Eurostat: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de fructe și legume, deși are terenuri fertile
România înregistrează unul dintre cele mai reduse niveluri de consum de fructe și legume din Uniunea Europeană, arată ultimele date Eurostat. Aproape 75% dintre români nu mănâncă nici măcar o porție de fructe sau legume pe zi, iar 24% consumă între 1 și 4 porții zilnic. Doar 2,4% dintre români ating recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de 5 porții pe zi, arată datele Eurostat, prelucrate de Monitorul Social. În ciuda resurselor agricole, România contribuie doar cu 1,9% la producția UE de legume și 5,4% la producția de fructe, deși deține 8,1% din terenul arabil al Uniunii și 4,2% din populație. Această subproducție crește dependența de importuri și menține prețurile ridicate pentru cetățenii cu venituri mici, informează Eurostat. Situația României este într-un contrast puternic cu media UE27: 33% dintre europeni nu consumă zilnic nicio porție de fructe sau legume, 55% consumă între 1 și 4 porții, iar 12% ating 5 porții pe zi. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma țărilor precum Cehia, Polonia sau Bulgaria la acest capitol. Cercul vicios arată că dacă producția este scăzută, atunci apar dependență de importuri, prețuri mari și consum redus. Distribuția terenului agricol ar permite, teoretic, acoperirea unei părți semnificative din necesarul intern de fructe și legume. România utilizează 12,8 milioane hectare, adică 8,1% din terenul agricol al Uniunii, dar produce mult sub potențial: 1,9% din legumele UE și 5,4% din fructe. În comparație, Polonia produce 16% din fructele UE și 8% din legume, folosind doar 9% din terenul arabil, ceea ce arată eficiența mult mai mare a altor țări din regiune. Impactul asupra sănătății publice și economiei este, de fapt, semnificativ. Consumul redus de fructe și legume crește riscul bolilor netransmisibile și afectează productivitatea. OMS recomandă cel puțin 400 g pe zi, echivalentul a 5 porții, însă România are cea mai mică proporție de populație care respectă această țintă în UE. Problema nu poate fi rezolvată decât prin intervenții coordonate ale statului și agricultorilor, alături de strategii de informare a cetățenilor despre alimentația sănătoasă. O politică integrată, cu obiective anuale de producție și consum, ar putea reduce dependența de importuri, stabiliza prețurile și crește accesul pentru gospodăriile vulnerabile. România dispune de potențial agricol major pentru a-și crește rapid producția și consumul de fructe și legume. Totuși, acest aspect necesită politici publice coerente, investiții și sprijin pentru consumatorii cu venituri reduse.
Dezastru pentru tinerii români. Un sfert dintre aceștia nu își pot găsi un loc de muncă
Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană se angajează din ce în ce mai puțin. Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv de 9% pentru acestă grupă de vârstă până în 2030, iar România se află printre țările care au depășit media UE de 11%. Astfel, un sfert din toți tinerii români cu vârste cuprinse între 15-29 de ani nu aveau nici job și nu urmau vreo formă de educație sau formare în 2024, arată datele celui mai recent raport Eurostat. Ponderea tinerilor care nu lucrează sau nu urmează vreo formă de educație și formare a variat în țările din Uniunea Europeană. Țările de Jos au atins un procent de doar 5%, în timp ce România are una dintre cele mai mari ponderi de tineri neangajați, 19,4%. Pentru a determina aceste procente au fost folosite statisticile privind ocuparea forței de muncă și șomajul. Cei mai mulți dintre tineri nu sunt încadrați în piața muncii, nu sunt șomeri și nici nu urmează vreo școală. România are printre cei mai puțini tineri angajați din UE Datele Eurostat arată că 8 țări din Uniunea Europeană au trecut de pragul de 11% în 2024. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Grecia, Lituania, Italia și România, unde mai mult de 14% dintre tinerii până în 29 de ani nu aveau un job. Rata de angajare în rândul tinerilor din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană pentru că tinerii se confruntă cu refuzul angajatorilor care preferă candidați cu experiență. Uniunea Europeană face eforturi ca să reducă procentul tinerilor neangajați la 6% până în 2030. Tranziția de la educație la job a devenit mai complexă pentru tinerii care astăzi își schimbă frecvent locul de muncă și durează mai mult timp până se stabilesc pe piața muncii. Tinerii renunță adesea la joburi pentru a se întoarce la educație sau la formare ca să aibă mai multe calificări. „În plus, în 2024, 12,3 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani din UE aveau atât un loc de muncă, cât și studii, utilizând astfel această tranziție mai flexibilă de la educație la muncă. Ponderea a crescut la 22,7% în rândul celor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, înainte de a scădea oarecum pentru grupele de vârstă mai în vârstă, 17,9% în rândul celor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani și 13,5% în rândul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Domeniile în care se câștigă cei mai mulți bani în România. IT-ul nu mai e în top Cine sunt angajații aflați în cel mai mare pericol de a fie înlocuiți cu Inteligența Artificială (AI). LISTA cu joburile care prezintă un risc ridicat
România nu mai este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în privința salariului minim. Ce indică datele Eurostat
România reușește să se distanțeze de ultimele locuri în Uniunea Europeană, în privința salariului minim. Potrivit Eurostat, anul acesta am depășit trei state membre, unde venitul minim brut este sub 800 de euro. În ciuda salturilor din ultimii ani, România rămâne totuși mult în urma statelor din Vest. Francezii și nemții sunt plătiți mai mult decât dublu față de români. Deși în ultimul deceniu am avut cea mai mare creștere a salariului minim pe economie din Uniunea Europeană, tot suntem printre țările codașe, întrecem doar Bulgaria, Ungaria și Letonia, care au salarii minime brute de sub 800 de euro, iar noi am ajuns la 814 euro. Atenție, vorbim de salariul brut, nu de cel net, pentru că doar așa putem compara veniturile. Fiecare țară are alt sistem de taxare. Vedem și ce țări ne întrec: suntem foarte aproape de Slovacia, cu 816 euro, apoi de Cehia. În total, zece state salarii minime sub 1000 de euro. Alte 6 au lefuri minime între 1000 și 1500 de euro, și vedem și aici câteva exemple: Portugalia, Polonia și Spania. Apoi avem plutonul țărilor cu peste 1500 de euro, Franța, Germania, Olanda, însă Luxemburg este în frunte, cu 2638 de euro. În ultimul deceniu, salariul minim brut a crescut de peste 4 ori. În 2015, era 1050 de lei, a crescut apoi în unii ani chiar de două ori. Cel mai mare avânt valoric l-a avut în ultimii ani, până a ajuns la cei 4050 de lei brut din prezent, care înseamnă 2574 lei net. Prin comparație, în Bulgaria, în ultimii zece ani, salariul minim a crescut de peste 2 ori și jumătate. Și anul acesta a fost o majorare de 15 la sută, dar țara vecină a rămas tot codașă. Iar în Ungaria, autoritățile au anunțat că salariul minim va crește cu 40 la sută până în 2027, după ce economia a intrat în recesiune. Costurile vieții variază mult de la o țară la alta, mai ales cele cu locuința. În funcție de standardul puterii de cumpărare, România nu mai este codașă, ci apare în categoria de mijloc între țările membre. Țările vestice sunt însă fruntașe. Deduceri sub formă de reduceri de taxe s-ar putea aplica din 2026 celor cu venituri mici și celor care au mai mulți copii, potrivit Știrile Pro TV. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele