România, peste Ungaria la nivelul de trai, arată datele europene. Unde se situează țara noastră în comparație cu vecinii
Rezultatele preliminare pentru 2025, publicate de Eurostat, arată că România este la 78% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare față de media Uniunii Europene. Datele europene mai arată că Ungaria este sub noi la nivelul de trai, în timp ce Grecia și Bulgaria sunt codașele Uniunii Europene. Indicatorul PIB per capita, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, ajustează produsul intern brut pentru diferențele de prețuri între țări și oferă o perspectivă mai realistă a nivelului de trai și a puterii de cumpărare efective a locuitorilor. Acesta a variat între 68% din media UE în Grecia și Bulgaria și 239% în Luxemburg. În 2025, media UE s-a situat la aproximativ 41.600 de euro în termeni de putere de cumpărare, un punct de referință comun în funcție de care sunt evaluate toate statele membre. În 2025, au fost observate diferenţe semnificative între ţările UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare. Datele preliminare arată că Polonia se situează la 81% din media UE, în timp ce Ungaria este sub țara noastră cu aproximativ 76% din media UE. Grecia și Bulgaria au cele mai scăzute niveluri din UE, de aproximativ 68%. Luxemburg și Irlanda domină clasamentul Luxemburg are de departe cel mai ridicat PIB per capita dintre toate cele 27 de state și se situează cu 139% peste media UE. Acest lucru este explicat parțial de faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie la PIB, fără să facă însă parte din populația rezidentă a țării. Irlanda se situează pe locul al doilea, cu un nivel de 137% peste media Uniunii Europene. Nivelul ridicat al PIB-ului per capita din Irlanda poate fi explicat în parte prin prezenţa unor mari companii multinaţionale care deţin proprietate intelectuală. Podiumul este completat de Țările de Jos și Danemarca, fiecare cu un PIB per capita cu peste 20% peste medie. De asemenea, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta și Finlanda sunt state care depășesc media europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: ROMÂNIA a depășit Polonia la PIB per capita. „Suntem de mult peste Ungaria, Croația sau Grecia” O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale
România n-a mai trimis datele despre șomajul tinerilor la Eurostat în ultimele 3 luni. La ultima raportare un sfert din tinerii români erau șomeri, cea mai mare rată din UE
Eurostat a publicat cele mai recente date cu privire la rata șomajului ajustată sezonier din zona euro. Aceasta a fost de 6,2% în luna decembrie a anului trecut, în scădere față de 6,3% în noiembrie și decembrie 2024. Interesant este că în tabelele publicate de Eurostat apare și segmentul tinerilor șomeri, dar în dreptul României nu apare nicio cifră începând cu luna octombrie. Acest lucru indică faptul că pentru ultimele 3 țara noastră nu a mai trimis datele despre șomajul tinerilor. În luna decembrie 2025, aproximativ 2,857 de milioane de tineri sub 25 de ani erau șomeri în Uniunea Europeană, dintre care 2,257 de milioane din zona euro. Totuși, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 0,2% până la 14,7%, față de 14,9% în luna precedentă. De remarcat este faptul că România a rămas cu o raportare veche din septembrie, atunci când era lider detașat în UE la procentul de șomeri tineri, 26,9%. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat, în decembrie 2025, rata șomajului în rândul femeilor a fost de 6%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, iar rata șomajului în rândul bărbaților a rămas stabilă comparativ cu noiembrie, la 5,8%. În zona euro, rata șomajului la femei a fost de 6,4%, iar rata șomajului la bărbați a fost de 6,1%. În România, 5,9% dintre bărbați erau șomeri în decembrie 2025, în comparație cu 6,1% din totalul femeilor. Sursa: Eurostat De asemenea, în decembrie, cele mai mici rate ale şomajului din UE au fost înregistrate în Cehia, 3,1%, Malta și Polonia, 3,2% și Bulgaria, 3,3%. La polul opus, cele mai ridicate rate ale șomajului au fost înregistrate în Finlanda, 10,2%, Spania, 10% și Suedia, 9%. România a avut o rată a șomajului de 6%, aproximativ 494.000 de oameni, în luna decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rata șomajului s-a menținut la 6% în luna decembrie 2025, același nivel înregistrat și în noiembrie 2025. În rândul tinerilor a ajuns la 26,9% Vești proaste de la INS: Rata șomajului în România a crescut la 6% în noiembrie 2025. Aproape 500.000 de români sunt șomeri
Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brută a guvernului față de PIB în zona euro era de 88,2%, în creștere comparativ cu 87,7%, la sfârșitul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, raportul a crescut de asemenea de la 81,5%, la 81,9%. În 2026, Europa pare că se confrunta cu noi provocări și cu niveluri diferite ale datoriei publice. De asemenea, prognozele economiștilor indică faptul că țările din blocul comun vor continua să se confrunte cu greutățile fiscale cauzate de crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea necesarului de cheltuieli. Ce reprezintă datoria publică și cum se calculează Definiția din manualul de economie spune că datoria publică a unei țări reprezintă totalul banilor împrumutați de guvern de pe piețele interne și externe, esențială pentru finanțarea deficitelor bugetare și a investițiilor, dar calculată ca procent din PIB pentru a indica gradul de îndatorare. Mai simplu, prin datorie publică se înțelege nivelul de îndatorare pe care îl are un stat față de terți precum persoanele private, bănci, întreprinderi, din țară sau din afară, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale țării. Când vine vorba de statele care se confruntă cu cele mai mari datorii publice, cele din zona de sud a Europei se confruntă cu cele mai mari rate de îndatorare, în timp ce țările nordice și cele estice reușesc să mențină rata datoriei ceva mai scăzută. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai mari datorii publice din UE au fost înregistrate de Grecia, 151,2%, Italia, 138,3%, Franța, 115,8%, Belgia, 106,2% și Spania, 103,4%. Cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia, 23,2%, Luxemburg, 25,1%, Bulgaria, 26,3% și Danemarca, 29,7%. Când vine vorba de țara noastră, datoria publică a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Sursa: Eurostat Care sunt factorii care influențează creșterea datoriilor publice Creșterea datoriei publice pentru țările Uniunii Europene este determinată de mai mulți factori. Deficitele bugetare mari obligă guvernele să se împrumute constant și să crească nivelul datoriei. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor, creșterea cheltuielilor pentru apărare pe întregul continent din cauza tensiunilor geopolitice și presiunile demografice apasă dur pe umerii economiilor. Mai mult decât atât, diferențele de creștere economică ale fiecărui stat joacă un rol extrem de important când vine vorba de gradul de îndatorare, pentru că unele țări reușesc să-și reducă datoriile prin creșterea rapidă a PIB-ului, în timp ce statele mai slabe rămân vulnerabile. Datoria României se apropie de limita impusă de UE În peisajul european regăsim și datoria publică a României care a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că în primele 9 luni ale anului trecut, la datoria publică a țării au fost adăugate nu mai puțin de 130 mld. lei. Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Sursa: Eurostat Țara noastră se află la un nivel de îndatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), iar vecinii noștri maghiari au depășit pragul de 60%, în timp ce Bulgaria reușește să rămână una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE, cu o datorie de sub 30% din PIB. Cu toate acestea, sunt multe țări care nu se încadrează în această limită impusă de UE. De exemplu, Grecia, Italia și Franța au un nivel al datoriei multe peste maximul admis. Sursa: Ministerul de Finanțe Cu toate că datoria publică din România este mai mică în comparație cu cea a altor state europene, economiștii avertizau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Nivelul de îndatorare al țării noastre, apropiat de 60% din PIB, rămâne o problemă care va pune din nou la încercare capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a susține creșterea economică. Pentru 2026, rămâne de văzut dacă datoria va crea venituri în viitor sau dacă cheltuielile publice vor merge din nou spre plățile fixe. RECOMANDAREA AUTORULUI Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate
Eurostat: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de fructe și legume, deși are terenuri fertile
România înregistrează unul dintre cele mai reduse niveluri de consum de fructe și legume din Uniunea Europeană, arată ultimele date Eurostat. Aproape 75% dintre români nu mănâncă nici măcar o porție de fructe sau legume pe zi, iar 24% consumă între 1 și 4 porții zilnic. Doar 2,4% dintre români ating recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de 5 porții pe zi, arată datele Eurostat, prelucrate de Monitorul Social. În ciuda resurselor agricole, România contribuie doar cu 1,9% la producția UE de legume și 5,4% la producția de fructe, deși deține 8,1% din terenul arabil al Uniunii și 4,2% din populație. Această subproducție crește dependența de importuri și menține prețurile ridicate pentru cetățenii cu venituri mici, informează Eurostat. Situația României este într-un contrast puternic cu media UE27: 33% dintre europeni nu consumă zilnic nicio porție de fructe sau legume, 55% consumă între 1 și 4 porții, iar 12% ating 5 porții pe zi. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma țărilor precum Cehia, Polonia sau Bulgaria la acest capitol. Cercul vicios arată că dacă producția este scăzută, atunci apar dependență de importuri, prețuri mari și consum redus. Distribuția terenului agricol ar permite, teoretic, acoperirea unei părți semnificative din necesarul intern de fructe și legume. România utilizează 12,8 milioane hectare, adică 8,1% din terenul agricol al Uniunii, dar produce mult sub potențial: 1,9% din legumele UE și 5,4% din fructe. În comparație, Polonia produce 16% din fructele UE și 8% din legume, folosind doar 9% din terenul arabil, ceea ce arată eficiența mult mai mare a altor țări din regiune. Impactul asupra sănătății publice și economiei este, de fapt, semnificativ. Consumul redus de fructe și legume crește riscul bolilor netransmisibile și afectează productivitatea. OMS recomandă cel puțin 400 g pe zi, echivalentul a 5 porții, însă România are cea mai mică proporție de populație care respectă această țintă în UE. Problema nu poate fi rezolvată decât prin intervenții coordonate ale statului și agricultorilor, alături de strategii de informare a cetățenilor despre alimentația sănătoasă. O politică integrată, cu obiective anuale de producție și consum, ar putea reduce dependența de importuri, stabiliza prețurile și crește accesul pentru gospodăriile vulnerabile. România dispune de potențial agricol major pentru a-și crește rapid producția și consumul de fructe și legume. Totuși, acest aspect necesită politici publice coerente, investiții și sprijin pentru consumatorii cu venituri reduse.
Dezastru pentru tinerii români. Un sfert dintre aceștia nu își pot găsi un loc de muncă
Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană se angajează din ce în ce mai puțin. Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv de 9% pentru acestă grupă de vârstă până în 2030, iar România se află printre țările care au depășit media UE de 11%. Astfel, un sfert din toți tinerii români cu vârste cuprinse între 15-29 de ani nu aveau nici job și nu urmau vreo formă de educație sau formare în 2024, arată datele celui mai recent raport Eurostat. Ponderea tinerilor care nu lucrează sau nu urmează vreo formă de educație și formare a variat în țările din Uniunea Europeană. Țările de Jos au atins un procent de doar 5%, în timp ce România are una dintre cele mai mari ponderi de tineri neangajați, 19,4%. Pentru a determina aceste procente au fost folosite statisticile privind ocuparea forței de muncă și șomajul. Cei mai mulți dintre tineri nu sunt încadrați în piața muncii, nu sunt șomeri și nici nu urmează vreo școală. România are printre cei mai puțini tineri angajați din UE Datele Eurostat arată că 8 țări din Uniunea Europeană au trecut de pragul de 11% în 2024. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Grecia, Lituania, Italia și România, unde mai mult de 14% dintre tinerii până în 29 de ani nu aveau un job. Rata de angajare în rândul tinerilor din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană pentru că tinerii se confruntă cu refuzul angajatorilor care preferă candidați cu experiență. Uniunea Europeană face eforturi ca să reducă procentul tinerilor neangajați la 6% până în 2030. Tranziția de la educație la job a devenit mai complexă pentru tinerii care astăzi își schimbă frecvent locul de muncă și durează mai mult timp până se stabilesc pe piața muncii. Tinerii renunță adesea la joburi pentru a se întoarce la educație sau la formare ca să aibă mai multe calificări. „În plus, în 2024, 12,3 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani din UE aveau atât un loc de muncă, cât și studii, utilizând astfel această tranziție mai flexibilă de la educație la muncă. Ponderea a crescut la 22,7% în rândul celor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, înainte de a scădea oarecum pentru grupele de vârstă mai în vârstă, 17,9% în rândul celor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani și 13,5% în rândul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Domeniile în care se câștigă cei mai mulți bani în România. IT-ul nu mai e în top Cine sunt angajații aflați în cel mai mare pericol de a fie înlocuiți cu Inteligența Artificială (AI). LISTA cu joburile care prezintă un risc ridicat
România nu mai este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în privința salariului minim. Ce indică datele Eurostat
România reușește să se distanțeze de ultimele locuri în Uniunea Europeană, în privința salariului minim. Potrivit Eurostat, anul acesta am depășit trei state membre, unde venitul minim brut este sub 800 de euro. În ciuda salturilor din ultimii ani, România rămâne totuși mult în urma statelor din Vest. Francezii și nemții sunt plătiți mai mult decât dublu față de români. Deși în ultimul deceniu am avut cea mai mare creștere a salariului minim pe economie din Uniunea Europeană, tot suntem printre țările codașe, întrecem doar Bulgaria, Ungaria și Letonia, care au salarii minime brute de sub 800 de euro, iar noi am ajuns la 814 euro. Atenție, vorbim de salariul brut, nu de cel net, pentru că doar așa putem compara veniturile. Fiecare țară are alt sistem de taxare. Vedem și ce țări ne întrec: suntem foarte aproape de Slovacia, cu 816 euro, apoi de Cehia. În total, zece state salarii minime sub 1000 de euro. Alte 6 au lefuri minime între 1000 și 1500 de euro, și vedem și aici câteva exemple: Portugalia, Polonia și Spania. Apoi avem plutonul țărilor cu peste 1500 de euro, Franța, Germania, Olanda, însă Luxemburg este în frunte, cu 2638 de euro. În ultimul deceniu, salariul minim brut a crescut de peste 4 ori. În 2015, era 1050 de lei, a crescut apoi în unii ani chiar de două ori. Cel mai mare avânt valoric l-a avut în ultimii ani, până a ajuns la cei 4050 de lei brut din prezent, care înseamnă 2574 lei net. Prin comparație, în Bulgaria, în ultimii zece ani, salariul minim a crescut de peste 2 ori și jumătate. Și anul acesta a fost o majorare de 15 la sută, dar țara vecină a rămas tot codașă. Iar în Ungaria, autoritățile au anunțat că salariul minim va crește cu 40 la sută până în 2027, după ce economia a intrat în recesiune. Costurile vieții variază mult de la o țară la alta, mai ales cele cu locuința. În funcție de standardul puterii de cumpărare, România nu mai este codașă, ci apare în categoria de mijloc între țările membre. Țările vestice sunt însă fruntașe. Deduceri sub formă de reduceri de taxe s-ar putea aplica din 2026 celor cu venituri mici și celor care au mai mulți copii, potrivit Știrile Pro TV. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele