Primul lider din PNL care reacționează după raportul Fitch: Decizia arată că măsurile de disciplină bugetară merg în direcția corectă
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că decizia agenției Fitch de a menține ratingul de țară al României reprezintă „o veste importantă” pentru economie, însă a punctat faptul că „nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență”. „Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate”, a scris Motreanu pe Facebook. În opinia sa, primele rezultate ale consolidării fiscale încep să fie vizibile. El a invocat datele privind execuția bugetară din prima jumătate a acestui an, când deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. „Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD”, a mai spus liberalul. Motreanu: Menținerea ratingului de țară, confirmarea că România poate merge în direcția bună El a punctat faptul că stabilitatea financiară, investițiile și atragerea fondurilor europene ar trebui să reprezinte obiective care depășesc competiția politică. „Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens. Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate”, a spus Motreanu. „Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile”, a conchis acesta. România evită „junk-ul”. Fitch menține ratingul „BBB minus” cu perspectivă negativă Vineri seara, agenția de rating Fitch a publicat ratingul suveran pentru România. Potrivit comunicatului de presă, Fitch a menținut ratingul la „BBB-” cu perspective negative. Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Evaluarea Fitch poate fi consultată, pe larg, AICI.
Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente
Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.
Numărul 2 din PNL îl atacă pe președintele Nicușor Dan
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și-a exprimat luni, într-o emisiune pe Digi24, dezamăgirea față de președintele Nicușor Dan. Secretarul general PNL, dezamăgit de Nicușor Dan Numărul 2 din PNL, Dan Motreanu susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator: „Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan). M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”. Strategia în doi pași a PNL. Primul pas: PNL nu intră la guvernare cu PSD Dan Motreanu spune că luni, la consultările formale de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, PNL va spune că nu se va mai afla într-un Guvern cu PSD și nu va susține un Executiv susținut de PSD. „Dacă rezoluția PNL spune că acel premier tehnocrat are și susținerea PSD sub nicio formă nu. (…) Vă spun că personal nu aș susține un tehnocrat. (…) E foarte greu să asigure o coerență a guvernării. Atât timp cât nu ai o legitimitate politică, nu ai o susținere parlamentară, vei fi nevoit în permanență să negociezi cu partidele politice iar partidele politice nu-ți vor acorda un credit pe termen foarte lung. (…) Dacă numim săptămâna viitoare un Guvern, acel Guvern nu va rezista fără să fie atacat mai mult de 3-4 luni și în septembrie vom avea o nouă criză politică (…). Nu, în principiu nu. Nu mergem la Cotroceni cu un premier tehnocrat”, a declarat Motreanu pentru Digi 24. Motreanu a recunoscut că PNL și USR își aliniază pozițiile iar, în primă fază cele două partide, nu vor merge la Palatul Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan. Secretarul general al PNL consideră că PSD și AUR colaborează, de fapt, din perioada alegerilor prezidențiale din 2024. „Noi nu mai mergem cu PSD în nicio formă. Nici cu un premier tehnocrat în spate. Avem 3 decizii”, susține Motreanu. Strategia în doi pași a PNL. Pasul doi: Dacă PSD nu trece Guvernul prin Parlament, PNL îl propune din nou pe Ilie Bolojan Liderul PNL recunoaște că strategia PNL este în doi pași: „Dacă PSD nu reușește să formeze un Guvern sau refuză să formeze un Guvern, președintele partidului și-a arătat disponibilitatea și responsabilitatea de a prelua și a forma un Guvern. Noi nu fugim de răspundere, știm în ce situație se află țara, știm ce măsuri mai trebuie să luăm”. Numărul 2 din PNL susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator: „Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan. M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”. Dan Motreanu crede că Sorin Grindeanu, președintele PSD, nu are credibilitatea necesară pentru a fi viitorul premier al României.
Sondaj Sociopol: AUR conduce detașat în intenția de vot, iar George Simion rămâne cel mai popular lider politic
Potrivit datelor, pe locul al doilea în intenția de vot se află, la egalitate, PSD și USR, fiecare cu câte 18%. PNL este cotat la 16%, iar UDMR se situează la 4%. AUR și-a consolidat prima poziție în intenția de vot a românilor În ceea ce privește încrederea în lideri politici, George Simion este creditat cu 29%, urmat de Diana Șoșoacă, cu 21%, și de președintele României, Nicușor Dan, cu 19%. Pe următoarele poziții se află lideri ai PSD, Sorin Grindeanu și Lia Olguța Vasilescu, ambii cu 18%, urmați de premierul și liderul PNL, Ilie Bolojan, cu 17%. George Simion este liderul politic în care au încredere 29% dintre români Ce locuri ocupă Ciprian Ciuc sau Dominic Fritz în topul încrederii românilor Un al doilea eșalon de lideri politici este deschis de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, cu 13%, și de Cătălin Predoiu, cu 10%. Sub pragul de 10% se regăsesc Petrișor Peiu și Dominic Fritz (câte 9%), precum și Daniel Băluță, Dan Dungaciu și Ana Maria Gavrilă (câte 8%). Cătălin Drulă este cotat la 7%. Clasamentul este încheiat de Claudiu Manda și Dan Motreanu, ambii cu un nivel de încredere de 3%. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național de 1.008 persoane, prin interviuri telefonice (CATI), având o marjă de eroare de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%.
PNL acuză PSD că se apropie de AUR, SOS și POT. Dan Motreanu: Să spună clar de unde vin banii pentru aceste măsuri
Secretarul general al Partidul Național Liberal, Dan Motreanu, a criticat propunerile venite din partea Partidul Social Democrat (PSD) privind măsuri de sprijin social, spunând că social-democrații nu au explicat de unde ar urma să vină fondurile pentru aceste inițiative. Liderul liberal afirmă că poate înțelege preocuparea PSD pentru categoriile vulnerabile, însă consideră că partidul trebuie să clarifice sursa finanțării. „Pot înțelege preocuparea PSD pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile, fie ea și sub presiunea procentelor pe care le are astăzi PSD, însă nu este deloc clar de unde ar urma să vină banii pentru aceste propuneri. PSD trebuie să spună direct dacă propune introducerea unor noi taxe, tăieri de investiții sau reducerea bugetelor altor ministere”, a transmis Motreanu. În același timp, secretarul general al PNL susține că inițiativa PSD ar marca și o apropiere parlamentară de partidele din opoziție. „Un lucru devine însă foarte clar: prin acest demers, PSD oficializează astăzi colaborarea parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri. Oare acesta este doar începutul acestei colaborări?”, a mai spus liderul liberal. Declarația vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare pe tema bugetului și a pachetului de măsuri sociale propus de PSD. Deputatul PSD Mihai Fifor a lansat un nou atac la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzându-l că a blocat adoptarea bugetului și că promovează politici de austeritate care lovesc în categoriile vulnerabile. Reprezentantul Partidului Social Democrat (PSD) a avertizat că partidul său nu va accepta „sacrificarea românilor vulnerabili în favoarea corporațiilor”. „Să vă fie clar, domnule Bolojan: PSD refuză să mai participe la falimentul României! Ați împins această țară într-un blocaj periculos, ați întârziat nepermis bugetul de stat și ați transformat guvernarea într-un exercițiu de încăpățânare, austeritate oarbă și dispreț față de cei vulnerabili”, a transmis Fifor. Liderul social-democrat a precizat că PSD va vota bugetul de stat „din responsabilitate față de țară”, însă doar împreună cu amendamentele necesare pentru a include măsuri sociale pentru pensionari, familii vulnerabile și copii cu dizabilități.
Planul Uniunii Europene pentru flancul estic: investiții, infrastructură și apărare antidronă
Vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto a prezentat joi, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să sprijine aceste regiuni. „România este țara din UE care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. De aceea, am solicitat în mod repetat o susținere mai puternică pentru regiunile UE aflate la granița estică, inclusiv prin crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni”, a explicat europarlamentarul Dan Motreanu. Cum vrea UE să protejeze frontiera estică Strategia include dezvoltarea unor proiecte europene de securitate și apărare pentru consolidarea protecției la granița estică a Uniunii. Printre inițiativele menționate se numără supravegherea zonei, o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, precum și dezvoltarea unor sisteme comune de apărare aeriană și de supraveghere din spațiu, incluse în proiecte precum Scutul Aerian European și Scutul Spațial European. 28 de miliarde de euro pentru investiții În paralel, Comisia Europeană a lansat instrumentul EastInvest, prin care vor fi sprijinite investiții în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus. Mecanismul este conceput pentru a facilita accesul inițiatorilor de proiecte la finanțare, prin împrumuturi și asistență de specialitate, astfel încât economiile locale să fie stimulate, schimburile comerciale să fie extinse, iar securitatea regiunilor să fie consolidată. Trei regiuni din România, eligibile De aceste finanțări ar urma să beneficieze și România. Trei regiuni – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – ar putea accesa fonduri pentru proiecte dedicate IMM-urilor, antreprenoriatului, agriculturii, transporturilor și conectivității. Proiectele vor fi finanțate prin acest nou program și granturi provenite din fondurile de coeziune. Strategia prevede, de asemenea, finanțarea unor proiecte prioritare în infrastructura energetică transfrontalieră și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară, unele dintre acestea urmând să aibă utilizare duală, civilă și militară. Tinerii, sprijiniți să rămână acasă Un alt obiectiv al programului este sprijinirea comunităților din zonele de frontieră pentru a limita migrația tinerilor către alte regiuni ale Uniunii. Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană ia în calcul și măsuri pentru menținerea tinerilor în regiunile de frontieră, inclusiv dezvoltarea unor trasee de la educație către piața muncii și introducerea unor scheme de sprijin pentru achiziția primei locuințe, prin împrumuturi cu dobândă redusă destinate tinerilor profesioniști.
Propunere în bugetul UE: 2 miliarde de euro pentru combaterea cancerului
Inițiativa vizează asigurarea unei finanțări europene pentru programele de prevenție, depistare și tratament al cancerului. Suma propusă este de minimum două miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. „Oamenii care suferă boli grave, precum cancerul, au dreptul la tratament de calitate, indiferent de regiunea unde locuiesc”, a transmis miercuri europarlamentarul Dan Motreanu. Fondurile ar urma să susțină mai multe domenii ale luptei împotriva cancerului: „Finanțarea ar sprijini prevenția și screeningul, depistarea precoce, îngrijirea oncologică, accesul la inovație și adoptarea de tehnologii moderne”. Sănătatea femeilor, pe tot parcursul vieții Amendamentele au fost depuse în cadrul Comisiei pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, unde se discută prioritățile viitorului buget al Uniunii. Pe lângă combaterea cancerului, propunerile includ și măsuri pentru sprijinirea sănătății femeilor. „Am depus un amendament care prevede sprijin explicit pentru sănătatea femeilor pe tot parcursul vieții”, a explicat europarlamentarul. Prevenție pentru tineri Propunerile includ și măsuri pentru sănătatea mintală a copiilor și a tinerilor, pe fondul creșterii problemelor psihologice în rândul acestora. „Am depus, de asemenea, un amendament pentru a consolida sprijinul dedicat sănătății mintale a copiilor și tinerilor, într-un context în care anxietatea, depresia, dependențele digitale și alte tulburări psihice sunt în creștere în întreaga Uniune Europeană”, a precizat Motreanu. El a subliniat că sunt necesare programe de prevenție și intervenție timpurie, precum și servicii adaptate pentru tineri: „Am solicitat măsuri de prevenție și intervenție timpurie, sprijin pentru servicii de sănătate mintală accesibile și adaptate tinerilor, programe în școli și comunități și formarea specialiștilor”. Schimbări în bugetul UE Potrivit acestuia, amendamentele urmăresc să asigure continuitatea politicilor europene din domeniul sănătății, în condițiile în care structura viitorului buget al UE se schimbă: „Scopul amendamentelor depuse este de a garanta continuitatea acțiunilor europene în domeniile vizate, într-un context în care viitoarea propunere bugetară nu mai prevede un program distinct dedicat sănătății, precum EU4Health”. În noua arhitectură bugetară, sănătatea ar urma să fie inclusă într-un fond mai larg, alături de alte domenii strategice. Potrivit europarlamentarului, „Comisia Europeană a propus înființarea unui Fond european pentru competitivitate, care reunește domenii strategice precum tranziția verde, digitalizarea, reziliența, apărarea și sănătatea”.
Bolojan: Vom încerca să fim în serviciul României și să nu dezamăgim în perioada următoare
Ilie Bolojan s-a adresat participanților la Congresul PNL imediat după confirmarea rezultatelor alegerilor interne. Noul președinte al PNL a spus că el și echipa de conducere vor încerca să fie în serviciul României și să nu dezamăgească în perioada următoare. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a ținut un scurt discurs la finalul Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal. „În numele celor care au fost aleși, vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, dar și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului. Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan. Noul președinte a mai anunțat că îl propune pe Dan Motreanu pentru poziția de secretar general al PNL. „Având în vedere alegerea mea în calitatea de președinte, conform statutului, președintele propune secretarul general Îl voi propune în funcția de Secretar General pe domnul Dan Motreanu, urmând ca la prima ședință de Birou Politic Național să fie validată această propunere”, a anunțat Ilie Bolojan. Congresul Extraordinar al PNL s-a desfășurat sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia au ales noua echipă de conducere la nivel național. Votul din cadrul Congresului PNL a confirmat poziția lui Ilie Bolojan în fruntea partidului. Emoții au fost doar în cazul prim-vicepreședinților unde s-au înregistrat 10 candidaturi. Până la urmă au fost aleși Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Ciprian Ciucu şi Nicoleta Pauliuc.