Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Planul de închidere de la Cernavodă merge mai departe
Planul de închidere al Unității 2 de la Cernavodă merge mai departe. Angajații Centralei au primit un mesaj intern în care se arată faptul că peste noapte, debitul Dunării a mai scăzut cu 4 centimetri, iar nivelul a atins valoarea de 1.81 metri. În consecință, închiderea controlată a Reactorului 2 va începe joi dimineață la ora 07:00. „Bună dimineața. La Cernavodă nivelul a atins valoarea de 1.81m. Am pierdut încă 4 cm. După cum am comunicat, mâine dimineață la ora 07:00 începem procedura de oprire controlată a Unității 2”, se arată în mesajul intern trimis la Cernavodă. Loading … Ministerul Energiei: Oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni Ministerul Energiei a anunțat, marți, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. „Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei. Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă Aceștia precizează că Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, mai arată Ministerul Energiei. Nuclearelectrica a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei De asemenea, Nuclearelectrica a anunțat că a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei. „S.N. Nuclearelectrica S.A. anunță acționarii și investitorii asupra emiterii, în data de 10 august 2026, a unei serii de Avize de Existența a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), aplicabile în cazul contractelor de livrare de energie electrică. Eliberarea Avizelor de Existența a Cazului de Forță Majoră pentru Nuclearelectrica a avut la baza seceta hidrologică severă manifestată în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, care a determinat scăderea excepțională a debitului și a nivelului fluviului sub valorile necesare asigurării, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a CNE Cernavodă, conducând la oprirea controlată a Unității 1 CNE Cernavodă și implicit a imposibilității de executare integrală, din propria producție, a obligațiilor contractuale asumate față de partenerii contractuali, începând cu dată de 27.07.2026 și în continuare, pe perioada menținerii efectelor evenimentului de forță majoră și a consecințelor acestuia asupra executării obligațiilor contractuale. De asemenea, având în vedere prognozele INHGA privind scăderea fluviului Dunărea, există și posibilitatea opririi controlate a Unității 2 CNE Cernavodă. Nuclearelectrica va transmite către partenerii contractuali o estimare (în măsură în care aceasta este disponibilă la acest moment și fără că aceasta să fie limitată sau să oblige partea respectivă) cu privire la durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Nuclearelectrica va depune toate eforturile rezonabile din punct de vedere comercial în vederea minimizării efectelor Cazului de Forță Majoră și, pe perioada în care acest Caz de Forță Majoră continuă, va oferi partenerilor contractuali informații actualizate în mod rezonabil, atunci când și dacă sunt disponibile, despre durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Avizele de Existența a Cazului de Forță Majoră au fost eliberate la solicitarea Nuclearelectrica și acestea reprezintă acte constatatoare, emise în baza legii și în conformitate cu condițiile contractuale”, este anunțul publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, au transmis oficialii din Energie.
Criza apei în România: Restricții la Cernavodă
Seceta adâncește criza apei din România. Datele indică faptul că 277 de localități din țară sunt afectate de seceta hidrologică. Situația este monitorizată îndeaproape de Administrația Națională „Apele Române”, iar gradul de umplere al celor 40 de principale lacuri de acumulare ar putea scădea la aproximativ 66% până la finalul acestei luni. Altfel, Cernavodă se află în Treapta I de restricții. Seceta hidrologică se agravează în România. Gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%, anunță Apele Române. În total, 277 de localități sunt afectate de deficitul de apă. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții, iar situația nu este îmbucurătoare în mai multe județe din țară. Loading … Seceta adâncește criza apei din România. Sursă foto: Facebook Apele Române Rezerva de apă din principalele 39 de lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%. Volumul este de aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi. Potrivit Apele Române, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Comunicatul instituției poate fi vizualizat AICI. Situație nefavorabilă în mai multe județe din România La nivelul mai multor județe din țară, însă, situația nu este îmbucurătoare. La momentul actual, ANAR aplică restricții în zonele afectate de deficitul de apă. Pe râurile interioare, 9 sectoare sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 2 sectoare sunt în Treapta I de restricții, iar 7 au ajuns în Treapta III. Mai multe acumulări din Vaslui și Botoșani sunt afectate. Pe Dunăre și pe brațele fluviului, nu mai puțin de 21 de localități riverane sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 35 de localități se află în Treapta III de restricții. Măsurile afectează, în funcție de zonă, alimentarea populației, irigațiile, piscicultura, zootehnia, industria și transporturile. Cele mai afectate zone Printre cele mai afectate județe se numără Alba, Neamț și Bihor. În total, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau doar în anumite intervale orare. Județul Alba: 45 de localități afectate; Județul Neamț: 39 de localități afectate; Județul Bihor: 30 de localități afectate; Județul Galați: 11 localități afectate; Județul Maramureș: 10 localități afectate; Județul Vaslui: 8 localități afectate; Județul Argeș: 7 localități afectate; Județul Cluj: 7 localități afectate; Județul Iași: 6 localități afectate; Județul Vrancea: 5 localități afectate. Alte 96 de localități sunt afectate de seceta prelungită. Acestea nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă sau le au doar parțial. În unele zone, fântânile au secat. Printre cele mai afectate județe: Județul Botoșani: 55 de localități afectate; Județul Neamț: 10 localități afectate; Județul Bacău: 6 localități afectate; Județul Iași: 5 localități afectate; Județul Argeș: 4 localități afectate; Județul Gorj: 4 localități afectate; Județul Vaslui: 4 localități afectate. Din cele 130 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 48 au debite sub nivelul minim necesar pentru asigurarea necesarului de apă. Pe Dunăre sunt afectate 10 secțiuni. Printre acestea se numără Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Hârșova, Cernavodă și Isaccea. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții pentru centrala nucleară. Nivelul Dunării a ajuns la -2,27 metri. Sursă foto: Facebook Apele Române
Barjele din Dunăre au fost scufundate. Când apar efectele
Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre a fost finalizată după 7 ore. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a declarat la rândul său că operațiunea s-a desfășurat în condiții de siguranță. Barjele au fost scufundate în amplasamentul stabilit de Apele Române. Apele Române anunță că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje în zona Cernavodă s-a încheiat cu succes, după 7 ore. Astfel, toate cele 4 barje au fost scufundate pentru a limita scăderea nivelului Dunării. Autoritățile estimează că efectele vor fi resimțite cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni (9 și 10 august). Loading … ”Operațiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operațiunii se vor resimți cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a anunțat, sâmbătă seară, 8 august, Apele Române. Barjele au fost scufundate în Dunăre. Sursă foto: Captură video Facebook Două barje au fost amplasate la 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar alte două în amonte. Acestea formează două praguri artificiale. Măsura urmărește redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și limitarea scăderii nivelului apei la Cernavodă. „Gata! Astăzi am finalizat mult mai repede procedura de scufundare a celor două barje. Procedura s-a desfășurat în cele mai bune condiții de siguranță și a fost respectat cu strictețe amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru această operațiune, au fost folosite 4 împingătoare de mare putere, care au fost ajutate de ambarcațiunile AFDJ. Mulțumesc tuturor celor implicați, mai ales căpitanilor împingătoarelor pentru bună coordonare!”, a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu pe Facebook. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Operațiunea vine după ce stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN. Sursă video: Facebook – Irinel Ionel Scrioșteanu
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune
Nuclearelectrica menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, la capacitate nominală. Totuși, riscul opririi unității rămâne. Compania precizează că sunt respectate toate normele și procedurile de securitate nucleară. Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Bursei de Valori București că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală. Măsurile luate de autorități au dus la creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă. Loading … Unitatea 2 de la Cernavodă funcționează la capacitate nominală „SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă. Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia. Specialiștii CNE Cernavoda monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor. De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare. Deși, urmare a acțiunilor autorităților există o creștere de nivel, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, încă rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită sigură. Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă”, se arată în anunțul postat pe BVB. Unitatea 1 rămâne oprită Marți, Radu Miruță anunța că nivelul apei la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Evoluția vine după detonarea controlată a unei stânci de pe brațul Bala, menită să mărească debitul Dunării. Specialiștii de la Cernavodă monitorizează permanent funcționarea centralei și evoluția debitului Dunării. Totodată, sunt analizate prognozele hidrologice, care indică un debit de aproximativ 1.400 mc/s în următoarele zile. Deși nivelul Dunării a crescut, riscul opririi Unității 2 rămâne, pe fondul prognozelor nefavorabile. Unitatea 1 este în continuare oprită, iar Nuclearelectrica anunță că va informa public despre orice schimbare. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată printr-o nouă explozie controlată. Potrivit lui Radu Miruță, intervenția ar putea crește debitul Dunării spre Cernavodă. Peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au participat la operațiune.
Scufundarea barjelor pentru Cernavodă, amânată din nou
Operațiunile de scufundare a unor barje pentru a crește debitul Dunării spre Centrala Cernavodă, care urma să se desfășoare joi, au fost amânate pentru vineri, din motive de siguranță, anunță specialiștii de la Apele Române. „Operaţiunile de scufundare s-au amânat pentru mâine din condiţii de siguranţă”, au transmis joi seară, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR). Loading … Toate echipele şi barjele sunt pregătite, iar operaţiunile de scufundare se vor face una câte una, prin inundare controlată în condiţii de maximă siguranţă, durata unei scufundări fiind de 3-4 ore, a transmis sursa citată. De ce au fost amânate operațiunile de scufundare Autoritățile urmau să scufunde, joi după-amiază, două dintre barjele folosite pentru a crește debitul Dunării, urmând ca vineri să fie scufundate celelalte două barje. Directorul adjung al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” cu privire la operațiune, dar autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare care vor scufunda navele încărcate cu rocă. „Și aici există oarece incertitudini, pentru că manevrarea a două barje simultan nu este foarte ușoară. Ne bazăm însă pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare. Am exclus varianta umplerii cu draga, umplerea se va face doar cu pompare, va dura mai mult, după amplasarea acestora prima barjă va fi destul de aproape de suprafață, s-ar putea chiar să se vadă partea metalică a acesteia și următoarele vor fi aproape complet scufundate, nu se vor mai vedea”, a explicat Rîndașu. Acesta spunea că, în funcție de modalitatea de amplasare, se va stabili dacă barjele vor fi ancorate pe mal. Alte două barje, în afara celor patru pregătite pentru scufundarea în apele fluviului, sunt „la dispoziție” pentru a fi folosite pentru ca cele patru barje să fie stabilizate și protejate „cât mai bine”. Aceste două barje nu vor fi scufundate, a precizat oficialul ANAR. Debitul Dunării a atins un nou minim istoric La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric înregistrat în anul 1985 și mult sub media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 m³/s. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) în data de 28 iulie 2026. Decizia a fost luată preventiv, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, fără impact asupra populației, personalului centralei sau mediului.
De ce scade Dunărea: Explicația geografului Ionuț Minea
De ce scade Dunărea? Deși în ultima perioadă mai multe regiuni din România s-au confruntat cu ploi abundente și inundații, iar în județul Iași acumulările de apă sunt, în mare parte, pline, debitul Dunării se menține la un nivel foarte scăzut. De ce nu crește debitul Dunării după ploile recente Situația este explicată prin deficitul hidrologic acumulat în bazinul superior al fluviului, astfel că Dunărea ajunge în România cu un volum redus de apă, scrie Ziarul de Iași. În același timp, aportul râurilor din țară nu este suficient pentru a compensa pierderile înregistrate de-a lungul întregului curs al fluviului. Cum explică geograful Ionuț Minea deficitul hidrologic din bazinul superior Conf. dr. Ionuț Minea, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și de Monitorizare a Calității Mediului din Mădârjac, județul Iași, explică faptul că precipitațiile înregistrate în România nu sunt suficiente pentru a influența în mod semnificativ debitul Dunării. „Poate că a plouat mult, dar exagerăm când spunem «atât de mult». Din câte știu eu, în zona Iașului, de exemplu, nu a mai plouat de cel puțin două săptămâni. Totuși, este exact ce ați citit și în ziare și ce au spus și alți specialiști. Poate să plouă la noi foarte mult în perioada următoare, debitul Dunării nu va crește semnificativ, doar cu câteva procente, maximum 10-15%”, a declarat acesta pentru „Ziarul de Iași”.
Radu Miruță, ironizat pe Facebook pentru cei 2 cm
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut marți cu 2 centimetri față de luni. Miruță a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a explicat cât de importanți sunt acei doi centimetri, însă internauții au transformat postarea într-un loc unde îl pot ironiza pe ministrul interimar legat de cei doi centimetri. ”Aoleuuu… Cred că au adus-o francezii azi-noapte cu pistoalele de apă. Mare reușită”, a scris un internaut. ”Dacă crește Dunarea cu doi centimetri este fix pix. Lasați vrăjeala și puneți osul la muncă!”, a comentat altcineva. ”Doi centimetri sunt întotdeauna bineveniți, Doamne ajută!”, a mai scris un alt utilizator al rețelei sociale. ”Se pare ca nu doar la femei conteaza doi cm în plus! Suntem bine, doi centimetri în plus față de bulgari, e o performanță greu de egalat. +4 cm, pfff rupem zilele astea!”, a intervenit un altul. ”Să înțeleg că dacă arunci în aer un rinichi crește nivelul cu doi centimentri ? Și mai ziceați că doi centimetri nu contează!”, a comentat altcineva. ”Breaking News: Un nou episod din show-ul mi/mi/ru/ță spune lucruri traznite… doi centimetri …waw… Deci dacă scădea cu doi centimetri fără detonare azi a crescut cu doi centimetri după detonare = 0 cm”, a scris un alt internaut. ”E o bucurie mare când crește cu 2 cm… pe zi!”, ”Comedie zilnică cu tine, mulțumim”, ”Vă bateți joc de popor!”, ”Ești un fel de Moise”, ”Asta e postare la misto? Sau e pe bune?”, ”Asta îi tot spun și eu iubitei mele, doi centimetri chiar înseamnă mult!”, au fost doar câteva dintre comentariile celor care au comentat la postarea ministrului interimar al Apărării. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată cu 100 kg de explozibil Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Miruță a declarat că intervenția era esențială pentru evitarea opririi centralei în contextul scăderii debitului Dunării și că fiecare zi suplimentară de funcționare reprezintă un câștig important pentru sistemul energetic și din punct de vedere economic.
Dunărea scade dramatic: Armata intervine la Cernavodă
Debitul Dunării Cernavodă: Operațiuni urgente se desfășoară pe Dunăre, unde reprezentanții Armatei au efectuat măsurători, iar duminică, 2 august, va fi detonată o stâncă uriașă pentru a devia cursul apei spre centrala de la Cernavodă. Ulterior, vor fi scufundate controlat 4 barje încărcate cu piatră, pentru a bloca brațul Bala, informează știrileprotv.ro. Loading … Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă. Pentru aplicarea lor au fost alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar trebui aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după ce acestea au declarat stare de urgență din cauza scăderii producției de energie. Debitul Dunării la Cernavodă scade îngrijorător Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut sub pragul de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar până la 7 august va scădea la 1.450 mc, informează Administrația Națională „Apele Române”. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, spune că o scădere undeva la 2-3 cm pe zi presupune ca Cernavodă să mai reziste 4-5 zile la limită. Se va interveni în forță în zona brațului Bala. Potrivi corespondentului Știrilor Pro Tv, o dronă lansată la apă de specialiștii MApN face măsurători pentru a vedea cât de adâncă este Dunărea aici și cum arată fundul albiei. În același timp, un laborator mobil monitorizează debitul Dunării. Va fi detonată Stânca Pârjoaia Duminică dimineața va fi detonată o stâncă de granit care „stă în calea apei”. Stânca Pârjoaia se află pe malul drept al Dunării și ar fi unul dintre obstacolele care schimbă felul în care se împarte apa, spun hidrologii. Prin îndepărtarea ei, specialiștii vor să ajute apa să curgă într-o cantitate mai mare spre Cernavodă. Va urma apoi blocarea brațului Bala, care preia acum din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat, una lângă alta, 4 barje lungi de 70 de metri și înalte de 3 metri, încărcate cu piatră, care să devieze cursul apei. Potrivit lui Cătălin Țigănuș, director Compania de transporturi navale (NAVROM), barjele există: Primele două barje vor pleca în cursul zilei de astăzi spre gura Bala cu un convoi, alături de un utilaj de dragare. Următoarele două barje vor pleca mâine spre Isaccea, pentru a fi încărcate cu piatră brută. Administrația Fluvială încearcă să crească debitul spre Cernavodă Administrația Fluvială va încerca să adâncească albia cu aproximativ un metru, pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. De asemenea, canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire a reactoarelor de la Cernavodă nu a mai fost curățat de multă vreme, astfel că se fac evaluări și în acea zonă. Pentru aceste măsuri, statul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru evitarea unei crize energetice. „Astăzi, nivelul la Cernavodă este în jurul valorii de -205. Prognoza, după debit, ar fi undeva în jurul valorii de -220, -225”, explică Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ Galați. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă”, spune Romeo Soare, coordonatorul operațiunii, AFDJ Galați. Deși au fost semnalate ploi în Austria, durează aproximativ 2 săptămâni până când nivelul Dunării va crește și în România. Între timp, în Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de o săptămână. La fel și o navă de croazieră, blocată încă de luni în dunele de nisip.
Dunărea a scăzut la cote alarmante. De ce nu activează România mecanismele europene de cooperare?
Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 4 august. Astfel de valori înregistrate sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, atunci când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s. Loading … Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național marți dimineața, la ora 11:00, a anunțat luni seara Nuclearelectrica. Ulterior, s-a anunțat că și reactorul 2 al Centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprit, însă s-a revenit asupra deciziei. Unitatea 2 a CNE Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, a anunțat Nuclearelectrica. În acest context îngrijorător, se pune întrebarea dacă România poate face sau nu ceva pentru a gestiona cât mai bine această situație. Debitul Dunării a scăzut la un nivel alarmant / Foto – Mediafax „Populația va suporta costurile” Prof. univ. dr. Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt pârghiile pe care România ar trebui să le folosescă. „Din păcate, criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României. Deocamdată au apărut îndemnuri la a economisi energia electrică și restricții la folosirea apei pentru irigații. Asta poate afecta producția. Circulația pe fluviu este extrem de redusă din cauza debitului scăzut. Se opresc reactoarele de la Cernavodă pentru că nu pot fi răcite. Toate acestea se răsfrâng în mod direct asupra populației, care va suporta costurile acestei situații deosebit de dificile. Ceea ce nu înțeleg, este de ce nu sunt activate mecanismele europene de cooperare la Dunăre. România face parte din câteva organizații europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea”, a declarat Cristian Jura. Criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României / Foto – Mediafax România, membră a organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea Cristian Jura a mai prezentat și lista organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea, din care România face parte. Comisia Dunării – cu sediul la Budapesta. Din această comisie fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Comisia Dunării gestionează transportul și cooperarea la Dunăre, exact temele de cel mai mare interes pentru România în acest moment. Procesul de Cooperare Dunăreană. „A fost lansat oficial la Viena, la 27 mai 2002, pe baza unei inițiative comune a Guvernelor României şi Austriei, a Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea şi valorizarea eficientă a diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene. În contextul extinderii UE, Dunărea a devenit, practic, un fluviu interior al Uniunii”, a precizat Cristian Jura. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Este un organism transnațional înființat în 1998 pentru a aplica Convenția privind Protecția Fluviului Dunărea. Aceasta coordonează gestionarea durabilă a apei, reducerea poluării și controlul inundațiilor în bazinul Dunării. „Nu în ultimul rând, aș aminti Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) și adresată președintelui Comisiei Europene. Cei patru piloni principali ai SUERD sunt conectarea regiunii, protejarea mediului, construirea prosperității și consolidarea regiunii”, a explicat Cristian Jura. Debitul Dunării continuă să scadă / Foto – Mediafax „România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative” Potrivit lui Cristian Jura, România are pârghii pentru a încerca să rezolve această situație, numai că există o tergiversare îngrijorătoare la nivel instituțional. „În concluzie, România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative. Ar putea să convoace reuniuni extraordinare referitoare la criza apei pe Dunăre. Ar putea să inițieze un dialog aplicat cu Uniunea Europeană pe această temă, să analizăm ce se întâmplă în amonte, dacă sunt captări industriale masive care trebuie verificate, sunt mari consumatori industriali, poate se fac irigații masive. Toate aceste lucruri ar putea fi verificate cu mare ușurință, iar statele riverane ar trebui să dea dovadă de solidaritate, pentru că prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa? Nu cred că a sta și a aștepta ploaia reprezintă o strategie viabilă pentru România”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.