Cristian Socol: Despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Țara implementează cea mai dură austeritate din UE
România intră în 2025 cu un buget fragil și cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși guvernul a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea pe economie și pe populație rămâne ridicată. Potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră aplică una dintre cele mai dure politici de austeritate din UE, într-un moment în care spațiul de manevră bugetar este extrem de limitat. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024. Nevoia de a da vina pe greaua moștenire și a justifica imaginea „eroului salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) din anul 2024, cel mai înalt dintre țările UE. Într-un mod ipocrit, aceste discuții erau în toi când mașina se deplasa pe autostrăzile și drumurile expres construite (număr record de kilometri de drumuri rapide date în folosință și aflate în lucru, mai mare decât tot ce s-a construit în ultimii 33 de ani), atunci când copiii mergeau să învețe în școli și universități renovate iar pacienții primeau un plus (chiar dacă nu suficient) de calitate în spitale prin investițiile masive în acestea și cabinetele de medicină de familie renovate/ modernizate. Sau la masă cu profesori cărora, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin acordarea unor venituri mai aproape de complexitatea muncii lor. De altfel, am văzut și auzit mulți „părerologi” care vorbesc despre munca profesorilor, fără să fi intrat vreodată într-o sală de clasă/ amfiteatru sau să înțeleagă efortul depus de cadrele didactice în afara orelor de predare. Și mai ipocrit, discuțiile despre deficit se făceau de către „personaje” care în același timp vorbeau despre sprijinul ridicat pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova și Ucrainei. Desecretizarea documentelor despre acest sprijin și înțelegerea costurilor contagiunii războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor aflate în proximitatea războiului (inclusiv asupra României) ar fi schimbat cu siguranță calitatea dezbaterilor despre deficit. Că mai există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Că nu sunt prioritizate eficient unele investiții publice? Da. Că încă există evaziune de 8-10% din PIB în România și că pare a se manifesta o rezistență puternică la reducerea acesteia? Da. Că vrem o țară ca afară cu liberalism la venituri (România fiind o țară cu ponderea veniturilor fiscale în PIB specifică grupului de țări offshore) și paternalism la cheltuieli dar așa ceva nu se poate realiza economic decât pe deficite și datorie? Da. Că ne uităm cu invidie la infrastructura și calitatea serviciilor publice din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia dar uităm că cel puțin ultimele 4 din listă au avut perioade de 5-7 ani cu deficite de peste 6% ajungând chiar la 10-11% din PIB ca să se dezvolte? Da. Dar nu mai contează trecutul. Ne-am dat seama cu toții că nevoia de reducere a deficitului bugetar în 2025 și următorii ani are o componentă macroeconomică la vedere – pentru a asigura o finanțare rezonabilă a datoriei, rațional de altfel și două componente relativ ascunse publicului – politic, pentru crearea unei imagini a eroului salvator iar economic, pentru respectarea angajamentelor privind înarmarea, ajutorul acordat Ucrainei și Moldovei precum și costurilor în creștere ale îmbătrânirii demografice. Am mai scris. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată. Problema se pune la modul în care se face această consolidare – prin austeritate cu barda exclusiv pe populația săracă și cea cu venituri medii – clasa de mijloc și prin impunerea de noi taxe și impozite / majorarea celor existente mai ales pe companiile corecte din punct de vedere fiscal și capitalul autohton. Modul greșit de fundamentare și implementare a măsurilor de consolidare fiscală a condus la explozia inflației, scăderea consumului și blocarea investițiilor, concedieri și cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a veniturilor din ultimii 25 de ani pentru 91% din populație. O consolidare inechitabilă, cu puternic efect contracționist în economie, incorect fundamentată economic și care repetă greșelile trecutului, părând că nu vrea să învețe nimic din lecțiile de consolidare bugetară smart realizată de țările UE în ultimii 20 de ani (explicate aici acum 6 luni) Conștientizăm cu toții că din motive ideologice s-a respins planul alternativ propus privind introducerea impozitării progresive, creșterea progresivității în taxare și reducerea consistentă a evaziunii fiscale și arieratelor recuperabile la buget – plan de măsuri care asigura o consolidare echitabilă, o inflație în intervalul 5-6% (și nu 10%), un efect contracționist marginal și o reducerea sesizabilă a deficitului balanței comerciale. Plan de măsuri consensual recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană. Dar, atâta s-a putut. Analiza situației fiscal-bugetare a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), egal cu cel estimat de Comisia Europeană în ultima prognoză (noiembrie 2025). Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) decât cel de anul trecut. Conform estimării Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB potențial (în scădere de la 9% anul anterior). Îngrijorătoare este structura deficitului bugetar – din 8,4% din PIB, componenta deficit bugetar primar reprezintă 5,3% din PIB iar dobânzile 3,1% din PIB (în creștere de la 2,4% din PIB anul anterior) (am explicat aici incidența crescută a împrumuturilor masive din pandemie, a incertitudinii politice și a contagiunii războiului din Ucraina). România va trece de la regula 888 în anul 2025 (8,4% deficit bugetar efectiv, 7,9% deficit bugetar structural, 7,9% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB) la regula 666 în anul 2026 (6,2% deficit bugetar efectiv, 5,6% deficit bugetar structural, 6,4% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB). Fără implementarea Planului de Relansare Economică propus aici și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă bazată pe progresivitate, România va simți ”oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor scădea cu greu la 4-5% în perioada 2027-2030. Analiza comparativă la nivelul țărilor UE 27, pe baza datelor prognozei Comisiei Europene, arată că dacă în 2025 România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB (8,4% din PIB), peste Polonia (6,8% din PIB) și Franța (5,5% din PIB), anul viitor Polonia va fi țara UE cu cel mai