi, calde şi uscate, care au afectat grav producţia. Un comerciant european de fructe şi nuci, care a dorit să rămână anonim, a confirmat că preţurile s-au dublat pe pieţele europene, ajungând la peste 20 de euro pe kilogram. Producătorii turci acuză în mod regulat grupul Ferrero că menţine preţurile la un nivel artificial de scăzut, profitând de poziţia sa dominantă pe piaţă. Acordul actual între Ferrero şi autoritatea pentru concurenţă a fost stabilit anul trecut, după ce Turcia a făcut o anchetă privind acuzaţiile că firma italiană ar fi abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa alunelor. Turcia a exportat în 2023 peste 280.000 de tone de alune, în valoare de 1,86 miliarde de dolari. Ferrero utilizează nucile pentru producţia cremei Nutella – în care alunele reprezintă 13% din compoziţie – şi pentru alte produse precum batoanele Kinder, dulciuri şi cereale pentru micul dejun, comercializate în aproximativ 170 de ţări. Grupul italian nu a făcut până în prezent niciun comentariu cu privire la ameninţările autorităţilor turce.
A cumpărat un Volkswagen Golf de la o bătrână, care i-a spus că are numai 3.200 de kilometri. Ce a descoperit la maşina care era nemişcată de 15 ani
Un brazilian a cumpărat de la o bătrânică un Volkswagen Golf. Femeia i-a spus că mașina are numai 3.200 de kilometri, dar a avut o surpriză când a descoperit adevărul. Paulo a cumpărat un Volkswagen Golf de la o bătrânică. Femeia îi spusese că mașina a stat demișcată 15 ani și are doar 3.200 de kilometri, dar adevărul era altul. Surpriza pe care a avut-o omul care a cumpărat o mașină care era nemişcată de 15 ani, deși mi se spusese că are doar 3.200 de kilometri Fascinat de mașini, brazilianul Paulo a vrut să cumpere un Volkswagen Golf de la o bătrânică. Pe de o parte, era sceptic că autoturismul face față cerințelor, deoarece nu fusese mișcat de 15 ani. Pe de altă parte, femeia i-a spus din start că are parcurși numai 3.200 de kilometri. De asemenea, mașina arăta de parcă ar fi stat în calea tutror tornadelor și furtunilor posibile. Doi ani a negociat Paulo cu bătrânica pentru a intra în posesia mașinii, iar până la urmă s-au înțeles. Brazilianul a chemat imediat un camion cu platformă pentru a duce mașina la un atelier. Simțea că este ceva neobișnuit, deoarece bătrânica nu i-a permis să cheme un mecanic pentru a analiza mașina, dar până la urmă a mers pe instinct. Dacă în exterior mașina arăta de parcă nu ar fi fost protejată niciodată, interiorul era groaznic. Praful devenise pământ, mucegaiul era peste tot, mai ales pe uşi, volan, levier, şi pe consola din plastic. Ce distanță parcursese, de fapt, mașina despre care bătrânica spunea că are 3.200 de kilometri În condiții normale, cei de la aterlier ar fi trebuit să dezasambleze mașina în totalitate, pentru a curăța separat fiecare piesă componentă, dar în această situație au preferat să „apeleze” la o spălare profundă, fără dezasamblare. Primele vești bune au apărut în momentul în care s-a constat că motorul și compartimentul motor arătau impecabil după spălare, de parcă ar fi aparținut unei mașini abia ieșită din fabrică. La fel s-a întâmplat șiu în ceea ce privește caroseria, chiar dacă au existat mici zgârieturi pe bara de protecţie, care necesită reparații. S-a trecut la jantele de oţel, frâne, zona suspensie şi dedesubtul maşinii. Totul arăta impecabil, iar zâmbetul de pe fața lui Paolo era tot mai mare. Curățarea interiorului a ridicat cele mai mari probleme, nu doar pentru faptul că singura modalitate în care putea fi făcut acest lucru era ca abgajații atelierului să poarte măști pe față. Dar până la urmă a fost rezolvată și această problemă. Mai rămânea să conecteze bateria și să bage cheia în contact. Abia în acel moment a înțeles Paulo de ce bătrânica a refuzat categoric să cheme un mecanic pentru a-și da cu părerea vizavi de capacitățile mașinii. Pe bord, la kilometraj, a apărut 11.023 km. De aproape 4 ori mai mult decât îi spusese femeia. Are o experiență de 30 de ani în presa sportivă. A debutat în ianuarie 1994, în calitate de colaborator la Sportul românesc, dar semnătura îi apăruse, deja, cu jumătate de an înainte. Era un articol despre fotbalistul lui preferat, brazilianul Romario de Souza Faria, în suplimentul „Fotbal … citește mai mult