SUA cer desființarea Curții Penale Internaționale și îndeamnă toate statele să se retragă din Statutul de la Roma
Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat susține că instituția este lipsită de credibilitate și a cerut desființarea acesteia. „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată”, se arată în declarația Departamentului de Stat, care solicită tuturor statelor membre ale CPI să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost creată instituția. Washington: CPI este „politizată” și „nu este legitimă” Administrația americană a salutat decizia președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, de a retrage țara din Curtea Penală Internațională, apreciind că noul guvern de la Caracas s-a alăturat eforturilor conduse de Statele Unite pentru desființarea instituției. Departamentul de Stat, instituția responsabilă de politica externă a Statelor Unite, susține că ancheta deschisă de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva fostului președinte Nicolás Maduro în 2018 nu a avut rezultate concrete și acuză instanța că și-a concentrat activitatea asupra unor state cu sisteme judiciare funcționale, depășindu-și astfel atribuțiile. „Această practică reprezintă o depășire evidentă a atribuțiilor Curții, o dovadă de părtinire politică și de aplicare selectivă a legii. Curtea Penală Internațională nu este credibilă, independentă și nici legitimă”, au transmis oficialii americani. Washingtonul susține că Nicolás Maduro răspunde în prezent în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani. De ce s-a retras Venezuela din CPI Venezuela a notificat oficial, joi, Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a se retrage din Curtea Penală Internațională. Ministrul de Externe Félix Plasencia, citat de Reuters, a declarat că instanța manifestă o părtinire față de anumite regiuni ale lumii, vizând în mod disproporționat state din Africa și America Latină. La rândul său, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost folosită ca instrument politic împotriva Venezuelei. Retragerea era așteptată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a abrogat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, deschizând astfel calea ieșirii din jurisdicția Curții. Ancheta privind Venezuela Curtea Penală Internațională investighează presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela începând din 2017. În 2020, procurorii au apreciat că există motive rezonabile să creadă că oficiali civili, membri ai forțelor armate și persoane apropiate guvernului au comis astfel de infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială, decizie respinsă de autoritățile de la Caracas. În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene. Putin și Netanyahu, printre liderii vizați de CPI Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune atunci când statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese. În ultimii ani, instanța a emis mandate de arestare împotriva mai multor lideri politici și militari, printre care președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Retragerea nu oprește anchetele în curs Potrivit Statutului de la Roma, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională produce efecte după un an de la notificarea oficială și nu afectează investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare.
Fostul președinte Rodrigo Duterte va fi judecat pentru crime împotriva umanității la Curtea Penală Internațională
Un complet de trei judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), cu sediul la Haga, a stabilit că există „motive întemeiate” pentru a crede că Rodrigo Duterte este responsabil pentru zeci de crime, arată AP. Potrivit deciziei, fostul președinte ar fi conceput și implementat o politică de „neutralizare” a persoanelor suspectate de activități criminale, atât în perioada în care era primar al orașului Davao, cât și ulterior, ca șef al statului. Acuzații legate de campania antidrog Procurorii susțin că, începând din 2011, forțe de poliție și grupări paramilitare ar fi comis zeci de execuții la ordinul sau cu aprobarea lui Duterte. Motivațiile invocate includ recompense financiare sau evitarea unor represalii. Numărul victimelor rămâne disputat: autoritățile filipineze au raportat peste 6.000 de morți, în timp ce organizațiile pentru drepturile omului estimează până la 30.000. Fostul președinte, care a condus Filipine între 2016 și 2022, a pledat nevinovat și respinge toate acuzațiile. Avocatul său principal, Nick Kaufman, a criticat decizia instanței, susținând că aceasta se bazează pe declarații neverificate ale unor martori. Proceduri judiciare în curs Rodrigo Duterte a fost arestat anul trecut în Filipine și transferat la Haga. El nu a fost prezent la audierile de până acum, renunțând la dreptul de a participa. Judecătorii au stabilit recent că este apt pentru a fi judecat, după ce o audiere anterioară fusese amânată din motive de sănătate. O dată pentru începerea procesului nu a fost încă stabilită. Decizia instanței a fost salutată de familiile victimelor și de organizațiile pentru drepturile omului. Rudele celor uciși în timpul campaniei antidrog au declarat că procesul reprezintă un pas important către aflarea adevărului și obținerea dreptății. Organizații internaționale au subliniat că acest caz transmite un semnal clar privind responsabilitatea liderilor politici pentru încălcări grave ale drepturilor omului. Un caz cu implicații globale Ancheta CPI a început în 2018, iar ulterior Filipine s-au retras din jurisdicția instanței, într-o mișcare interpretată de critici drept o încercare de a evita răspunderea. Recent, judecătorii au respins argumentele apărării privind lipsa de jurisdicție. Cazul Duterte devine astfel unul dintre cele mai importante procese internaționale privind responsabilitatea liderilor pentru crime împotriva umanității, cu potențial impact asupra modului în care sunt tratate astfel de acuzații la nivel global.
Curtea Penală Internaţională: Crimele de război continuă în Sudan
Conform AP, adjuncta procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Nazhat Shameem Khan, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că „nivelul suferinţei şi criza umanitară din Darfur au atins un punct intolerabil”, acuzând grupările armate de folosirea violului ca armă de război, răpiri în scop de răscumpărare şi blocarea accesului la apă şi hrană pentru populaţia civilă. „Avem motive rezonabile să credem că crime de război şi crime împotriva umanităţii au fost şi sunt în continuare comise în Darfur,” a spus Khan, menţionând că anchetatorii CPI au strâns peste 7.000 de probe în ultimele şase luni, inclusiv din tabere de refugiaţi din Ciad. Situaţia este critică în nordul regiunii Darfur, în special în oraşul El Fasher, aflat sub asediul forţelor paramilitare RSF (Forţele de Sprijin Rapid) şi al aliaţilor acestora. RSF controlează deja capitalele celorlalte state din Darfur şi a atacat tabere de refugiaţi precum Zamzam, afectate grav de foamete. Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, când tensiunile dintre armata sudaneză şi liderii paramilitari au degenerat în lupte deschise. Până în prezent, aproximativ 40.000 de persoane au fost ucise şi aproape 13 milioane au fost strămutate, potrivit agenţiilor ONU.