Avanpremieră Bărbierul din Sevilla. Montare spectaculoasă, în regia lui Igor Bergler, cel mai de succes autor român din ultimii 30 de ani
„Bărbierul din Sevilla” este una dintre cele mai îndrăgite opere comice, compusă de Gioachino Rossini în 1816. Inspirată din piesa omonimă a lui Pierre Beaumarchais, povestea se petrece în Sevilla, la mijlocul secolului al XVIII-lea. În centrul acțiunii se află faimosul Figaro, bărbier vestit pentru iscusința sa în afaceri, intrigi și mesaje de dragoste. Figaro se aliază cu tânărul și îndrăgostitul conte Almaviva, care încearcă să o cucerească pe frumoasa Rosina și să o salveze din mâinile tutorelui ei, bătrânul și gelosul doctor Bartolo, ce visează să o ia el însuși de soție. Sub deghizări comice și încurcături savuroase, planul celor doi prinde contur printre serenade, bilețele secrete și planuri năstrușnice. Vineri, 1 august 2025, la Teatrul de vară din Constanța – de la ora 21:00 -, spectatorii vor avea privilegiul de a urmări, în avanpremieră, o montare spectaculoasă a operei „Bărbierul din Sevilla”. Regia îi aparține lui Igor Bergler – cel mai de succes autor român din ultimii 30 de ani -, iar la pupitrul Orchestrei Operei Naționale din București se va afla maestrul Daniel Jinga. Serenade și întorsături de situație Actul I. În zorii zilei, contele Almaviva apare sub balconul Rosinei pentru a-i cânta o serenadă, sperând să-i cucerească inima fără să-și dezvăluie identitatea nobiliară. Serenada stârnește interesul Rosinei, dar și furia tutorelui ei. Apariția lui Figaro aduce o idee îndrăzneață: Almaviva va pătrunde în casă deghizat în soldat. Odată sosit în uniformă militară, cerând să fie cazat în casa lui Bartolo, izbucnește un scandal general, în care sunt implicați Figaro, Don Basilio, menajera Berta și, în final, poliția care vrea să-l aresteze pe Almaviva – dar contele scapă de arest arătându-și inelul nobiliar. Actul II. Contele Almaviva revine sub o nouă identitate: profesorul de muzică al Rosinei, trimis de Don Basilio. Înșelătoria dă roade: Almaviva câștigă încrederea lui Bartolo și reușește să petreacă timp cu Rosina, iar Figaro, în timp ce-l bărbierește pe doctor, fură cheia de la ușa balconului pentru a pregăti fuga îndrăgostiților. Bartolo, alertat de planurile Rosinei de a fugi, trimite după notar pentru a grăbi căsătoria. Dar este prea târziu: Rosina și contele se căsătoresc chiar în casa lui Bartolo, cu Figaro și Don Basilio (convins contra cost) ca martori. În final, Bartolo primește vestea căsătoriei, dar și zestrea Rosinei, oferită generos de bogatul conte Almaviva. Din distribuția spectacolului pus în scenă de Igor Bergler și Claudia Machedon fac parte Iordache Basalic, Maria Miron Sârbu, Andrei Fermeșanu, Iustinian Zetea, Daniel Pascariu, Miruna Dascălu, Daniel Filipescu, Anca Florescu. Dirijor: Daniel Jinga | Autor: Gioachino Rossini Libret: Cesare Sterbini, după o piesă de Pierre Beaumarchais Scenografie (decor și costume): Daria Pau | Video design: Radu Spiridon Coregrafie: Andrea Gavriliu | Asistent regie: Claudia Machedon Biletele pot fi achiziționate AICI. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dilema statuii din BRONZ de la Artemision, descoperită în urmă cu 100 ani. Istoricii nu au deslușit misterul nici acum Premiile Regal Literar – 2025. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit Premiul OPERA OMNIA, cea mai înaltă distincție acordată de juriu Muzeul H’ART din Amsterdam va organiza expoziţia „BRÂNCUȘI, Naşterea sculpturii moderne” Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” lansează ABONAMENTELE pentru stagiunea de toamnă
Gala Premiilor MLNR 2025. Excelența României, celebrată sub cupola Ateneului: Dumnezeu să păstreze veșnic România în sufletele noastre!
Ateneul Român a găzduit cea de-a douăsprezecea ediție a Galei Premiilor Marii Loji Naționale din România (MLNR) – un eveniment special dedicat excelenței românești în știință, educație, cultură și diplomație. În prezența membrilor Academiei Române, miniștrilor Culturii și Educației, rectorilor a douăsprezece universități partenere și a altor invitați de onoare, MLNR a onorat oameni care prin munca și vocația lor modelează societatea românească. Președintele Academiei Române – academicianul Ioan Aurel Pop – a marcat parteneriatul dintre cele două instituții pentru celebrarea excelenței românești. După aceea, Cătălin Tohăneanu – Marele Maestru al MLNR – a ținut un discurs și a pledat pentru recunoașterea și susținerea valorii autentice. „Această Gală nu este doar un act de recunoaștere. Ea este expresia unei convingeri profunde: că elitele autentice ale României merită să fie vizibile, susținute și promovate, pentru că ele reprezintă direcția, verticalitatea și substanța unui proiect național coerent și durabil”, a spus Cătălin Tohăneanu. Cătălin Tohăneanu a subliniat, totodată, importanța parteneriatelor instituționale. A menționat colaborarea MLNR cu Ministerul Culturii, Ministerul Educației, Academia Română și, de asemenea, cu cele mai importante universități ale țării. „Progresul autentic nu poate fi conceput fără un dialog viu între tradiție și inovație, între autoritate morală și competență științifică. Gala este despre România care gândește, creează, cercetează, inspiră. România care nu renunță la exigență, la spiritul său fondator și la credința că viitorul aparține celor care aleg să construiască”, a specificat Cătălin Tohăneanu. Laureații excelenței românești Pe fundalul muzicii clasice, interpretată de orchestra Operei Naționale sub bagheta maestrului Daniel Jinga și al aplauzelor, au fost decernate șapte premii, purtând numele unor mari personalități care au marcat istoria națională. Premiul Spiru Haret pentru Educație, IT și Mediu – Prof. univ. dr. Romiță Iucu, pentru viziunea sa reformatoare în învățământul superior și digitalizarea educației în România. Premiul Grigore Moisil pentru Științe Exacte – Dr. Lucian Beznea, matematician de elită, cu contribuții în teoria probabilităților și analiza funcțională. Premiul Henri Coandă pentru Științe Aplicate – Prof. dr. ing. Dragoș Axinte, inovator în domeniul ingineriei mecanice și al roboticii aplicate. Premiul Eugeniu Carada pentru Economie – Prof. univ. dr. ec. ing. Ionuț Purica, expert recunoscut în energie, sustenabilitate și politici publice. Premiul Carol Davila pentru Medicină – Prof. univ. dr. Simona Olimpia Dima, cadru didactic și clinician de elită, cu o impresionantă activitate în cercetarea medicală. Premiul Nicolae Titulescu pentru Diplomație și Politologie – Cătălin Predoiu,premier interimar și ministru de Interne, pentru reușita diplomatică în cadrul definitivării procedurii de aderare deplină la Spațiul Schengen. Premiul Constantin Brâncuși pentru Artă și Cultură – Cristian Măcelaru, dirijor de renume mondial și ambasador cultural al României pe marile scene internaționale. „Fiecare premiu evocă personalități de marcă ale civilizației române, care au modelat istoria și destinul acestei țări. Sunt mai mult decât simboluri – sunt componente definitorii ale sufletului românesc”, a mai spus Cătălin Tohăneanu. Gala Premiilor MLNR 2025 a fost realizată cu sprijinul membrilor MLNR și al partenerilor media și instituționali. Inițiatorul și sufletul acestei Gale a fost Remu Borza, căruia Marele Maestru i-a mulțumit pentru „viziune, perseverență și devotament necondiționat”. Gala Premiilor MLNR 2025 s-a încheiat într-o notă festivă, cu aplauze prelungite și un sentiment colectiv de încredere în destinul unei Românii construite pe cunoaștere, merit și demnitate. Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele