Pîslaru, despre Davos: Pare că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Nevoie de consiliere de cuplu
Există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet în relațiile dintre SUA și UE, spune la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, prezent la Forumul Economic de la Davos, la care participă alături de ministrul de Externe, Oana Țoiu, cel al Energiei, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Radu Burnete. Dragoș Pîslaru vorbește despre o miză a dialogului la Forumul Economic de la Davos: „Este în primul rând miza dialogului, într-o perioadă de tensiune. Eu aș folosi o metaforă, vă mărturisesc că imaginea mea este că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Am avut discursuri foarte puternice, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, premierul Canadei și astăzi vine și Donald Trump”. Ministrul Investițiilor Europene afirmă că „argumentele și de pe o parte și de pe cealaltă nu par că duc într-o zonă de conciliere. Tema este spiritul dialogului. Pe de altă parte, discuțiile sunt puse cu o convingere foarte mare pe masă”. Dragoș Pîslaru precizează despre Forumul de la Davos că „scopul până se termină la sfârșitul săptămânii este să vedem în toate aceste lucruri care nu sunt vizibile public, de asta cumva România e important să participe și să fim aici, pentru că multe din lucruri sunt în spatele ușilor, în discuțiile de culoar, în toate intervențiile de după, când vezi delegațiile cum circulă pe holuri cu mulți oameni și după aceea vezi cum se intersectează între ele și își stabilesc întâlnirile. Ăsta este scopul. Deci una este vin cu misiunea pe care o am și cu mandatul de acasă și doi este ce se întâmplă și cum se întâmplă ulterior și ce soluții putem pune pe masă și asta cred că este foarte-foarte important pentru ca diplomația să poată triumfa și să nu avem doar declarațiile belicoase sau ferme sau lucrurile care țin conform mandatelor diplomatice”. Ministrul face apel la prudență: „Așa cum am folosit metafora cu divorțul, există și zona aceea de consiliere de cuplu. Cred că există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet (…). Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru o situație în care într-adevăr vom avea o diplomație diferită, cu confruntări de blocuri, cu accente regionale mult mai puternice, lumea acum își caută să se replieze și să vadă cu cine se poate alia. Nu poți să rămâi pe cont propriu în momentul de față, la cum arată lucrurile”.
Abia decolat spre Davos, avionul lui Trump s-a întors din drum din cauza unor probleme electrice
O „problemă electrică minoră” a forțat avionul președintelui Donald Trump să se întoarcă în SUA, la scurt timp după decolarea spre Davos, a informat Casa Albă, preluată de agențiile internaționale. Air Force One a fost redirecționată către Baza Comună Andrews din Maryland, după ce echipajul a identificat problema, a decșarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, care a încercat o glumă pe seama acordului lui Trump de a accepta un avion din Qatar care să fie folosit drept Air Force One, declarând reporterilor că noul avion e o variantă mult mai bună, „având în vedere problema electrică”. Președintele și-a reluat călătoria spre Davos într-un avion nou. El urmează să țină un discurs mult așteptat miercuri la Forumul Economic Mondial care are loc în micuța stațiune montană dintre Alpii elvețieni, un discurs ce va avea loc pe fondul unor relații tensionate cu aliații europeni, pe fondul presiunilor de anexare a Groenlandei. Informații de context Ediția de anul acesta a Forumului Economic de la Davos de anul acesta (a 56-a) este considerată cea mai importantă din toată istoria Forumului, din cauza tensiunilor geostrategice provocate de ambițiile teritoriale ale lui Trump. Marți, în discursul său de la Davos, liderul european, Urula vond der Layen, a insistat pe ideea suveranității și integrității teritoriale a Europei, despre care a spus că sunt „non-negociabile”. Într-un discurs tranșant dar calm, descărcat de orice emoții, von der Layen a subliniat că Europa consideră Statele Unite „un aliat și un prieten”, eliminând orice idee de vasalitate, și că „în politică, la fel ca în afaceri, un acord este un acord”, făcând trimitere evidentă la faptul că nu are de gând să negocieze Groenlanda.
Macron explică de ce nu se va întâlni cu Trump la Davos: Nu trebuie să-mi schimb programul
Președintele Emmanuel Macron a fost întrebat de jurnaliști dacă se va întâlni cu liderul SUA, Donald Trump. „Nu trebuie să-mi schimb programul”, a răspuns Macron, potrivit Le Figaro. Declarația a fost făcută marți, la finalul unei reuniuni din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția. „Nu plănuisem să rămân mâine. Eram programat să ajung în această dimineață și să plec în această seară”, a adăugat Macron. Președintele american Donald Trump urmează să vorbească mâine la Forumul Economic Mondial din Alpii Elvețieni. Președintele francez nu are de gând să-l aștepte acolo și nici la Paris. Macron a confirmat că reuniunea G7 propusă de liderul francez nu va avea loc. Propunerea făcută printr-un mesaj privat a fost dezvăluită de Trump pe rețelele de socializare ceea ce a produs iritare în mediile diplomatice. Emmanuel Macron l-a criticat pe Donald Trump În discursul său de deschidere din cadrul Forumului de la Davos, Emmanuel Macron, a făcut o evaluare dură, afirmând că lumea se îndreaptă spre un sistem „fără reguli”. Conflictele sunt „normalizate”, „dreptul internațional este călcat în picioare” și „ambițiile imperialiste” – americane, rusești și chineze – apasă puternic asupra multilateralismului, a spus Macron. El a descris acest moment ca fiind „evident […] foarte îngrijorător”, în care „organismele internaționale” care odinioară serveau la „rezolvarea problemelor” sunt slăbite, chiar abandonate. De asemenea, șeful statului francez a criticat politica americană. Statele Unite „căută în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa”, a denunțat el, vizând în special „acumularea neobosită de tarife” impuse de Donald Trump de la sosirea sa la Casa Albă. El a continuat să condamne o situație „nebună” de escaladare între cele două maluri ale Atlanticului, chiar dacă americanii și europenii ar trebui să fie aliați.
Davos. Secretarul Trezoreriei SUA afirmă că relațiile cu Europa n-au fost niciodată mai apropiate
„Cred că relațiile noastre n-au fost niciodată mai apropiate”, a precizat Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, vorbind pe marginea Forumului Economic Mondial din Davos, potrivit Associated Press. Sâmbătă, Trump a anunțat că va impune, începând din luna februarie, o taxă de import de 10% care va fi aplicată mărfurilor provenite din opt țări europene care și-au au sprijinit public Danemarca, în urma apelurilor tot mai insistente ale Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei. Președintele SUA a insistat că vrea să preia controlul Groenlandei din motive de securitate, pentru posibilele amenințări provenite din China și Rusia. Amenințările tarifare au stârnit critici în rândul diplomaților europeni, pe măsură ce liderii iau în considerare impunerea unor tarife de retorsiune, ca răspuns la amenințări. UE dispune de trei instrumente economice majore pe care le-ar putea utiliza pentru a exercita presiuni asupra Washingtonului: noi tarife, suspendarea acordului comercial dintre SUA și UE și o „bazooka comercială” – termenul neoficial pentru instrumentul UE împotriva constrângerii, menit să sancționeze persoanele sau instituțiile care exercită presiuni nejustificate asupra blocului european. În ciuda amenințărilor tarifare impuse de Trump, liderii europeni continuă să acorde sprijin Groenlandei, declarându-se, totodată deschiși la dialog.
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Azi începe al 56-lea Forum de la Davos, la care România nu este reprezentată de preşedinte. Explicaţia lui Nicuşor Dan despre absenţă: nu umblu teleleu prin lume! Gândul prezintă lista cu personalităţi care umblă teleleu prin lume, în frunte cu Trump
De mai bine de cinci decenii, Forumul de la Davos, din Elveţia, reuneşte lideri din mediul de afaceri, guverne, societate civilă, organizații internaționale, mediul academic și generația următoare pentru a înțelege provocările globale și pentru a face lumea să avanseze împreună. Cu toate acestea, preşedintele României, Nicuşor Dan, spune că prezenţa sa la cel mai mare forum economic din lume ar însemna că „umblă teleleu prin lume” şi că are treburi mult mai importante în ţară. Un răspuns asemănător a dat şi atunci când a trebuit să meargă la Adunarea Generală a ONU, 23-29 septembrie 2025. Gândul prezintă lista liderilor mondiali care participă la Davos, în frunte cu Donald Trump, Volodimir Zelenski, cancelarul Germaniei Merz sau Ursula von der Leyen. România a fost reprezentată şi atunci, ca şi acum, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. De data aceasta, i s-au mai alăturat şi miniştri şi un consilier prezidenţial: ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete. Cine sunt liderii lumii care „umblă teleleu prin lume” Gândul prezintă lista de la Davos cu personalităţi care umblă “teleleu” prin lume, în frunte cu preşedintele SUA, Donald Trump. Lista cuprinde aproape 3.000 de lideri politici și de business care au confirmat prezenţa, dintre care peste 400 dintre ei sunt lideri politici de top: Donald Trump, preşedintele SUA Mark Carney, premierul Canadei; Friedrich Merz, cancelarul federal al Germanei; Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene; He Lifeng, vicepremierul Republicii Populare Chineză; Javier Milei, preşedintele Argentinei; Prabowo Subianto, preşedintele Indoneziei; Guy Parmelin, preşedintele Confederaţiei Elveţiene 2026; Ilham Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan; Bart De Wever, premierul Belgiei; Gustavo Petro, preşedintele Columbiei; Félix-Antoine Tshisekedi Tshilombo, preşedintele Republicii Democrate Congo; Daniel Noboa Azín, preşedintele Ecuadorului; Alexander Stubb, preşedintele Finlandei; Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei; Micheál Martin, Taoiseach, premierul Irlandei; Aziz Akhannouch, premierul Regatului Morocco; Daniel Francisco Chapo, preşedintele Mozambicului; Dick Schoof, premierul Țărilor de Jos; Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul Pakistanului; Mohammed Mustafa, premierul Palestinei; Karol Nawrocki, preşedintele Poloniei; Mohammed Bin Abdulrahman Al Thani, premier şi ministrul Afacerilor Externe Qatar; Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei; Tharman Shanmugaratnam, preşedintele statului Singapore; Isaac Herzog, preşedintele statului Israel; Ahmad Al Sharaa, preşedintele Siriei; Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez nu va participa la Forumul de la Davos din cauza accidentului produs la Adamuz (Cordoba). Acesta și-a anulat participarea la Forumul Economic Mondial, cât şi întregul program de luni pentru a vedea direct situația, în urma deraierii a două trenuri de mare viteză, duminică seară. Care sunt mizele de anul acesta, la Davos Forumul Economic Mondial va reuni aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări. Se așteaptă la participarea a 400 de lideri politici de top – inclusiv peste 60 de șefi de stat și de guvern și șase dintre liderii G7, alături de aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și aproape 100 de „unicorni” și pionieri ai tehnologiei. De la escaladarea riscului geopolitic și a incertitudinii economice până la valorificarea inovației, discuțiile se vor concentra pe căi practice, orientate spre soluții, care susțin reziliența, competitivitatea și creșterea incluzivă, inclusiv implementarea responsabilă a tehnologiilor transformatoare, cum ar fi inteligența artificială generativă, conform informațiilor furnizate de Forum. Pe măsură ce industriile evoluează și tehnologiile remodelează munca, Davos va evidenția modul în care guvernele și întreprinderile pot investi mai bine în oameni, construind forță de muncă rezistentă, sprijinind tranzițiile competențelor și asigurând bunăstarea într-o eră a schimbărilor profunde, se mai arată în prezentarea evenimentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum explică oamenii lui Nicușor Dan lipsa lui de la Davos. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca: mesajul domniei sale către români este “nu umblu teleleu prin lume” Cine merge la Forumul Economic Mondial de la Davos în lipsa lui Nicușor Dan. MAE anunță delegația României
UE ia în calcul tarife de retorsiune de 93 de miliarde de euro împotriva SUA
Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața comunitară. Opțiunile analizate ar trebui să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuțiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveția, potrivit Financial Times. Evenimentul reunește anual, la Davos, șefi de stat și de guvern, lideri politici, directori ai instituțiilor internaționale și reprezentanți de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica și economia mondială. La ediția din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern. Danemarca: „Europa nu va fi șantajată” Donald Trump a anunțat că intenționează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și Regatul Unit și Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Într-o declarație comună, cele opt țări au transmis că „amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă o spirală descendentă periculoasă”. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi șantajată”, poziție susținută și de ministrul german de Finanțe, de premierul Suediei și de ministrul de Externe al Olandei. Consiliul UE, în reuniune extraordinară Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziție comună a UE în disputa cu Statele Unite. Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmițându-i că impunerea de tarife împotriva aliaților pentru apărarea securității colective a NATO este greșită. Downing Street a precizat că Starmer și-a reiterat poziția privind Groenlanda și a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toți aliații NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice. SUA: Europa este prea slabă De partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat amenințările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate și că președintele SUA folosește pârghii strategice și prerogative de urgență pentru a-și atinge obiectivele. El a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump nu intenționează să își schimbe poziția, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forță”. Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată și ca părțile să încerce să ajungă la o soluție negociată.
Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Zelenski: acordul de pace convenit cu Trump ar putea fi semnat săptămâna viitoare
Volodimir Zelenski a declarat că acordul de pace al lui Donald Trump ar putea fi semnat săptămâna viitoare, dacă se convine asupra termenilor, potrivit Independent. Documente între Ucraina și SUA privind războiul ucrainean ar putea fi semnate la Davos, a explicat Zelenski. O delegație ucraineană va călători în SUA pentru negocieri privind garanțiile de securitate și un „pachet de prosperitate” în cazul unui armistițiu. Volodimir Zelenski a făcut declarație în fața jurnaliștilor de la Kiev. Președintele ucrainean și-a exprimat speranța că documentele ar putea fi semnate în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde liderii mondiali se vor reuni pentru discuții. Echipa ucraineană va solicita clarificări din partea SUA cu privire la poziția Rusiei față de eforturile diplomatice de a pune capăt războiului. Moscova a refuzat să cedeze în ceea ce privește cererile sale pentru a semna un acord de pace. Călătoria la Davos se va produce după ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că a blocat semnarea unui acord. Liderul SUA a susținut că Putin „este pregătit să facă o înțelegere”, în timp ce „Ucraina este mai puțin pregătită să ajungă la un acord”.
Forumul Economic Mondial de la Davos: SUA și Ucraina pregătesc un acord istoric de reconstrucție de 800miliardede dolari
Acordul, denumit planul de „prosperitate” post‑război, este gândit să ajute la reconstrucția economiei ucrainene, crearea de locuri de muncă și la restabilirea vieții cotidiene în țară, potrivit declarațiilor oficialilor de la Kiev. Președintele Zelenski a subliniat că speră ca planul să asigure o redresare economică rapidă și atragerea de noi investitori, notează The Telegraph. Inițial, Ucraina plănuise să semneze documente similare la Casa Albă, dar consilierii europeni au sugerat ca întâlnirea să fie mutată la Davos pentru a oferi un cadru internațional mai larg, cu participare globală. Finalizarea acordului la un eveniment economic major poate spori vizibilitatea proiectului și încrederea investitorilor. Unul dintre elementele cheie ale acestui plan este includerea în proiect a unor actori privați importanți, cum ar fi firma de investiții BlackRock, care intenționează să participe în program și să mobilizeze capital global pentru reconstrucția infrastructurii, locuințelor și sectoarelor productive ale Ucrainei. Pe lângă cadrul economic, negocierile dintre Washington și Kiev includ și un acord separat privind garanțiile de securitate, care ar urma să ofere Ucrainei sprijin pe termen lung împotriva agresiunii ruse. Conform președintelui Zelenski, documentul privind garanțiile de securitate este aproape gata pentru semnare la cel mai înalt nivel. Pactul ar putea deschide calea pentru crearea unei noi forțe? Acest pact de securitate ar putea deschide calea pentru crearea unei forțe de „reasigurare” conduse de țări precum Marea Britanie și Franța pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului și pentru a stabiliza regiunea pe termen lung. Planul nu este lipsit de critici. În interiorul Uniunii Europene, unii lideri, cum ar fi oficialii din Ungaria, s‑au arătat reticenți față de ideea unui sprijin economic atât de extins pentru Ucraina și au avertizat că un astfel de angajament ar putea pune presiune pe bugetele europene și ar îndepărta țările de la propriile priorități interne. În plus, situația pe teren rămâne tensionată, iar negocierile de pace cu Rusia sunt departe de a fi încheiate. Moscova continuă să își afirme pretențiile teritoriale și să respingă planurile occidentale, penalizate drept o amenințare la adresa securității sale, ceea ce complică încercările de a pune capăt conflictului. Planul de reconstrucție de 800 miliarde de dolari și acordul de garanții de securitate sunt privite ca parte dintr‑o strategie mai largă a administrației Trump de a combina incentive economice și angajamente strategice pentru a sprijini Ucraina. Dacă va fi finalizat la Davos, acordul ar marca unul dintre cele mai ambițioase programe de redresare economică din istoria recentă pentru o țară afectată de război.