Care este marea iubire a lui Eugen Orlando Teodorovici
Şeful Curţii de Conturi, Eugen Orlando Teodorovici, şi-a căpătat o reputaţie de om deprins mai mult cu activităţile de club, în ciuda faptului că a deţinut funcţii importante în aparatul de stat al României. A fost ministru de Finanţe, ministru al Fondurilor Europene, senator, iar în prezent a preluat funcţia de şef al Curţii de Conturi, odată cu plecarea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituţională a României. Teodorovici suprinde cu un video postat pe una dintre reţelele sale de socializare în care mărturiseşte care este una dintre marile sale iubiri. „Una dintre marile mele iubiri este agricultura. Mă aflu acum într-un câmp de rapiță. Voi știți cum se poate estima producția la hectar pentru rapiță? Vă spun imediat.” Şeful Curţii de Conturi îşi ia sarcina în serios şi ţine o adevărată lecţie de contabilitate în mijlocului lanului de rapiţă, în cinci paşi. „Pasul 1: trebuie să vedem câte plante avem pe 1m². Asta este primul lucru. Pasul 2: luăm planta, rapița, și numărăm silicvele. Numărăm silicvele pentru fiecare ramură a plantei de rapiță. Dar, atenție, nu până în vârf! Această plantă are aproximativ 80 de silicve. Pasul 3: numărăm câte boabe sunt într-o silicvă. Desfacem silicva pentru a vedea câte boabe, bobițe, cum vreți voi, găsim în fiecare păstaie silicvă. Pasul 4: Numărăm fiecare bobiță de pe din silicvă. Nu luăm capetele și înmulțim cu doi pentru că sunt două rânduri de boabe în fiecare silicvă. Pasul 5: numărul de boabe dintr-o silicvă se înmulțește cu cinci. Important în calcul cantității la hectar pentru rapiță este masa la 1.000 de boabe, care este între 4 și 8. Am ales 5, ca o medie pentru ce înseamnă rapiță la fiecare metru pătrat la hectar și așa mai departe”. România va avea o producţie-record de rapiţă „Se pare că în acest an România va avea o producție record”, spune Eugen Orlando Teodorovici, ca o concluzie a estimărilor în teren. „Concluzia este următoarea: la acest hectar de cultură de rapiță, avem următoarea producție: estimare- avem la 1 mp, 35 de plante, avem 80 de silicve pentru fiecare plantă, la fel o medie, avem 18 boabe într-o silicvă. Trebuie să înmulţim desigur și cu hectarul și nu uitați cu cei cinci care înseamnă masa în, practic gramele, la 1.000 de boabe de de rapiță. Se pare că în acest an România va avea o producție record, am putea spune, de rapiță la hectar. Să vedem și ce facem cu aceasta într-un alt episod.” Conform DEX, termenul de „silicvă” defineşte un tip de fruct dehiscent în formă de păstaie, caracteristic plantelor din familia cruciferelor, împărțit în interior printr-o membrană subțire, pe care sunt prinse semințele. RECOMANDAREA AUTORULUI: Eugen Teodorovici explică de ce s-a retras din cursa pentru PMB. Ce a negociat fostul ministru de Finanțe cu Daniel Băluță Eugen Teodorovici, în cărți pentru șefia Curții de Conturi. Fostul PSD-ist și-a depus azi candidatura la Parlament. Teodorovici ar urma să ocupe locul lăsat liber de Mihai Busuioc, plecat la CCR
Oana Gheorghiu cere controale la AAAS pentru nereguli privind administrarea activelor statului
Potrivit acesteia, solicitarea a fost făcută în ședința de guvern de joi, după analiza datelor furnizate de instituție privind activele administrate în numele statului român. Oana Gheorghiu a afirmat că AAAS nu a putut furniza o situație completă și actualizată a participațiilor, creanțelor și procedurilor judiciare aflate în administrare. Conform declarațiilor sale, instituția ar fi transmis un formular incomplet și ar fi invocat faptul că baza de date nu a fost actualizată din anul 2001. „Vorbim despre o instituție care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani”, a scris Oana Gheorghiu pe pagina sa Facebook. Datele analizate arată că AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări. Dintre acestea, 520 reprezintă entități unde statul este creditor sau acționar. Potrivit vicepremierului, pentru 438 dintre acestea, nu au fost completate informații financiare. Astfel, statul nu are o imagine clară privind sumele datorate, creanțele recuperate sau expunerea financiară. Oana Gheorghiu a mai spus că pentru aproape 69% din întregul portofoliu nu au fost raportate demersuri instituționale. Din datele disponibile rezultă o expunere financiară de aproximativ 2,76 miliarde de lei. Sumele recuperate însumează circa 206 milioane de lei, ceea ce ar însemna o rată de recuperare de 7,48%. Tot din documente reiese că există 109 proceduri de insolvență ce durează de peste cinci ani, 93 depășesc zece ani, iar 30 sunt deschise de mai bine de 20 de ani. Oana Gheorghiu a solicitat și realizarea unui audit independent. Acesta ar fi necesar pentru evaluarea eventualelor pierderi provocate de creanțe prescrise, termene ratate sau proceduri fără perspectivă de recuperare. Ea a afirmat că, în funcție de rezultatele auditului, va fi analizată și oportunitatea menținerii AAAS în forma actuală. AAAS administrează participațiile și creanțele statului rezultate în principal din procesele de privatizare și restructurare economică începute după 1990.
Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial
Un raport oficial al Curții de Conturi aruncă în aer imaginea administrației prezentate ani la rând drept „model de eficiență”. Auditorii au emis opinie contrară asupra situațiilor financiare, concluzionând că acestea nu reflectă realitatea: patrimoniu trecut eronat în evidențe, bunuri lipsă din contabilitate și plăți nejustificate de ordinul milioanelor de lei, toate în perioada în care administrația era condusă de Ilie Bolojan. Administrația din Bihor a fost invocată, ani la rând, ca un exemplu de eficiență: investiții rapide, tăieri de costuri, reorganizări și disciplină bugetară. Și același model este astăzi argument politic pentru reforme și austeritate la nivel național, doar că auditul oficial spune altceva: situațiile financiare nu prezintă realitatea. Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, cea mai severă formă de concluzie pe care o poate primi o instituție publică. Iar o opinie contrară nu e o nuanță contabilă. Este ca și cum Curtea ar spune: „din ce am verificat, bilanțul nu reflectă corect realitatea”. Marea gaură de imagine: patrimoniu trecut în acte, dar ieșit din patrimoniu În cazul de față, baza „greutății” vine în primul rând din două erori mari de patrimoniu (active) și una de inventariere/denominare la Muzeul Țării Crișurilor, care împreună înseamnă circa 33,73 milioane lei, notează stiripesurse.ro. Curtea constată o supraevaluare a activelor necurente în 2024 pentru că nu s-a înregistrat ieșirea din patrimoniu a unor imobile aferente Campusului pentru Învățământ Dual – Oradea. Cifra este uriașă: 17.867.052 lei (în concret, un imobil apare în contabilitate cu 17.867.051,67 lei), deși, prin hotărâri ale CJ și CL Oradea, imobilele aferente campusului au fost trecute în domeniul public al Municipiului Oradea și s-a făcut protocol de predare-primire. Pe înțelesul tuturor: „am dat bunul, dar în acte încă îl ținem la noi”. Iar asta umflă artificial bilanțul. Premierul Ilie Bolojan (Foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Drumuri/terenuri: 14,48 milioane lei care există, dar nu apar în evidențe A doua eroare mare este oglinda primei: subevaluare a activelor necurente, pentru că nu au fost înregistrate în contabilitate și inventar terenuri din domeniul public preluate pentru drumuri județene/proiecte (Zona Metropolitană Oradea, centuri ocolitoare, culoare de expropriere etc.). Valoarea erorii: 14.484.633,12 lei, pentru o suprafață totală de 554.243 mp teren. Altfel spus… „terenurile au intrat, dar nu există în contabilitate”. Aici, concluzia economică este simplă: în același bilanț sunt și „bunuri plecate, dar încă în acte”, și „bunuri intrate dar lipsă din acte”. A treia piesă mare: Muzeul Țării Crișurilor și denominarea patrimoniului cultural Raportul mai cuprinde o problemă semnificativă la Muzeul Țării Crișurilor Oradea: neconcordanțe între evidența contabilă și gestiunea cantitativ-valorică a bunurilor culturale (obiecte muzeale), plus aplicarea necorespunzătoare a procesului de denominare pentru bunurile deținute anterior datei de 1 iulie 2005. Eroarea cuantificată: 1.379.829,35 lei (subevaluare a activelor imobilizate de natura bunurilor culturale). Mai târziu, raportul notează separat că Muzeul nu a făcut reevaluarea bunurilor culturale mobile, dar acolo „valoarea erorii nu a fost cuantificată”. Mai exact, patrimoniul cultural există, dar valoarea lui în evidențe nu este gestionată corect, iar acest fapt afectează atât contabilitatea, cât și imaginea reală a patrimoniului public. Zona „care doare în deficit”: plăți nelegale, supraplăți, ajustări greșite Și dacă partea de mai sus reprezintă „imagine și control patrimonial”, mai departe auditul arată și „buba” pe care o simte orice contribuabil: bani plătiți în plus sau greșit. Între constatările cuantificate din raport (punctele 4–17), rezultă un total al erorilor cuantificate de aproximativ 2,07 milioane lei. Aici găsim plăți nelegale/supraplăți, accesorii, decontări greșite, lucrări neexecutate decontate etc. Dar nu toate aceste sume sunt „gaură definitivă”. Unele sunt tratate ca prejudicii de recuperat/regularizat, dar economic vorbim de același lucru: presiune pe buget și control intern slab. Provizioane pe litigii ținute „din inerție”: 707.411 lei Curtea de Conturi precizează că provizioanele pentru litigii nu au fost revizuite și ajustate la data bilanțului în funcție de sentințe definitive, ceea ce a dus la supraevaluarea datoriilor necurente. Valoarea acestei erori? 707.411 lei. Așadar, în bilanț apare o datorie probabilă mai mare decât ar fi trebuit, pentru că nu s-a actualizat situația juridică. Asta nu e „pierdere de cash” imediată ca o plată, dar e un semn clasic de management financiar rigid și raportare care nu urmărește realitatea la zi. Asociere fără personalitate juridică: 50.000 lei (cu detalierea 45.000 + 5.000) Raportul mai notează nerespectarea tratamentului fiscal privind o asociere fără personalitate juridică, cu o valoare a erorii de 50.000 lei (în audit apar explicit și componentele de 45.000 lei și 5.000 lei). Aici miza economică e simplă: când fiscalitatea și forma juridică nu sunt tratate corect, riști regularizări, accesorii, litigii, blocaje. Ajustare greșită de plăți la un drum județean: 84.280 lei La obiectivul „Reabilitarea DJ190G…”, Curtea constată aplicarea unui coeficient de ajustare incorect, contrar contractului. Valoarea erorii: 84.280 lei, din care 77.750 lei plăți nelegale și 6.530 lei accesorii calculate de conducerea entității. Deci nu discutăm despre „s-a asfaltat sau nu s-a asfaltat”, ci despre formula de actualizare/decontare aplicată greșit. Genul de eroare care, repetată pe multe contracte, umflă cheltuielile fără să crească lucrarea, mai scrie sursa citată. Plăți nelegale/în plus pe lucrări și dotări: de la zeci de mii la sute de mii Raportul are mai multe puncte care, în esență, repetă același tipar economic: „s-a acceptat la plată mai mult decât era real datorat” ori „s-au decontat cantități neexecutate/neconforme”. Câteva valori-cheie exact cum apar în raport: Într-un caz, o valoare a erorii de 172.632 lei (în același punct sunt menționate 158.378 lei + 14.254 lei accesorii/actualizări). În astfel de cazuri, Curtea vede diferențe între documentația tehnică, realitate și decontare. În alt caz, 44.187 lei (cu 40.913,44 lei + 3.273 lei). Un alt punct major: 622.690 lei (cu 571.275 lei și 51.415 lei accesorii/actualizări). Asta deja e sumă care, într-o logică de „austeritate”, e fix genul de „scurgere” care nu produce servicii mai bune, ci doar costuri. Mai apar: 171.772 lei, 54.861 lei, 24.387 lei, 52.209 lei, 21.774,18 lei (cu 19.976,18 lei + 1.798 lei), plus alte constatări de ordinul zecilor de mii. „Modelul Bihor” și austeritatea lui Bolojan Atunci când un lider spune „statul e
Anunțul COSR după controlul de la Curtea de Conturi şi decizia luată legată de banii din premierile
La începutul acestei săptămâni, David Popovici s-a plâns că încă nu a primit banii din premiile pentru medaliile din ultimii doi ani. Reacția COSR a venit imediat. Instituția condusă de Mihai Covaliu a luat act de raportul de audit realizat de Curtea de Conturi a României și a anunțat decizia luată legată de banii din premierile pentru medaliile de la JO. COSR a reacționat imediat după semnalul de alarmă al lui David Popovici, pe fondul controlului de la Curtea de Conturi Într-un „superb” limbaj de lemn, Comitetul Olimpic și Sportiv Român a luat poziție vizavi de informaiile care circulă de câteva zile, legate de controlul Curții de Conturi la Agenția Națională pentru Sport, dar, mai ales, a strigătului de disperare al lui David Popovici. Conform unui comunicat de presă al instituției condusă de Mihai Covaliu, Comitetul Olimpic și Sportiv Român a luat act de raportul de audit realizat de Curtea de Conturi a României. Demersul a vizat activitatea financiară și operațională a COSR derulată în perioada analizată de Curtea de Conturi, cu scopul de a evalua conformitatea procedurilor, respectarea legislației și eficiența utilizării resurselor puse la dispoziția organizației. COSR anunță că a oferit tuturor auditorilor acces complet la documente, informații și proceduri interne, în spiritul transparenței și al bunei guvernanțe instituționale. COSR analizează recomandările făcute de Curtea de Conturi În acest sens, o serie de informații și explicații date de COSR au fost acceptate de auditorii Curții de Conturi încă din timpul controlului. „În urma finalizării verificărilor, Curtea de Conturi a emis raportul oficial, care a fost primit de COSR. Organizația noastră este în curs de analiză a recomandărilor pe care Curtea de Conturi le-a formulat și va implementa măsurile care au fost dispuse în conformitate cu prevederile legale aplicabile domeniilor verificate, în termenele și condițiile stabilite de legislația în vigoare. Comitetul Olimpic și Sportiv Român (…) rămâne consecvent principiilor aplicate până în prezent urmând ca și pe viitor să implementeze cele mai bune practici de management, să continue consolidarea mecanismelor interne de control și audit îmbunatățind permanent procesele administrative și operaționale, prin propunerea și susținerea unor modificări legislative menite să asigure claritate și coerență în aplicarea normelor care reglementează o serie de aspecte din activitatea sportivă de performanță, inclusiv în domeniile verificate de Curtea de Conturi. Performanțele realizate de echipa olimpică a României la ultima ediție de Jocuri Olimpice Paris 2024 reflectă dedicarea și contribuția Comitetului Olimpic și Sportiv Român la succesul olimpic”, mai transmite forul, fără să precizeze când anume vor ajunge banii la sportivi.
Curtea de Conturi a cerut Federației Române de Canotaj să recupereze 500.000 de euro. Reacția Elisabetei Lipă
Canotajul a câștigat cele mai multe medalii la JO de la Tokyo și Paris, iar premierile au fost pe măsură, dar Curtea de Conturi a cerut federației române 500.000 de euro. Instituția statului arată, într-un raport finalizat acum două săptămâni, că forul condus de Lipă a propus o premiere fără un cadru legal. Conform Curții de Conturi, personalul din cadrul Federației Române de Canotaj „nu avea atribuții care să justifice contribuția la obținerea performanțelor”, după ce scrie în actul din 25 noiembrie. Evident, Elisabeta Lipă infirmă faptul că federația pe care o conduce nu a avut un cadru legal și nimeni nu ar trebui să-și permită să facă astfel de afirmații. „Nu doar Federația de Canotaj a fost premiată, ci toate federațiile care au avut rezultate au fost premiate. Scrie clar în HG 1147 cum se plătesc premierile și cui se plătesc premierile. Asta este doar părerea controlorilor de la Curtea de Conturi, este opinia lor. Dar legislația spune foarte clar: la o performanță nu contribuie doar antrenorul și sportivul, ci și toți cei care îi ajută. Doar că sunt niște reclamații la adresa federației și se spune că nu au meritat. Vă rog să verificați cine a fost premiat, de câte ori a fost premiat, la câte ediții ale Jocurilor Olimpice au fost premiați”, a precizat fosta mare canotoare, potrivit iAM Sport. 8 medalii, dintre care 3 de aur, a luat canotajul românesc la JO de la Tokyo și Paris La Jocurile Olimpice din 2020, organizat la Tokyo un an mai târziu, din cauza pandemiei de covid-19, canotorii români au urcat de 3 ori pe podium. Ancuța Bodnar și Simona Radiș au devenit campioane la dublu vâsle feminin, Mihăiță Vasile Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Constantin Berariu și Cosmin Pascari au luat argintul la patru rame fără cârmaci masculin, iar Marius Cozmiuc și Ciprian Tudosă au urcat pe treapta a treia a podiumului la dublu rame masculin. După 3 ani, România a luat următoarele medalii, în probele de canotaj: aur la dublu vâsle și 8+1 feminin, plus argint la dublu vâsle feminin, dublu rame feminin și dublu vâsle categoria ușoară. Lipă mai spune că, dacă s-ar fi făcut o ilegalitate, cu siguranță s-ar fi sesizat cineva, pentru că Jocurile Olimpice nu au început acum 4 ani. Fosta mare canotoare mai precizează că premierile au fost făcute de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și totul este la vedere, nu pe sub mână.
Acționarul majoritar Transelectrica ar putea plăti prejudiciile constatate de Curtea de Conturi
Premieră la o companie majoră de stat. Acționarului majoritar Transelectrica i se impută pagube din hotărâri AGA adoptate cu votul decisiv al acestuia și ar putea suporta prejudiciile suferite de societate. Acestea au fost constatate de Curtea de Conturi și sunt un efect al adoptării unor hotărâri AGA care au generat pagube de zeci de milioane de lei. Cazul ar putea lansa un precedent în cadrul instituțiilor publice care exercită sau au exercitat calitatea de acționar majoritar a statului la anumite companii deținute de acesta. Transelectrica este operatorul sistemului energetic național, companie strategică controlată de statul român cu 58,7% din capital, listată la Bursa de Valori București (BVB). Ședința AGA va discuta atragerea răspunderii patrimoniale a acționarului majoritar La cererea Consiliului de Supraveghere (CS) al Transelectrica, Directoratul companiei de stat a înscris pe ordinea de zi a ședinței AGA extraordinare ″Efectuarea demersurilor legale necesare, de către acționari, pentru atragerea răspunderii patrimoniale a reprezentantului acționarului, în vederea recuperării sumelor achitate de CNTEE Transelectrica SA, ca urmare a votului exprimat de către acesta″ în ședințele AGA din 28 septembrie 2020, respectiv 6 noiembrie 2013, fără alte detalii. Anterior, ședințele AGA au aprobat contractele de mandat încheiate cu membrii de atunci ai Consiliului de Supraveghere, în baza cărora cei din urmă au obținut ulterior, în litigii intentate companiei, compensații financiare plătite de Transelectrica. Premieră la companiile deținute de stat Potrivit Profit.ro, este pentru prima dată când organele de conducere ale unei companii controlate de stat le solicită acționarilor, în frunte cu cel majoritar, să voteze în AGA pentru ca acționarul majoritar să despăgubească compania. Acționarul majoritar este cel care decide în privința numirii administratorilor sau supraveghetorilor. Apoi, aceștia numesc top-managerii executivi. De notat, însă, că este vorba de despăgubiri solicitate pentru hotărâri AGA din urmă cu mai mulți ani, când acționarul majoritar de stat avea alți șefi decât în prezent, în cadrul altor guvernări. Transelectrica a fost reclamată la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și a pierdut În 2022, Transelectrica a cerut în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020, susținând că aceasta ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″. În final a pierdut, instanța considerând că societatea nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. Rămâne de văzut dacă SGG, care exercită calitatea de acționar majoritar a statului și este condus acum de Ștefan-Radu Oprea (PSD), va vota în AGA pentru aprobarea ei. De notat că în 2021, membrii Consiliului de Supraveghere, numiți tot la AGA din septembrie 2020, au fost revocați din funcții. Aceștia au reclamat Transelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și au avut câștig de cauză. Instanța arbitrală a obligat compania să le plătească despăgubiri majore. În 2024, SGG, condus de Mircea Abrudean (PNL), spunea că a aflat din presă de ″înfrângerile vieneze″ ale Transelectrica. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Demonizare pentru privatizare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem
Directoarea Louvre, criticată din toate părțile / Ce a descoperit Curtea de Conturi
Au trecut trei săptămâni de la spectaculosul furt al bijuteriilor de la Louvre, iar Curtea franceză de Conturi a emis un raport în care critică instituția pentru că au ignorat constant protecția în favoarea achiziționării de noi opere de artă și a organizării de expoziții. Pierre Moscovici, președintele Curții, a declarat: „Să nu se înșele nimeni: furtul bijuteriilor coroanei este un semnal de alarmă răsunător”. Era duminică, 19 octombrie. Hoții au pătruns cu ajutorul unui lift exterior la primul etaj al muzeului și au tăiat, cu ajutorul unui polizor vitrinele din care au furat bijuteiri estimate la 88 de milioane de euro, care au aparținut cândva reginelor și împărăteselor secoululi al XIX-lea. Ce spune raportul Curții de Conturi Raportul își bazează concluziile pe anii 2018 – 2024: instituția de artă „a favorizat operațiuni vizibile și atractive, în detrimentul întreținerii și renovării instalațiilor tehnice, în special în domeniile siguranței și securității”. În perioada studiată, s-a constatat că muzeul a cheltuit 105,4 milioane de euro pentru achiziționarea de noi opere de artă și 63,5 milioane de euro pentru spații expoziționale. Dar, în același timp, a cheltuit doar 26,7 milioane de euro pentru lucrări de întreținere și 59,5 milioane de euro pentru restaurarea clădirii palatului. O „subestimare grosolană” a pericolului Constatările Curții se suprapun, de altfel, pe criticile ministrei Culturii, Rachida Dati, care a declarat că managerii au „subestimat grosolan” pericolele unei intruziuni în muzeu. Unul dintre cei mai notorii experți în artă ai Franței, Didier Rykner, a acuzat și el muzeul că preferă să-și cheltuiască resursele „abundente” pe inițiative atrăgătoare, în loc să protejeze ceea ce are deja. Cel mai elocvent și recent exemplu este lansarea, cu multă pompă, la începutul acestui an, al proiectului Noua Renaștere a muzeului Louvre, de către Emmanuel Macron și directoarea Laurence des Cars. Planul includea o nouă intrare la capătul estic al Louvre și excavarea de noi spații expoziționale, inclusiv o galerie separată pentru Mona Lisa. Potrivit Curții de Conturi, proiectul a fost „întreprins fără studii adecvate – fie de fezabilitate tehnică, și arhitecturală, fie de evaluări financiare”. Costul preconizat a crescut deja la 1,15 miliarde de euro, a precizat compania, comparativ cu cele 700 de milioane de euro anunțate în ianuarie. Ce spune managementul muezului De cealaltă parte, conducerea muzeului a declarat că a acceptat majoritatea recomandărilor Curții, dar consideră că aceasta nu a înțeles pe deplin tot ce a făcut aceasta – în special în domeniul securității. „Când vine vorba de cel mai mare și mai vizitat muzeu din lume, singura judecată echilibrată este una care privește pe termen lung”, se arată în comunicat. Antrenament cu mici infracțiuni Între timp, unul dintre suspecții reținuți în acest caz, Abdoulaye N., (39 de ani) a fost multă vreme un erou al comunității sale din cartierul Aubervilliers din nordul Parisului, cu o extraordinară notorietate pentru actele sale „de curaj” de pe motocicletă, toate ilegale. Omul, cunoscut sub porecla „Doudou Cross Bitume”, posta regulat videoclipuri cu el în timp ce exersa pe o motocicletă de motocross, cum ar afi wheeling-uri la obiective turistice pariziene precum Trocadero. În alte postări se filma pe sine făcând culturism. A avut mai multe infracțiuni rutiere și alte tipuri de infracțiuni, dar niciuna pentru crimă organizată. Abdoulaye N. A fost anteriro gardian la Centrul Pompidou din Paris, un centru de artă care găzduiește cel mai mare muzeu de artă modernă din Europa. Este posibil ca Abdoulaye și alți suspecți în dosar să nu fie creierul operațiunii Louvre, ci să fie plătiți de o terță parte, consideră anchetatorii.
Cancelaria lui Bolojan şi Curtea de Conturi se află pe Lista ruşinii întocmită de ANAF. Cu ce sume figurează
Pe listă se află peste 511 nume de instituţii şi companii publice. Printre acestea este Cancelaria prim-ministrului cu o restanţă de peste 110.000 lei. Foto: ANAF De asemenea, Curtea de Conturi figurează cu o datorie de 59.865 lei. Foto: ANAF Pe primele trei locuri în topul datornicilor se află se află Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, cu o restanţă de 136,5 milioane de lei, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare, cu 87 milioane de lei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului cu o datorie de 29,1 milioane de lei. Pe listă se mai află spitale, inspectorate şcolare, şcoli, primării, cluburi sportive, instanţe şi parchete din toată ţara. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a informat instituţiile şi autorităţile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să îşi plătească aceste obligaţii. „Conform articolului 7 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), ANAF are rolul de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor, inclusiv a instituţiilor publice, la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate. La data de 31 august 2025, suma totală a datoriilor fiscale restante ale instituţiilor şi autorităţilor publice era de 582.901.355 lei”, a transmis ANAF. La începutul lunii noiembrie 2025, ANAF va trimite notificări oficiale tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice care înregistrează restanţe. „Scopul acestor notificări este: informarea instituţiilor despre obligaţiile restante, îndrumarea acestora către conformarea la plată, prezentarea posibilităţilor de a accesa facilităţi fiscale, în condiţiile legii. Instituţiile şi autorităţile publice pot solicita eşalonarea clasică a plăţii datoriilor, fără a fi necesară constituirea de garanţii, datorită statutului lor juridic”, a precizat ANAF.
Ce a descoperit Curtea de Conturi la federațiile sportive! Suspiciunile rămân la unele foruri din sporturile de contact
Curtea de Conturi a luat la puricat mai multe federații sportive naționale, dar cele în care se insistă în ultima perioadă sunt la cele legate sporturile de contact. Ultimul raport al Curții de Conturi a României privind Agenția Națională pentru Sport (ANS) a reliefat probleme majore în ceea ce privește fondurile publice alocate anumitor foruri în intervalul 2021–2024. Curtea de Conturi a dat iama în federații! Vă prezentăm raportul după auditul respectiv Documentul, pe care vi-l prezentăm la finalul articolului, atinge unele borne extrem de sensibile: lipsa unor proceduri clare de monitorizare din partea ANS, nerespectarea principiilor de transparență și acordarea de finanțări fără criterii unitare de evaluare. În special Federația Română de Arte Marțiale este supusă unui audit al Curții de Conturi a României, cele vizate fiind de asemenea FR Chanbara, FR Karate, FR Karate WUKF, FR Karate Tradițional, FR Karate Kyokushinkai IKO 2, FR Pangration Athlima, FR Wushu Kung-Fu si FR Taekwondo ITF, foruri asupra cărora planează anumite suspiciuni legate de normele legale privind participarea la campionatele europene si mondiale. Deja Federația Română de Kempo și Federația Română de Sambo au fost vizitate de Curtea Conturi și primele concluzii ar arăta că respectă integral metodologia de finanțare și prevederile contractelor cu Agenția Națională pentru Sport. În cazul Federației Române de Kempo, controlul Curții de Conturi s-a încheiat deja după 180 de zile, concluzia fiind că activitatea acestui for este „în conformitate sub toate aspectele semnificative”. Urmează alte audituri Federația Română de Arte Marțiale se află sub audit, cu aspecte deja confirmate de cheltuire ilegală a fondurilor publice. Raportul arată că Federația Română de Arte Marțiale a primit în perioada 2019-2024 finanțări totale de 7.435.000 lei. Unele dintre aspectele semnalate prin petiții și confirmate de Curtea de Conturi vizează finanțarea unor activități precum Brazilian Jiu-Jitsu, fără ca această ramură să fie recunoscută oficial ca sport conform legislației. Curtea de Conturi menționează că aceste aspecte vor fi verificate detaliat în cadrul misiunii de audit. Se pare că deja cercetările au fost deja extinse în ceea ce privește auditarea acestei federații, fiind constatate încălcări grave ale Metodologiei privind finanțarea federațiilor sportive naționale si a Contractelor de finanțare încheiate cu Agenția Națională pentru Sport. Mai mult ca sigur, Curtea de Conturi desfășoară în continuare cercetări detaliate despre modul cum este cheltuit banul public și va face publice toate probleme care vor fi descoperite ca fiind ilegale. Ce s-a considerat că nu este în regulă acum? ANS nu verifică absolut deloc cum se cheltuiesc banii publici din sport alocați către federații sau către COSR finanțarea federațiilor se face ineficient și netransparent premierile din cadrul ANS au fost făcute fără criterii clare MAI JOS ESTE RAPORTUL CURȚII DE CONTURI din iunie 2026. Dați CLICK 2025-06-24_AC_Agenția_Nationala_pentru_Sport
Mirela Călugăreanu, fosta șefă ANAF, va prelua șefia interimară a Curții de Conturi până la alegerea unui nou președinte
Mirela Călugăreanu, fosta președintă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), va prelua atribuțiile de președinte interimar până la alegerea unui nou șef plin al Curții de Conturi, după ce Mihai Busuioc a preluat funcția de judecător al Curții Constituționale. UPDATE 16:00 Deputatul PSD Adrian Câciu a anunțat oficial de la pupitrul ședinței de plen a Parlamentului, în urma raportului din Comisia de buget-finanțe, că Mirela Călugăreanu va exercita funcția de președinte interimar al Curții de Conturi până la numirea unui nou președinte. ȘTIREA INIȚIALĂ Pe ordinea de zi a comisiei de buget din Camera Deputaților s-a aflat luni proiectul care prevede „numirea unui nou președinte ca urmare a vacanțării unei funcții de consilier de conturi, președinte al Curții de Conturi”. Potrivit CV-ului său, Mirela Călugăreanu este în prezent consilier la Curtea de Conturi. Ea a condus de două ori ANAF între 2017-2018 și 2019-2022. Călugăreanu a mai fost președinta Consiliului de Administrație al CEC Bank și este cadru didactic la Academia de Studii Economice (ASE). Are un doctorat în finanțe la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, obținut în 2018. Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre