Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
Vânturile puternice fac ravagii în țară. Mai multe localități au rămas fără curent electric în mijlocul iernii, iar operatorii nu dau termen de remediere. Câmpina a rămas din nou fără apă
Este iarnă în toată regula în România, iar mai multe regiuni au fost afectate de vântul puternic care a dus la întreruperea energiei electrice. Vânturile puternice din ultimele ore au afectat grav instalațiile de energie electrică din județul Prahova. Numai aici s-au înregistrat 12 avarii în dreptul cărora nu este precizat termenul de remediere, mai exact, locuitorii nu știu când ar putea să revină din nou curentul în localitățile lor. Vântul a făcut prăpăd la instalațiile de curent electric Numai în județul Prahova au fost afectate 20 de localități, iar în dreptul acestora pe site-ul ditributie-energie.ro este specificat faptul că termenul de remediere este momentan indisponibil. Energia electrică este întreruptă de mai bine de 12 ore, iar acest blackout prelungit poate afecta grav persoanele dependente de aparate care au nevoi medicale speciale. Tot pe site este precizat că aceste întreruperi sunt provocate în mod accidental, cel mai probabil din cauza vântului puternic. O situație similară găsim și în Buzău și Brăila. În Buzău 10 localități au rămas fără curent electric și nu se știe când situația va fi remediată, iar în Brăila au fost afectate două localități. Curentul a luat și apa în Câmpina Hidro Prahova a anunțat că din cauza unei avarii la energia electrică din Stația de Tratare Voila, Stația de Pompare Doftana și Bazinul Muscel au rămas fără alimentare. Astfel întreg municipiul Câmpina a rămas fără apă. „Câmpina – Oprire furnizare apă din cauza lipsei de energie electrică HIDRO PRAHOVA S.A. informează că, din cauza unei avarii majore apărute pe rețeaua furnizorului de energie electrică, Stația de Tratare Voila, Stația de Pompare Doftana și Bazinul Muscel au rămas fără alimentare. Furnizarea apei a fost oprită în întregul municipiu Câmpina. Reluarea serviciului depinde de remedierea avariei de către furnizorul de energie electrică”, a anunțat Hidro Prahova. Recomandările autorului:
Blackout-ul din San Francisco arată o vulnerabilitate majoră: Cât de dependentă este de fapt piața cripto de curent și internet
Sâmbătă seara, San Francisco a fost afectat de o pană de curent de proporții, cauzată de un incendiu la o stație a companiei PG&E. Aproximativ o treime din oraș a rămas fără electricitate. Consecințele au fost imediate: transportul public a fost perturbat, restaurantele s-au închis, semafoarele au încetat să funcționeze, iar vehiculele autonome Waymo au rămas blocate în trafic. Dincolo de disfuncționalitățile urbane, evenimentul a pus probleme și pentru comunitatea cripto: mii de utilizatori nu au mai putut accesa portofele digitale, platforme de tranzacționare sau servicii de plăți în criptomonede. Blockchainul continuă, dar utilizatorii nu Rețele precum Bitcoin sau Ethereum nu au fost afectate la nivel tehnic. Acestea operează la nivel global, fiind menținute de mii de noduri răspândite în întreaga lume. Chiar dacă un oraș întreg rămâne fără curent, blockchainul își continuă activitatea de validare a tranzacțiilor. Cu toate acestea, din punct de vedere practic, lipsa energiei și a internetului înseamnă că utilizatorii nu pot accesa portofelele virtuale. De asemenea soldurile nu pot fi verificate și nici nu se pot iniția sau primi plăți. Iar pentru traderii împătimiți sau profesioniști este practic imposibil să efectueze tranzacții pe burse. Pentru comercianții care acceptă plăți în cripto, problema este identică: fără curent, nu există echipamente funcționale și nici conexiune la rețea, se arată pe beincrypto.com. Ce se întâmplă cu tranzacțiile în timpul unei pene Tranzacțiile confirmate înainte de întrerupere rămân sigure și definitive. Dacă procesul era în desfășurare în momentul căderii rețelei, acesta rămâne în suspensie și se va finaliza doar după restabilirea conexiunii. Operațiunile de minare sunt afectate imediat: fără alimentare constantă, echipamentele se opresc. În cazul în care o zonă cu mulți mineri rămâne fără curent, viteza de procesare a rețelei poate scădea temporar. Piața cripto: sisteme de protecție pentru platformele majore Platformele majore de tranzacționare nu au fost afectate direct datorită măsurilor de siguranță. Acestea includ sisteme de surse neîntreruptibile de energie (UPS), generatoare de rezervă și centre de date situate în diferite locații. Astfel, dacă un centru de date devine nefuncțional, altul preia imediat operațiunile. În plus, majoritatea fondurilor clienților sunt stocate offline („cold storage”), reducând riscul în situații de criză. Dispozitivele hardware pentru stocarea criptomonedelor sunt considerate foarte sigure, dar pana de curent a scos la iveală o problemă clasică: fără energie, utilizatorii nu își pot porni dispozitivele, nu pot semna tranzacții și nu pot reacționa la schimbările pieței. Cheile private rămân protejate, dar accesul la fonduri este temporar imposibil. Rețelele cripto, teorie și realitate Incidentul din San Francisco arată clar că, deși rețelele cripto sunt descentralizate și rezistente la cenzură, utilizatorii depind de infrastructura tradițională pentru a le folosi. Există și soluții alternative, precum transmiterea datelor blockchain prin satelit, dar acestea rămân rare și greu accesibile publicului. Practic, blockchainul nu se oprește în lipsa curentului, însă accesul oamenilor la criptomonede devine imposibil. Pentru a reduce riscurile, utilizatorii ar trebui eventual să aibă soluții de rezervă (baterii externe, conexiuni mobile). Este recomandată utilizarea unor platforme cu infrastructură robustă și să înțeleagă vulnerabilitățile si limitele reale ale tehnologiei. Până la eliminarea acestor dependențe, criptomonedele rămân rezistente în teorie, dar vulnerabile în fața problemelor simple din lumea reală.
Economie la curent, becuri oprite noaptea. Când s-a aprobat bugetul, prețurile era plafonate
De la 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energie pentru clienții casnici a fost eliminată. În funcție de contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică, consumul va fi facturat la prețul stabilit. Schema de sprijin garantată prin OUG 6/2025 încetează. Consumatorii casnici vor plăti prețul de piață al unui kWh. Românii vor fi nevoiți să facă economii. Pentru început, trebuie să stingă becurile pe durata nopții. O altă modalitate ar fi să renunțe la becurile clasice (incandescente), care au fost eliminate treptat de pe piață, în perioada 2009-2012, și să folosească becurilor economice. Pentru iluminatul stradal va fi dificil. Costurile mari pentru primării ar putea lăsa străzile în întuneric pe durata nopții. O primărie din județul Gorj face economie. Becurile de pe stradă sunt aprinse doar pentru câteva ore (22:30 – 04:00), pe durata nopții, din cauza costurilor mari la energie. Problema autorităților este bugetul aprobat pentru anul 2025, când energia electrică încă era plafonată. Potrivit Digi24, nu mai există prevedere bugetară pentru tarifele în vigoare de la 1 iulie 2025. Autoritățile locale trebuie să găsească soluții pe cont propriu. Polițiștii locali vor asigura liniștea în intervalul când becurile nu vor funcționa. O altă soluție ar fi instalarea panourilor solare, dar procedura este dificilă. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Digi24 Autorul recomandă: Ce este de făcut dacă ați primit o factură uriașă la curent? Răspunsul APC România
Consumul de energie, înregistrat la un minim istoric: 2500 MW. Hiddroelectrica și-a redus injecția în sistem la sub 300 MW
În România, în ziua de Paștele ortodox și de Paștele catolic, s-a raportat un consum de energie scăzut la cel mai mic nivel din istorie: 2500 MW. Pentru Sistemul Energetic Național, 20 aprilie a fost o zi provocatoare. S-ar fi luat în calcul și posibilitatea de a reduce cu până la 40% puterea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, potrivit HotNews. De la orele prânzului, consumul a scăzut sub pragul de 2.600 MW. Potrivit datelor Transelectrica, și parcurile fotovoltaie și-au redus puterea debitată în SEN, iar centralele hjidro și-au redus drastic producția. La ora 12:40, consumul instantaneu din rețele a fost de 2.582 MW. La ora 14:30, hidrocentralele și-au redus masiv injecția. Hidroelectrica a anunțat că a redus injecția în sistem la 256 MW, fiind la cel mai mic nivel de la înființarea companiei. Minimul istoric a bătut recordul de anul trecut, când pe 5 mai 2024, consumul înregistrat a fost de 2.896 MW, potrivit Economica.net. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România a îndemnat prosumatorii să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă, de Paște, pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic național. Printr-o postare de pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că într-adevăr, consumul energetic de pe 20 aprilie 2025 a fost la un minim istoric, dar că România „a dovedit că are un mix energetic echilibrat și flexibil care poate face față situațioilor extrem de dificile. Până la această oră, nu s-a raportat nicio pană de curent sau vreun incident major. „Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă. România are un mix energetic echilibrat și flexibil, așa cum dovedesc datele de mai jos. Am produs la ora 14:00 doar 272MW în hidrocentrale, 222MW din cărbune, 179MW în centrale pe gaz și 15MW în centralele eoliene. Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Pentru că e o zi senină, producția parcurilor solare a fost și de peste 700MW”. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Consumul de energie, înregistrat la un minim istoric: 2500 MW. Hiddroelectrica și-a redus injecția în sistem la sub 300 MW
În România, în ziua de Paștele ortodox și de Paștele catolic, s-a raportat un consum de energie scăzut la cel mai mic nivel din istorie: 2500 MW. Pentru Sistemul Energetic Național, 20 aprilie a fost o zi provocatoare. S-ar fi luat în calcul și posibilitatea de a reduce cu până la 40% puterea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, potrivit HotNews. De la orele prânzului, consumul a scăzut sub pragul de 2.600 MW. Potrivit datelor Transelectrica, și parcurile fotovoltaie și-au redus puterea debitată în SEN, iar centralele hjidro și-au redus drastic producția. La ora 12:40, consumul instantaneu din rețele a fost de 2.582 MW. La ora 14:30, hidrocentralele și-au redus masiv injecția. Hidroelectrica a anunțat că a redus injecția în sistem la 256 MW, fiind la cel mai mic nivel de la înființarea companiei. Minimul istoric a bătut recordul de anul trecut, când pe 5 mai 2024, consumul înregistrat a fost de 2.896 MW, potrivit Economica.net. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România a îndemnat prosumatorii să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă, de Paște, pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic național. Printr-o postare de pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că într-adevăr, consumul energetic de pe 20 aprilie 2025 a fost la un minim istoric, dar că România „a dovedit că are un mix energetic echilibrat și flexibil care poate face față situațioilor extrem de dificile. Până la această oră, nu s-a raportat nicio pană de curent sau vreun incident major. „Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă. România are un mix energetic echilibrat și flexibil, așa cum dovedesc datele de mai jos. Am produs la ora 14:00 doar 272MW în hidrocentrale, 222MW din cărbune, 179MW în centrale pe gaz și 15MW în centralele eoliene. Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Pentru că e o zi senină, producția parcurilor solare a fost și de peste 700MW”. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele