Dan Barna, fostul președinte USR, a fost audiat la DNA. Barna ar fi fost chemat de procurori în dosarul vaccinurilor
Dan Barna, fost vicepremier în primul an de pandemie, a fost audiat astăzi la DNA în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID. În acest dosar sunt urmăriți penal Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu. Dan Barna a explicat pentru Gândul că a fost audiat ca martor în dosarul vaccinurilor achiziționate de România în perioada crizei COVID. Între altele, el a dat un exemplu paralel legat de întrebarea de ce au fost achiziționate atâtea vaccinuri și cât de oportună era achiziția: „Uitați, ca exemplu: începe un război și apare o situație de necesitate și cumperi multe tancuri. Apoi vine pacea. Ce faci? Întrebi de ce s-au cumpărat atâtea tancuri?” Dan Barna dă explicații la DNA în dosarul vaccinurilor anti-COVID Loading … Pe 23 noiembrie 2023, DNA a anunțat că a deschis dosar de abuz în serviciu. Este vorba despre achiziția de vaccinuri în pandemia de Covid. Sunt vizați doi foști miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, dar și fostul premier din acea perioadă – Florin Cîțu. Ulterior ancheta s-a extins și a fost chemat și Andrei Baciu, care era secretar de stat cu atribuții delegate de ministru al Sănătății în perioada pandemiei. Reamintim că în scandaloasa afacere a vaccinurilor cumpărate peste necesitățile populației, unul dintre documentele foarte importante în ecuația anchetei Direcției Naționale Anticorupție (DNA) este MEMORANDUMUL semnat în baza adresei nr. 1007609/18.03.2021 de către vicepremierul de la acea dată, Dan Barna, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acest Memorandum a fost necesar în vederea aprobării semnării celui de-al doilea contract de furnizare de vaccin împotriva Covid-19 produs de compania Moderna pentru o cantitate de 6.390.404 de doze la o valoare de aproximativ 151.500.000 de euro. Gândul a publicat anterior acest document (vezi galeria foto) din care reiese modul în care a fost realizată comanda, prin semnarea acestei tranșe de vaccinuri de la Moderna de către Vlad Voiculescu. Conform procurorilor DNA, Voiculescu este acuzat că ar fi semnat pentru achiziționarea a 14.445.798 doze de vaccin, din care o cantitate de 6.390.404 doze MODERNA, iar restul de la PFIZER. Dan Barna / Foto – Mediafax Cum s-a plusat pentru extinderea vaccinării în momentul în care companiile făceau studii pe voluntari Din document reiese că, la data semnării acestui Memorandum, existau încă “multe necunoscute în legătură cu nevoia de a re-vaccina“. “Durata protecției nu este cunoscută în momentul de față și nu poate fi exclusă necesitatea administrării unei noi doze de vaccin la un anumit interval de timp, în special în situația în care virusul rămâne foarte răspândit la nivel global. Eficacitatea față de unele tulpini virale noi este diminuată, din datele disponibile, pentru vaccinurile care au fost testate în zone în care acestea au o prevalență mare, iar administrarea unei a treia doze din vaccinurile curente sau a unei doze noi dintr-un vaccin adaptat la tulpinile noi vor trebui luate în calcul. În momentul de față, atât Moderna, cât și BioNTech/Pfizer și CureVac au început studii clinice care investighează efectul administrării unei a 3-a doze de vaccin la un interval de câteva luni de la primele. În plus, Moderna și BioNTech/Pfizer au produs deja vaccinuri adaptate la noile tulpini în cantități suficente pentru derularea studiilor clinice. Dacă sunt autorizate ca produs nou sau ca variație sub actuala autorizație de punere pe piață, se va putea negocia ca doze din aceste vaccinuri adaptate să înlocuiască dozele deja contractate (acest lucru a fost prevăzut în contractele noi, suplimentare, și nu era posibil în contractele inițiale).”
Dan Barna: România e tot mai puternică pe flancul estic, dar riscă să piardă bani europeni dacă proiectele întârzie
Este tot mai clar că România își consolidează poziția pe flancul estic european, iar contextul geostrategic mută domeniul Apărării în prim-plan, spune vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă din deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”. Dan Barna subliniază că noile priorităție europene în materie de securitate, buget, tranziție verde îi dau României un rol strategic tot mai important. România, prioritate pe flancul estic „Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a declarat acesta. În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, spune Dan Barna, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”. Eurodeputatul a subliniat și un semnal politic important: „Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”. Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne luptăm” Potrivit lui Barna, noul buget european este construit pe această logică strategică, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică. „Bugetul este construit pe această logică în care flancul estic e important și, în acest context, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne luptăm (…) să primească alocări foarte clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală”. Acest al treilea pilon bugetar vizează extinderea și relația UE cu statele care aspiră la aderare sau sunt relevante strategic. Tranziția verde și Valea Jiului Barna a vorbit despre tranziția verde și transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. „Strategia (…) pentru care luptăm și noi este transformarea economiei europene într-o economie neutră (…) nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a spus Barna, făcând referire la zone precum Valea Jiului. El a insistat asupra necesității finanțării reindustrializării moderne: „Luptăm foarte mult să fie alocate sume distincte pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a reduce această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în speță, ale României”. Barna a avertizat că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”. Banii trebuie să ajungă la comunități Eurodeputatul a atras atenția și asupra riscului diminuării fondurilor de coeziune în noul cadru financiar. „România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut acea diferență (…) practic, fondurile europene au făcut schimbări importante”, a afirmat el. În opinia sa, reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale serioase: „În momentul în care s-ar muta accentul de pe coeziune doar pe Apărare sau doar pe zona de competitivitate, din nou ar rămâne componente importante din regiunile Europei marginalizate”. Barna a explicat că noul buget european are trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, iar acest model crește puterea guvernelor în administrarea fondurilor. „În această discuție, foarte important ca regiunile să aibă un cuvânt de spus (…) banii trebuie să ajungă acolo, la firul ierbii, la comunități”. USR vrea schimbarea regulilor de dezangajare a banilor europeni Un alt punct sensibil vizează regula de dezangajare a fondurilor europene. Comisia propune reducerea termenului de utilizare a banilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, dar Barna consideră că o astfel de schimbare ar lovi statele cu dificultăți administrative: „Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”. „Poziționarea pe care eu o apăr foarte puternic în Parlamentul European este de a rămâne pe o regulă care și-a confirmat funcționalitatea. Acel N-3 (…) a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”, spune Barna. Mai multă putere pentru autoritățile locale Dan Barna a pledat pentru implicarea directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene. „Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”.
Dan Barna a fost reales vicepreședinte al ALDE Party
Potrivit unui comunicat al USR, în calitatea sa de vicepreședinte, Dan Barna coordonează cooperarea cu Renew Europe, Renew Europe Committee of the Regions (CoR), Liberal South East European Network (LIBSEEN), este responsabil de coordonarea și comunicarea cu partidele și partenerii din România, Bulgaria, Moldova, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru, Serbia și este parte din deciziile grupului de lucru pentru mecanismul de monitorizare a valorilor familie liberale. „Aceste responsabilități arată că USR și Dan Barna vor continua să fie o voce puternică pentru promovarea liberalismului, democrației și statului de drept în întreaga Uniune Europeană și în vecinătatea sa”, se arată în comunicat. Delegația USR prezentă la Congresul ALDE, condusă de președintele Dominic Fritz, a fost formată din miniștrii USR Oana Țoiu, Diana Buzoianu, Ionuț Moșteanu, Radu Miruţă, parlamentarii Ștefan Pălărie, Iulian Bulai, Oana Murariu, Allen Coliban, Cynthia Păun, Corina Atanasiu, Cristian Ghinea, consilierele locale Diana Mureșan, Lavinia – Ioana Udrea, purtătorul de cuvânt al USR Cristian Seidler, Alina Gîrbea și Roxana Vilcu.
Dan Barnă o laudă, subtil, pe Oana Țoiu, colega sa de partid: Remarc vizita doamnei Țoiu la Kiev, lucru important
Energia politicii externe a României s-a schimbat, declară eurodeputatul USR Dan Barna. El a comentat, pe de altă parte, și rezultatul discuțiilor de la Casa Albă pe tema Ucrainei: „Parteneriatul transatlantic a rămas pilonul de securitate al lumii întregi”. De asemenea, Dan Barna a analizat la RFI rezultatul întâlnirilor de la Casa Albă privind Ucraina. „Mesajul după această întâlnire în mod particular este că parteneriatul transatlantic a rămas pilonul de securitate al lumii întregi. Este un mesaj foarte important, pentru că au fost niște luni de incertitudine legată de măsura sau de ponderea în care SUA rămân implicate în NATO și în parteneriatul acesta transatlantic, care a asigurat securitatea lumii după al doilea Război Mondial”. „Vedem după aceste discuții o nervozitate a Moscovei față de această poziționare, pe care o văd fermă a Statelor Unite și a europenilor, când vorbim de garanțiile de securitate ale Ucrainei”, a mai afirmat Eurodeputatul. Mai mult, Barna consideră pe de altă parte că România devine relevantă în plan extern. „Pentru noi, pentru România, un lucru pe care vreau să-l salut și care este evident pentru orice observator de bună credință e faptul că s-a schimbat tonusul, vocea, energia politicii noastre externe, pentru că și ministrul de Externe, Oana Țoiu și președintele Nicușor Dan au început să fie vizibili, să exprime puncte de vedere, remarc vizita doamnei Țoiu la Kiev, lucru important și remarcat în plan european și spun asta și din perspectiva de europarlamentar. Toate lucrurile acestea arată că România începe, reîncepe să fie relevantă într-o regiune în care până acum am fost mult prea discreți și mult prea liniștiți”, spune Barna.