Etichetă: datorie publica

Petrișor Peiu avertizează că un guvern fără o majoritate stabilă ar fi un dezastru absolut. Avertisment privind economia României

Întrebat dacă ar trebui organizate alegeri anticipate în cazul în care Guvernul Niculescu nu primește votul Parlamentului, Petrișor Peiu a afirmat că AUR susține de mult timp această soluție, invocând dificultatea formării unei majorități parlamentare stabile. „Ideea nu este că pică un guvern sau altul. Ideea este că nu se poate face o majoritate. Ori a guverna într-o situație ca aceasta, fără o majoritate stabilă, va fi un dezastru absolut”, a declarat Peiu la Digi24. Senatorul AUR a comparat situația actuală cu perioada 2007-2008, când România era condusă de un guvern minoritar PNL, susținut în Parlament de PSD. Potrivit acestuia, la vremea respectivă, liderii politici erau convinși că România nu va fi afectată de criza economică și promiteau majorări de pensii și salarii. Peiu avertizează asupra riscului unei crize economice Petrișor Peiu a susținut că economiile occidentale se confruntă cu o criză a datoriilor publice, iar România ar putea fi printre cele mai afectate state, din cauza costurilor ridicate ale împrumuturilor. „Criza care se va instaura va lovi cu predilecție veriga slabă a lanțului economiilor occidentale. Mi-e teamă că acea verigă astăzi, așa arată cifrele, este România”, a declarat acesta. Liderul senatorilor AUR consideră că, pentru a face față costurilor datoriei publice, statul va fi nevoit să reducă cheltuielile. „O majoritate firavă sau un guvern minoritar nu va putea să facă o politică de tăiere consistentă a cheltuielilor publice”, a avertizat Peiu.

Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan

Liberalul Siegfried Mureșan, europarlamentarul desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern cu puteri depline, laudă activitatea premierului demis Ilie Bolojan și confirmă că vrea să ducă mai departe „misiunea” pe care acesta și-a asumat-o atunci când a preluat mandatul. Mureșan a postat marți, 22 septembrie, un mesaj pe pagina personală de Facebook, în care explică de ce „austeritatea” despre care se vorbește în spațiul public nu trebuie confundată cu „oprirea risipei banului public”, în încercarea de a „pune ordine în finanțele țării”.  Loading … „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea” / „Vom continua să punem ordine în finanțele publice” În postarea publicată pe Facebook, liberalul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru face referire la unul dintre cei trei piloni pe care Ilie Bolojan și-a construit programul de guvernare în iunie 2025, atunci când a preluat mandatul de șef al Guvernului. „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Eu cred exact contrariul. Risipa banului public înseamnă mai puțini bani pentru oameni. Fiecare leu cheltuit inutil de stat este un leu care nu ajunge într-o școală, într-un spital, într-un drum sau într-o investiție de care România are nevoie. De aceea, vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook. Europarlamentarul Siegfried Mureșan | Sursa foto: Facebook Cum a ajuns România de la „ordine în finațele publice” la recesiune, sub comanda Guvernului demis al lui Bolojan Obiectivele „Ordinii în finanțele publice” despre care vorbea prim-ministrul demis la începutul lunii mai implicau, printre altele, evitarea unei crizei economice, reducerea deficitului bugetar, și creșterea încrederii investitorilor. „Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale; Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența. Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență”, era specificat în programul de guvernare prezentat de Ilie Bolojan. În realitate, în perioada în care Bolojan a condus Executivul, economia României a ajuns în recesiune, deficitul bugetar a înregistrat cea mai mare cotă dintre toate statele membre UE, inflația a ajuns până aproape de 11%, iar datoria publică a continuat să crească, până a depășit 60% din PIB. Ilie Bolojan | Sursa foto: Mediafax

Alexandru Nazare susține că economia dă semne de însănătoșire

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține, într-o postare pe rețelele sociale că România a înregistrat, în ultimele luni, cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani și o scădere accentuată a deficitului bugetar. Acesta confirmă însă că românii continuă să resimtă nivelul ridicat al prețurilor și pierderea puterii de cumpărare și subliniază că este obligatoriu ca procesul de corecție să continue. Ministrul interimar al Finanțelor amintește că a preluat portofoliul în iulie 2025, într-un moment marcat de deficit ridicat, un necesar mare de finanțare și inflație persistentă.  Loading … „Cu puţin peste un an în urmă, în iulie 2025, am preluat Ministerul Finanţelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaş de finanţare şi inflaţia persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari şi mai puţin spaţiu pentru dezvoltare. Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat o corecţie fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanţelor a fost să transforme această direcţie într-un buget realist, într-o execuţie controlată zi de zi şi într-o administrare prudentă a finanţării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflaţia şi dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Alexandru Nazare: Inflația a coborât de la peste 10% la 6,2% Potrivit ministrului, primele rezultate sunt vizibile în evoluția inflației, care a încetinit puternic în ultimele luni. Nazare spune că inflația anuală a scăzut de la peste 10% în iunie la 8,2% în iulie și la 6,2% în august. „Rata anuală a inflaţiei a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie şi peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani şi, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecţie reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune”. Alexandru Nazare precizează însă că o parte din scădere are o explicație statistică, prin ieșirea din calcul a scumpirilor înregistrate în vara anului trecut. Cealaltă parte ar fi determinată, potrivit acestuia, de temperarea creșterii interne, reducerea deficitului și scăderea costurilor de finanțare. „O parte a scăderii se explică statistic, prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În același timp, cealaltă parte ține de fundamente: o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici”. Alimentele s-au ieftinit față de luna iulie. Presiunea vine dinspre carburanți Ministrul interimar al Finanțelor mai spune că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna precedentă. Potrivit acelorași date, alimentele s-au ieftinit cu 0,7% într-o lună, iar legumele și fructele au prețuri mai mici decât în urmă cu un an. „Datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizaţi cu atenţie. Fără combustibili, preţurile de consum au scăzut în august cu 0,08% faţă de luna anterioară. Preţul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele şi fructele sunt azi mai ieftine decât acum un an. Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piaţa externă a petrolului: benzina şi motorina sunt singurele capitole cu creşteri de două cifre”. Nazare spune că deficitul bugetar este mai mic, iar investițiile au crescut Nazare susține că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului a fost cu 37% mai mic, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. „În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar investiţiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri şantierele”. Ministrul atrage atetenția asupra costului ridicat al datoriei publice. Potrivit acestuia, aproape jumătate din deficitul din 2026 este reprezentat exclusiv de dobânzile aferente datoriei acumuluate anterior. „Aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuţi. Sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în şcoli, nici în autostrăzi. Fiecare punct în minus la costul de finanţare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret”. „Românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor” Deși inflația s-a mai temperat, Alexandru Nazare subliniază că o rată anuală de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea inflației nu reprezintă automat revenirea prețurilor la nivelurile din trecut. Media inflației din ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, potrivit ministrului, iar efectele acesteia continuă să fie resimțite în facturi și la raft. „Scăderea din august nu înseamnă că preţurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creştere încetineşte. Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al preţurilor şi pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecţie”. Alexandru Nazare consideră că România poate trece peste perioada dificilă prin investiții în energie, industrie și infrastructură, atragerea fondurilor europene și susținerea capitalului românesc și subliniază că procesul de corecțe nu s-a închieat. „Drumul nu s-a terminat şi nu va fi uşor. Dar direcţia este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a conchis Alexandru Nazare.

Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brută a guvernului față de PIB în zona euro era de 88,2%, în creștere comparativ cu 87,7%, la sfârșitul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, raportul a crescut de asemenea de la 81,5%, la 81,9%. În 2026, Europa pare că se confrunta cu noi provocări și cu niveluri diferite ale datoriei publice. De asemenea, prognozele economiștilor indică faptul că țările din blocul comun vor continua să se confrunte cu greutățile fiscale cauzate de crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea necesarului de cheltuieli.  Ce reprezintă datoria publică și cum se calculează Definiția din manualul de economie spune că datoria publică a unei țări reprezintă totalul banilor împrumutați de guvern de pe piețele interne și externe, esențială pentru finanțarea deficitelor bugetare și a investițiilor, dar calculată ca procent din PIB pentru a indica gradul de îndatorare. Mai simplu, prin datorie publică se înțelege nivelul de îndatorare pe care îl are un stat față de terți precum persoanele private, bănci, întreprinderi, din țară sau din afară, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale țării. Când vine vorba de statele care se confruntă cu cele mai mari datorii publice, cele din zona de sud a Europei se confruntă cu cele mai mari rate de îndatorare, în timp ce țările nordice și cele estice reușesc să mențină rata datoriei ceva mai scăzută. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai mari datorii publice din UE au fost înregistrate de Grecia, 151,2%, Italia, 138,3%, Franța, 115,8%, Belgia, 106,2% și Spania, 103,4%. Cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia, 23,2%, Luxemburg, 25,1%, Bulgaria, 26,3% și Danemarca, 29,7%. Când vine vorba de țara noastră, datoria publică a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Sursa: Eurostat Care sunt factorii care influențează creșterea datoriilor publice Creșterea datoriei publice pentru țările Uniunii Europene este determinată de mai mulți factori. Deficitele bugetare mari obligă guvernele să se împrumute constant și să crească nivelul datoriei. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor, creșterea cheltuielilor pentru apărare pe întregul continent din cauza tensiunilor geopolitice și presiunile demografice apasă dur pe umerii economiilor. Mai mult decât atât, diferențele de creștere economică ale fiecărui stat joacă un rol extrem de important când vine vorba de gradul de îndatorare, pentru că unele țări reușesc să-și reducă datoriile prin creșterea rapidă a PIB-ului, în timp ce statele mai slabe rămân vulnerabile. Datoria României se apropie de limita impusă de UE În peisajul european regăsim și datoria publică a României care a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că în primele 9 luni ale anului trecut, la datoria publică a țării au fost adăugate nu mai puțin de 130 mld. lei. Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Sursa: Eurostat Țara noastră se află la un nivel de îndatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), iar vecinii noștri maghiari au depășit pragul de 60%, în timp ce Bulgaria reușește să rămână una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE, cu o datorie de sub 30% din PIB. Cu toate acestea, sunt multe țări care nu se încadrează în această limită impusă de UE. De exemplu, Grecia, Italia și Franța au un nivel al datoriei multe peste maximul admis. Sursa: Ministerul de Finanțe Cu toate că datoria publică din România este mai mică în comparație cu cea a altor state europene, economiștii avertizau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB.  Nivelul de îndatorare al țării noastre, apropiat de 60% din PIB, rămâne o problemă care va pune din nou la încercare capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a susține creșterea economică. Pentru 2026, rămâne de văzut dacă datoria va crea venituri în viitor sau dacă cheltuielile publice vor merge din nou spre plățile fixe. RECOMANDAREA AUTORULUI Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate

Moștenire pentru copii și nepoți: Datoria externă a României a crescut cu 15 miliarde de euro în primele șapte luni din an

România a mai pus pe listă peste 15 miliarde de euro datorie către creditori din afara țării, doar în primele 7 luni din 2025. În total, datoria externă a ajuns la aproximativ 220 de miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Datoria externă a guvernului este de 120 mld. euro, adică 55% din totalul datoriei externe. Restul aparține băncilor, companiilor și persoanelor private. Ce este datoria externă și de ce a crescut Sunt banii împrumutați de stat, bănci și companii de la finanțatori din străinătate. Adică sume pe care România, în ansamblu, trebuie să le returneze, cu tot cu dobândă. Statul s-a împrumutat mai mult ca să acopere cheltuielile curente (pensii, salarii, investiții, datorii mai vechi). Importăm mai mult decât exportăm, iar diferența trebuie plătită cumva — adesea prin împrumuturi. Care sunt consecințele creșterii datoriei externe Vestea proastă e că nota de plată pe viitor crește: va trebui să rambursăm mai mulți bani și să plătim mai multe dobânzi. Partea bună este că România are o “pușculiță” în valută (rezervele BNR) care a mai crescut și oferă un tampon în caz de șocuri. Investitorii străini încă aduc bani în economie, chiar dacă mai puțini decât în anii precedenți, ceea ce ajută să mai acoperim lipsa dintre ce cumpărăm din afară și ce vindem. Mai multă datorie înseamnă mai multă presiune pe bugetul țării, pentru că vorbim de dobânzi mai mari de plătit din taxe și impozite, dar și vulnerabilitate dacă apar crize sau dacă dobânzile internaționale urcă din nou. Sursa foto: Profimedia

Agenția Fitch reconfirmă ratingul României la BBB minus. Perspectiva rămâne una negativă/Datoria publică, scăpată de sub control?

Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-/F3, dar păstrează perspectiva negativă, invocând deteriorarea finanțelor publice și creșterea rapidă a datoriei. Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, menținând perspectiva negativă. Finanțele publice, marea îngrijorare Agenția își bazează decizia pe apartenența României la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene, evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță peste media categoriei de rating. Perspectiva negativă reflectă însă, potrivit Fitch, deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, cu un deficit fiscal ridicat și o creștere accelerată a raportului datorie publică/PIB. Printre factorii negativi se numără și deficitele mari ale bugetului și contului curent, polarizarea politică și nivelul ridicat al datoriei externe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a salutat decizia, subliniind că aceasta „reconfirmă încrederea în măsurile și planurile Guvernului României” privind consolidarea fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice. Fitch estimează o creștere economică de 0,7% în 2025, similară cu 2024, și o accelerare la 1,2% în 2026 și 2027, susținută de fondurile UE și de redresarea zonei euro. Datoria publică ar putea urca de la 55% din PIB în 2024, la 63,4% în 2027 și chiar la 70% până în 2029. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fitch a îmbunătățit ratingul Bulgariei după aprobarea trecerii țării la moneda euro Fitch a îmbunătățit perspectiva Uzbekistanului la „pozitivă”. Kapitalbank, SQB, Octobank și TBC UZ devin lideri ai transformării digitale România evită căderea în „junk”, dar Standard & Poor’s o menține la rating NEGATIV. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare

Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax

Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale reprezintă pilonul principal în guvernanță economică europeană, bazată pe noile reguli fiscal-bugetare, se arată într-o analiză MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol. „Înlocuind axul centrat – până anul trecut – pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei a reprezentat principalul criteriu de evaluare pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală în 4 până la 7 ani pentru statele membre UE care au prezentat Planurile Naționale Bugetare Structurale. Cu o relevanță mai înaltă, mai ușor de cuantificat, monitorizat și comunicat, analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale este un instrument mai consistent de evaluare a ”sănătății” finanțelor publice decât indicatorii bazați pe deficitul bugetar structural. De altfel, analiza de sustenabilitate a datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Analiza sustenabilității datoriei este mult mai realistă și mai flexibilă, ține cont de mult mai mulți factori care influențează tabloul macroeconomic specific fiecărei țări. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei utilizează date mai clare și transparente și integrează riscurile potențiale, oferind o evaluare completă a sănătății finanțelor publice. Este ca și cum un medic face o analiză de ansamblu a sănătății unui pacient (inclusiv riscurile viitoare, potențiale) și ulterior propune o conduită specifică. Prin analogie, în regula deficitului bugetar structural, medicul ar impune același tratament unor persoane cu caracteristici diferite, pe baza unui diagnostic standardizat. În această analiză, urmărim mai multe obiective. În primul rând, voi analiza comparativ ponderea datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor Uniunii Europene. În al doilea rând, voi analiza indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora, în țările europene. La final, propun câteva soluții pentru creșterea sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Analiza comparativă a ponderii datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene Ultimele date oficiale (22 aprilie 2025) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2024 în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Ponderile cele mai scăzute se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%, Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%). România înregistrează o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică pondere din UE27, sub ponderea medie de 81% la nivelul UE27, respectând criteriul de convergență nominală prevăzut în Tratatul de la Maastricht ( Analiza comparativă a ponderilor datoriei guvernamentale în PIB în 2024 față de 2019 (ultimii 6 ani) indică un efect șoc al pandemiei (2021 raportat la 2019) [mai ales în Spania (+18pp din PIB), Franța (+14,6pp din PIB), Grecia (+14,1pp din PIB), România (+13,3 pp) și Slovacia (+12,2pp din PIB)] combinat cu un efect șoc al războiului din Ucraina (2024 raportat la 2021) [mai ales în Finlanda (+8,9pp din PIB), România (+6,5pp din PIB), Estonia (+5,2pp din PIB), Cehia (+2,9 pp) și Polonia (+2,3pp din PIB)]. Se observă două asocieri – prima, țările care au alocat stimuli consistenți pentru economie în pandemie au avut reversări ale ponderii datoriei în PIB (nu este cazul României, care conform raportului FMI a avut un deficit imens în pandemie, alocând totuși un procent infim din PIB pentru stimuli economici, la nivelul țărilor africane) și a doua, țările aflate în proximitatea războiului din Ucraina suferă o îndatorare mai rapidă față de celelalte, afectate fiind de creșterea costurilor de finanțare, consecință a efectului negativ de contagiune din zonă. Al doilea șoc are ca factor de influență semnificativ și inconsistența respectării țintei de deficit bugetar angajate pentru anul 2024 în fața instituțiilor internaționale și agențiilor de rating, mai mult în cazul României și Franței, mai puțin în cazul Poloniei și Slovaciei. Instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent în cazul României. Ultimul proces este validat și de dinamica ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB din anul 2024 comparativ cu anul 2021. Din primele 5 țări cu cele mai ridicate creșteri ale acestei ponderi, nu mai puțin de patru țări sunt aflate la granița cu războiul – Ungaria (+2,8pp din PIB), Polonia și Finlanda (+1,1pp din PIB) precum și România (+1pp din PIB). În majoritatea țărilor UE, revenirea puternică post-pandemică și inflația ridicată au acționat ca factori de reducere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB în timp ce deficitele bugetare primare ridicate au împins în sus ponderea datoriei în PIB. Pe termen mediu, efectul de ”bulgăre de zăpadă” mai puternic (diferențial defavorabil rată a dobânzii – rată de creștere economică) și incertitudinea globală cauzată de accentuarea impactului măsurilor protecționiste asupra economiei deschise europene vor acționa în sensul reducerii sustenabilității datoriei. În același timp, implementarea consolidărilor fiscal-bugetare angajate în Planurile naționale bugetar-structurale angajate cu Comisia Europeană ar trebui să ajute la creșterea sustenabilității datoriei. Analiza indicatorilor de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung în România și țările UE27. În cadrul rapoartelor Debt Sustainability Monitor (https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/debt-sustainability-monitor-2024_en), Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a 3 indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung. Pe termen scurt, indicatorul S0 măsoară probabilitatea apariției unor tensiuni fiscale sau financiare în decurs de 12 luni, utilizând un sistem de alertă timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro – utilizează indicatori care măsoară dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar – utilizează indicatori pv starea finanțelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt și a necesarului brut de finanțare și S0-Financiar-Competivitate – utilizează indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor și a fluxurilor de capital). S0 reflectă riscurile legate de accesul la piețele de finanțare, de volatilitatea financiară și de dezechilibrele bugetare pe termen scurt, fiind considerat un semnal de avertizare atunci când depășește pragul de 0,43. Slovacia, România, Grecia, și Estonia au depășit în anul 2024 pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componenta financiară și de competitivitate. Pe de altă parte, Ungaria, Spania, Franța, Belgia și Italia se află dincolo de pragul de sustenabilitate în ceea

Deficitul de cont curent a ajuns la 4,8 miliarde de euro, după două luni din 2025. Este cu 85% mai mare decât în același interval de anul trecut

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele două luni din 2025, un deficit de 4,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă în creștere cu aproape 85% față ce deficitul raportat în aceeași perioadă a anului trecut, de 2,6 miliarde euro, potrivit datelor transmise, vineri, de Banca Națională a României, printr-un comunicat de presă. Contul curent al balanței de plăți a rezultat din media balanțelor pe bunuri și servicii, venituri primare și venituri secundare. Cel mai mare deficit s-a înregistrat la bunuri, de 5,45 de miliarde de euro, cu aproximativ 1,5 miliarde de euro mai mult decât în ianuarie – februarie 2024, balanța serviciilor are un excedent mai mic cu 187 milioane euro (până la 1,61 miliarde de euro), balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 93 milioane euro (pana la 1 miliard de euro), iar balanța veniturilor secundare, un excedent mai mic cu 427 milioane euro (până la 40 de milioane de euro). La cât a ajuns datoria externă În ceea ce privește datoria externă, în primele două luni din 2025, datoria externă totală a crescut cu 3,39 miliarde euro, până la 208,28 miliarde euro. Mai bine de jumătate, 111,31 de miliarde de euro, este datoria externă a administrației publice, care a crescut față de ianuarie-februarie 2024 cu 3,95 de miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung (76,1% din totalul datoriei externe) a însumat 158,5 miliarde euro la 28 februarie 2025, în creștere cu 2,3% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la acea dată la 49,78 miliarde euro, în scădere cu 0,2% față de 31 decembrie 2024. Datele BNR arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 10,6% în perioada ianuarie – februarie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2025 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2025 a fost de 99,5%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024. Citiți și: BNR menține dobânda-cheie în contextul incertitudinilor deosebit de ridicate. Membrii CA, îngrijorați de DETERIORAREA mediului economic internațional La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele