Dan Barna: România e tot mai puternică pe flancul estic, dar riscă să piardă bani europeni dacă proiectele întârzie
Este tot mai clar că România își consolidează poziția pe flancul estic european, iar contextul geostrategic mută domeniul Apărării în prim-plan, spune vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă din deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”. Dan Barna subliniază că noile priorităție europene în materie de securitate, buget, tranziție verde îi dau României un rol strategic tot mai important. România, prioritate pe flancul estic „Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a declarat acesta. În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, spune Dan Barna, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”. Eurodeputatul a subliniat și un semnal politic important: „Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”. Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne luptăm” Potrivit lui Barna, noul buget european este construit pe această logică strategică, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică. „Bugetul este construit pe această logică în care flancul estic e important și, în acest context, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne luptăm (…) să primească alocări foarte clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală”. Acest al treilea pilon bugetar vizează extinderea și relația UE cu statele care aspiră la aderare sau sunt relevante strategic. Tranziția verde și Valea Jiului Barna a vorbit despre tranziția verde și transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. „Strategia (…) pentru care luptăm și noi este transformarea economiei europene într-o economie neutră (…) nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a spus Barna, făcând referire la zone precum Valea Jiului. El a insistat asupra necesității finanțării reindustrializării moderne: „Luptăm foarte mult să fie alocate sume distincte pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a reduce această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în speță, ale României”. Barna a avertizat că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”. Banii trebuie să ajungă la comunități Eurodeputatul a atras atenția și asupra riscului diminuării fondurilor de coeziune în noul cadru financiar. „România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut acea diferență (…) practic, fondurile europene au făcut schimbări importante”, a afirmat el. În opinia sa, reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale serioase: „În momentul în care s-ar muta accentul de pe coeziune doar pe Apărare sau doar pe zona de competitivitate, din nou ar rămâne componente importante din regiunile Europei marginalizate”. Barna a explicat că noul buget european are trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, iar acest model crește puterea guvernelor în administrarea fondurilor. „În această discuție, foarte important ca regiunile să aibă un cuvânt de spus (…) banii trebuie să ajungă acolo, la firul ierbii, la comunități”. USR vrea schimbarea regulilor de dezangajare a banilor europeni Un alt punct sensibil vizează regula de dezangajare a fondurilor europene. Comisia propune reducerea termenului de utilizare a banilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, dar Barna consideră că o astfel de schimbare ar lovi statele cu dificultăți administrative: „Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”. „Poziționarea pe care eu o apăr foarte puternic în Parlamentul European este de a rămâne pe o regulă care și-a confirmat funcționalitatea. Acel N-3 (…) a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”, spune Barna. Mai multă putere pentru autoritățile locale Dan Barna a pledat pentru implicarea directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene. „Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”.
Dan Barna a fost reales vicepreședinte al ALDE Party
Potrivit unui comunicat al USR, în calitatea sa de vicepreședinte, Dan Barna coordonează cooperarea cu Renew Europe, Renew Europe Committee of the Regions (CoR), Liberal South East European Network (LIBSEEN), este responsabil de coordonarea și comunicarea cu partidele și partenerii din România, Bulgaria, Moldova, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru, Serbia și este parte din deciziile grupului de lucru pentru mecanismul de monitorizare a valorilor familie liberale. „Aceste responsabilități arată că USR și Dan Barna vor continua să fie o voce puternică pentru promovarea liberalismului, democrației și statului de drept în întreaga Uniune Europeană și în vecinătatea sa”, se arată în comunicat. Delegația USR prezentă la Congresul ALDE, condusă de președintele Dominic Fritz, a fost formată din miniștrii USR Oana Țoiu, Diana Buzoianu, Ionuț Moșteanu, Radu Miruţă, parlamentarii Ștefan Pălărie, Iulian Bulai, Oana Murariu, Allen Coliban, Cynthia Păun, Corina Atanasiu, Cristian Ghinea, consilierele locale Diana Mureșan, Lavinia – Ioana Udrea, purtătorul de cuvânt al USR Cristian Seidler, Alina Gîrbea și Roxana Vilcu.
Dan Barnă o laudă, subtil, pe Oana Țoiu, colega sa de partid: Remarc vizita doamnei Țoiu la Kiev, lucru important
Energia politicii externe a României s-a schimbat, declară eurodeputatul USR Dan Barna. El a comentat, pe de altă parte, și rezultatul discuțiilor de la Casa Albă pe tema Ucrainei: „Parteneriatul transatlantic a rămas pilonul de securitate al lumii întregi”. De asemenea, Dan Barna a analizat la RFI rezultatul întâlnirilor de la Casa Albă privind Ucraina. „Mesajul după această întâlnire în mod particular este că parteneriatul transatlantic a rămas pilonul de securitate al lumii întregi. Este un mesaj foarte important, pentru că au fost niște luni de incertitudine legată de măsura sau de ponderea în care SUA rămân implicate în NATO și în parteneriatul acesta transatlantic, care a asigurat securitatea lumii după al doilea Război Mondial”. „Vedem după aceste discuții o nervozitate a Moscovei față de această poziționare, pe care o văd fermă a Statelor Unite și a europenilor, când vorbim de garanțiile de securitate ale Ucrainei”, a mai afirmat Eurodeputatul. Mai mult, Barna consideră pe de altă parte că România devine relevantă în plan extern. „Pentru noi, pentru România, un lucru pe care vreau să-l salut și care este evident pentru orice observator de bună credință e faptul că s-a schimbat tonusul, vocea, energia politicii noastre externe, pentru că și ministrul de Externe, Oana Țoiu și președintele Nicușor Dan au început să fie vizibili, să exprime puncte de vedere, remarc vizita doamnei Țoiu la Kiev, lucru important și remarcat în plan european și spun asta și din perspectiva de europarlamentar. Toate lucrurile acestea arată că România începe, reîncepe să fie relevantă într-o regiune în care până acum am fost mult prea discreți și mult prea liniștiți”, spune Barna.