Datoria publică a României a depășit-o pe cea a Ucrainei
România se află într-o situație dramatică. Astfel, țara noastră are oficial cea mai mare datorie publică din blocul comunitar, iar perspectivele sunt și mai alarmante. Datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 şi este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Un semnal îngrijorător vine dinspre Ucraina, căci țara noastră a ajuns să depășească valoarea datoriei guvernamentale a acestei țări, aflate de 4 ani într-un război devastator cu Federația Rusă. România își finanțează tot mai mult cheltuielile prin împrumuturi, în condițiile în care datoria publică a ajuns aproape de 62% din PIB. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se află printre cei mai importanți creditori ai statului. Datoria publică a țării este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027. Este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Deși se află de 4 ani în război, Ucraina are o datorie publică de doar 213 miliarde de dolari, spre deosebire de țara noastră, cu o datorie guvernamentală mai mare, respectiv 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 250 miliarde de dolari. E important de notat că peste jumătate din cheltuielile publice ale Ucrainei merg către apărare. Cât de îndatorată este România în comparație cu restul Europei „Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se arată în raportul de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Această datorie publică a depășit un nou prag important. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, în februarie 2026, a ajuns la 1.236 de miliarde de lei. Deși nivelul este vizibil mai redus decât cel înregistrat în unele state din vestul Europei, tendința ascendentă chestionează serios sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria guvernamentală, la 61% din PIB / Sursa FOTO: positivemoney.org La finalul anului 2025, cele mai ridicate niveluri ale datoriei raportate la PIB din Uniunea Europeană au fost consemnate în Grecia, unde a atins 146,1% din PIB, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La celălalt capăt al clasamentului se aflau Estonia, cu o datorie de numai 24,1% din PIB, Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%). Depedență accelerată de finanțare exernă Structura datoriei României arată, totodată, o dependență semnificativă de finanțarea în valută. Din totalul de 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 657 de miliarde sunt datorii contractate în moneda națională. Restul este denominat în valute străine: echivalentul a circa 464 de miliarde de lei în euro, aproximativ 111 miliarde de lei în dolari americani și aproape 2 miliarde de lei în yeni japonezi. Această distribuție face ca evoluția cursului de schimb să aibă un impact direct asupra costurilor de finanțare ale statului. Reversul medaliei este perspectiva alarmantă a ratingului României de către marile agenții internaționale de profil, ceea ce se va traduce în împrumuturi mai greu de obținut și în dobânzi și mai mari decât în prezent. Avem de achitat peste 205 miliarde de lei în 2026, doar pentru împrumuturi
Guvernul Bolojan olimpic la împrumuturi, dar restanțier la transparență. Ultimul raport al datoriei, blocat din septembrie 2025. Cine a îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani? Gândul prezintă clasamentul premierilor, de la criză la explozia împr
Ministerul de Finanțe nu a publicat nici acum datele privind datoria publică în ultimele luni și cea mai recentă raportare este aferentă lunii septembrie 2025, când datoria țării era de 1.095 miliarde de lei, adică 58,9% din PIB. Gândul a realizat o analiză privind datoriile pe care le-au făcut premierii României de la ultima criză încoace și prezintă media lunară a îndatorării, un indicator mai relevant decât datoriile totale, având în vedere că unii premieri au avutr mandate de câteva luni, iar alții de câțiva ani. Ultimele date disponibile despre datoria publică a României datează din septembrie 2025, de acum 5 luni. Ultimul comunicat Eurostat privind datoria guvernamentală arată că în trimestrul 3 din 2025 România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei în PIB (la egalitate cu Lituania, după Luxemburg, Bulgaria și Franța). Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la pragul critic de 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană a fost ca nivelul datoriei publice să nu depășească acest procent din Produsul Intern Brut. Sursa: Eurostat Mai mult, Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale în PIB în trimestrul 3 2025 față de același trimestru din anul anterior. Sursa: Eurostat Cum a evoluat datoria publică a României de la ultima criză încoace Analiza dinamicii datoriei guvernamentale în PIB pe guvernări pentru 2021-2025 arată două perioade de explozie a datoriei: perioada crizei financiare 2009-2010 (plus 16,7 pp din PIB la datorie) și perioada pandemiei 2020-2021 (plus 13,4 pp din PIB la datorie). În ambele cazuri, creșterea datoriei guvernamentale a fost determinată de crize economice majore care au forțat statul să se împrumute masiv. Când vine vorba despre clasamentul premierilor care au îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani, indicatorul relevant este creșterea medie lunară a ponderii datoriei în PIB. Cele mai mari creșterii medii lunare s-au produs în timpul guvernărilor lui Mihai Răzvan Ungureanu, (+1,07 pp în PIB), Ludovic Orban (+0,77 pp din PIB), Ilie Bolojan (+0,57 pp din PIB), Emil Boc (+0,56 pp din PIB) și Cătălin Predoiu (+0,40 pp din PIB). De cealaltă parte a baricadei, scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în timpul guvernărilor lui Mihai Tudose (-0,44 pp din PIB) și Dacian Cioloș (-0,07 pp din PIB) iar stagnare în timpul guvernării lui Călin-Popescu Tăriceanu. Media lunară a ponderii datoriei guvernamentale în PIB este esențială pentru o comparație corectă între mandatele cu durate diferite. Un premier care a condus un guvern mai mult timp a acumulat, în mod firesc, o creștere mai mare a datoriei, în timp ce un premier cu un mandat mai scurt a acumulat o datorie publică mai mică, caeteris paribus, cum spun economiștii, adică cu alte condiții neschimbate. De aceea, raportarea la media lunară elimină efectul timpului și permite evaluarea ritmului real de îndatorare din fiecare perioadă de guvernare și oferă o imagine corectă cu privire la modul în care a crescut datoria publică sub conducerea fiecărui Executiv. România s-a împrumutat, dar ce s-a făcut cu banii? Cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții? România s-a împrumutat masiv în utlima perioadă, dar investițiile au crescut doar pe hârtie. În mod real, dacă miliardele împrumutate nu se transformă într-o infrastructură funcțională, productivitate mai mare și venturi bugetare suplimentare, atunci creșterea investițiilor riscă să rămână doar o statistică „bună” într-un buget care este construit pe datorie. O astfel de situație a fost semnalată în trecut de Gândul, atunci când țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, pe care Guvernul Bolojan le-a rezolvat „contabilicește” și a creat iluzia unei absorbții mai bune. Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul anilor 2024 și 2025 – Guvernele Ciolacu 2024-mai 2025 și Bolojan (mai-dec 2025). În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 59,7 miliarde lei în anul 2025, 74 miliarde lei (revizuit la 61,2 miliarde lei după scamatoria contabilă prezentată de Gândul) în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Așadar, în anul 2024 s-a investit din fonduri interne mai mult cu 14,3 miliarde lei decât în anul 2025 sau echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Realitatea datelor arată că modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și a continuat în 2025. În 2026, greu de crezut că va rezista, în condițiile blocării investițiilor private. România rămâne astăzi cu o datorie apropiată de 60% din PIB și una dintre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Problemă este că dacă investițiile private încetinesc și costruile de finanțare rămân în continuare ridicate, țara noastră nu va mai putea să susțină acest ritm de îndatorare fără presiuni și mai mari asupra economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial, iar veniturile nu au fost realizate. Deficitul bugetar a crescut, de fapt