Curtea Supremă slovacă menține pedeapsa pentru bărbatul care a încercat să-l asasineze pe premierul Robert Fico
Curtea Supremă a Slovaciei a decis, miercuri, să mențină decizia unei instanțe inferioare, care a condamnat un bărbat la 21 de ani de închisoare pentru un atac terorist și pentru tentativă de asasinat asupra premierului populist al țării, Robert Fico, scrie AP News. În urmă cu aproape doi ani, Juraj Cintula, în vârstă de 73 de ani, a deschis focul asupra lui Fico pe 15 mai, în timp ce prim-ministrul își saluta susținătorii, după o ședință guvernamentală în orașul Handlová, la aproximativ 140 de kilometri nord-est de capitala Bratislava. Atacul, motivat de dezacordul politic Bărbatul a fost reținut imediat după atac . El a susținut că motivul atacului a fost dezacordul său cu politicile guvernamentale, dar a respins acuzația de a fi „terorist”. El a spus că a vrut să-i facă rău lui Fico, dar nu să-l omoare, potrivit aceleiași surse. Fico a fost împușcat în abdomen și a fost dus de la Handlová la un spital din orașul apropiat Banská Bystrica. A fost supus unei intervenții chirurgicale de cinci ore, urmată de o altă operație de două ore, două zile mai târziu. Cintula a fost condamnat pe 21 octombrie și a făcut apel, însă hotărârea Curții Supreme de miercuri este definitivă.
Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat
Donald Trump a impus noi tarife globale cu 10% crescute după ce Curtea Supremă a SUA a anulat toate tarifele impuse de la „Ziua Eliberării” din 2 aprilie 2025. Președintele american a considerat decizia Curții Supreme „dezamăgitoare” și a acuzat membrii Curții că sunt „influențați de interese străine”. 130 de miliarde de dolari. Ar putea fi banii rambursați? Potrivit rapoartelor, guvernul SUA a colectat 130 de miliarde de dolari de la companiile americane care importă produse străine, arată BBC. Președintele a declarat reporterilor că se așteaptă ca rambursările să fie blocate în litigii timp de mai mulți ani. La fel a estimat și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit experților, rambursările vor fi acordate companiilor mai mari. Companiile mai mici nu au resurse necesare pentru a parcurge numeroase etape ale procedurii de solicitare a banilor, deși Alex Jacquez, șeful departamentului de politici și avocatură al grupului Groundwork Collective, a anunțat că deja s-au înregistrat 1.000 de solicitări de la întreprinderi care au solicitat rambursarea tarifelor încă dinainte de pronunțarea deciziie Curții Supreme. Și în plin an electoral, JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois (democrat), a solicitat Casei Albe să emită câte un cec de rambursare în valoare de 1.700 de dolari pentru fiecare gospodărie americană care a fost afectată de „tarifele ilegale”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump anunță tarife vamale globale de 10%, după ce Curtea Supremă a blocat o parte din tarifele anterioare. Decizia intră în vigoare din 24 februarie
Reacția lui Trump după decizia Curții Supreme: Voi semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10%
Donald Trump a anunțat vineri o nouă taxă vamală după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că președintele nu are puterea de a lua unilateral astfel de măsuri. „Astăzi, voi semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122, peste tarifele noastre normale care sunt deja percepute. Pot distruge comerțul, pot distruge țara. Am voie chiar să impun un embargou care distruge o țară străină. Pot impune un embargou. Pot face orice vreau, dar nu pot percepe 1 dolar pentru că nu asta scrie”, a spus Trump, citat de Reuters. În același timp, a transmis un mesaj și partenerilor externi, despre care a spus că „sărbătoresc” decizia Curții: „Țările străine care ne jefuiesc de ani de zile sunt în extaz. Sunt atât de fericiți și dansează pe străzi, dar nu vor dansa mult timp, asta vă pot asigura”. Acesta a lansat și o serie de atacuri la adresa Curții Supreme. Trump a spus că decizia ar fi fost „influențată de interese străine și de o mișcare politică mult mai mică decât ar crede oamenii vreodată”. Președintele a lansat critici și la adresa judecătorilor: „Se comportă ca niște proști și ca niște unelte ale așa-zișilor republicani și ale democraților de stânga radicală”, notează Associated Press.
SUA: Curtea Supremă din Arizona a fost evacuată după descoperirea unui pachet suspect
Autoritățile statale au fost alertate cu privire la existența unui colet suspect care a fost identificat în camera destinată corespondenței de la Curtea Supremă. Potrivit unui comunicat oficial, pachetul conținea mai multe fiole, dintre care două au fost testate pozitiv pentru o „substanță explozivă improvizată”. Ca măsuri de precauție, au fost evacuate mai multe clădiri din apropiere. Printre acestea se numără: Curtea Supremă, o divizie a Curții de Apel, precum și sediile Departamentului Educației, Biroului Procurorului General și Departamentului de Administrație din Arizona, aflate în centrul orașului Phoenix. Conform autorităților, la momentul incidentului, Curtea Supremă nu se afla în sesiune și că nu au fost raportate victime. În plus, au fost demarate operațiunile de îndepărtare a pachetului pentru investigații suplimentare și neutralizare. Potrivit presei locale, pachetul nu ar fi avut o adresă de retur, însă oficialii nu au confirmat dacă acesta conținea un dispozitiv capabil să detoneze și nici modul sau momentul în care a ajuns la destinație.
Un miliardar propune introducerea pe piața muncii a regulii 9-9-6. Este un concept care a generat o adevărată dezbatere planetară
Narayana Murthy (79 de ani), fondatorul gigantului IT indian Infosys, propune introducerea regulii 9-9-6 pe piața muncii din India, susținând că ar trebui să urmeze exemplul Chinei pentru a-și dezvolta economia. Omul de afaceri, cu o avere netă estimată la 4,5 miliarde de dolari citează practica unor companii tehnologice chineze care aplică acest program extins, potrivit Money.pl. Propunerea sa, însă, nu a fost bine primită. De altfel, în 2019, Curtea Supremă a Poporului a interzis programul 9-9-6, deși aplicarea acestei decizii rămâne incertă. Într-un intervi acordat postului de televiziune indian Republic TV, Murthy a insistat că aceasta este o soluție pe care New Delhi ar trebui să o urmeze. Narayana Murthy / FOTO – Profimedia În mare, programul 9-9-6 presupune 12 ore de muncă pe zi, totalizând un program de cel puțin 72 de ore de muncă pe săptămână. Regula 9-9-6 a devenit cunocută în special în industria tehnologică chineză (start-up-uri și giganți precum Alibaba), când companiile impuneau sau încurajau puternic acest program pentru a maximiza productivitatea și a rămâne competitive pe o piață foarte rapidă. Conform Legii Muncii din China, care prevede un program standard de 40 de ore pe săptămână și limitează orele suplimentare, program de muncă 9-9-6 este considerat inuman și ilegal. El a devenit un subiect de mare controversă în 2019, când o campanie online împotriva acestui program sublinia impactul negativ asupra sănătății fizice și mentale (burnout, probleme cardiace, lipsa vieții personale). Guvernul chinez a intervenit, ulterior, iar Curtea Supremă a Chinei a declarat public practica 9-9-6 ca fiind ilegală, scrie sursa citată. Regula 9-9-6 este un simbol al culturii muncii toxice și a exploatării în anumite sectoare ale economiei de mare viteză și a generat o dezbatere globală despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală (work-life balance).
Instanța Supremă a decis să sesizeze Curtea Constituțională, referitor la legea pensiilor private propusă de Guvernul Bolojan
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis joi că sesizat Curtea Constituțională a României, după ce Parlamentul a adoptat, legea prin care românii pot retrage doar 30% din pensia privată, iar restul sumei este eșalonată pe opt ani. Judecătorii ÎCCJ au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3. Decizia ÎCCJ a fost luată în unanimitate de cei 92 de judecătorii. Purtătorului de cuvânt al ICCJ Victor Alistar a transmis o declarație oficială referitor la sesizarea CCR. „Au fost convocate Secţiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare. Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie. Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor”, a precizat Victor Alistar. Care sunt obiecțiile judecătorilor ÎCCJ la legea pensiilor private „Aspectele de neconstituționalitate ridicate sunt următoarele: 1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie Astfel, • obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat • lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal • limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant, • restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare”, se precizează în doscument. „Măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor” „Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari. Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active. Prin modificările aduse prin art. 55 şi art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrângerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea condiţiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinţă constituie o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beyeler c. Italia, 2000; Kopecky c. Slovacia, 2004), orice ingerinţă a statului asupra proprietăţii trebuie sa fie: • prevăzută de lege, • să urmărească un scop legitim de interes public, • şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”. Prin urmare, dispoziţiile contestate contravin protecţiei constituţionale şi convenţionale a dreptului de proprietate privată. 2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Astfel, • Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară si secundară, fără să fie clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea expresă normativă în lege. • Legea nu are prevederi clare privind situaţiile juridice tranzitorii adică ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii, pentru a crea un cadrul clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie. Neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constat sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor. De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au rectificate aspectele de neconstituționalitate”, se precizează în comunicat. FOTO: Gândul/ Envato Recomandarea autorului: Față în față cu ministrul Justiției. Pleacă Guvernul dacă legea pensionării magistraților pică la CCR? / Despre actualizarea taxelor de timbre / Inteligența artificială intră în penitenciare Pilonul 2 de pensii îi încaieră pe influencerii Guran – Guda Cum se vor împărți banii din Pilonul 2 la intrarea la PENSIE. Exemple de calcul pe baza actualului proiect de lege de plată a pensiilor private