Cine sunt judecătorii Curții de Apel București chemați să stabilească definitiv măsura preventivă în cazul Georgescu. Decizii anterioare în cauze cunoscute
Completul care va dezbate contestația procurorilor DIICOT în cazul deciziei de lăsare în libertate sub control judiciar al lui Călin Georgescu este format din președintele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și judecătoarea Cristina Grecu. Judecătoarele au de soluționat și alte cauze cu persoane aflate sub puterea unor măsuri preventive în afara cazului Rusen-Georgescu. Loading … Istoric Violeta Elena Georgescu Ashemimry de la Curtea de Apel București, alături de Virginia Maria Bărăscu au închis, după 10 ani, dosarul lui Marian Vanghelie, acuzat că a luat mită 30 milioane de euro. La fond, fostul primar al sectorului 5 a primit o pedeapsă de 11 ani și 8 luni închisoare și obligat să plătească 15 milioane de euro daune materiale. Tot Ashemimry, împreună cu magistratul Cristian Bălan, a stabilit admiterea contestației la executare a omului de afaceri Ovidiu Tender și au constatat că acesta a stat în închisoare deși abuzul in serviciu a fost dezincriminat. Curtea de Apel București i-a ridicat lui Tender sechestrul pus de stat pentru recuperarea prejudiciului de circa 30 de milioane de euro și i-a șters toate interdicțiile. CAB a trimis la rejudecare partea din dosar legate de acuzațiile de grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune. Inițial, judecătoarea Irina Timofte de la Tribunalul București a respins acțiunea afaceristului. La rândul său judecătoarea Cristian Grecu, alături de Cristian Maria Cristea a pronunțat decizia definitivă în dosarul de corupție privind transportul public din Pitești, unde fostul primar Tudor Pendiuc a primit o pedeapsă cu executare. Instanța a dispus atunci șase achitări, trei condamnări și opt încetări ale procesului penal ca urmare a prescripției faptei. Urmare acelei decizii fostul primar Tudor Pendiuc, a fost scos din dosar pentru acuzația de abuz în serviciu (datorită prescripției – n.r.), însă a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită (pedeapsă redusă substanțial față de cei 8 ani primiți la instanța de fond – n.r). Fiica acestuia a fost achitată. Soluție în cazul Coldea O soluție de impact a judecătoarei Grecu a fost cea privind ordonanța de clasare a unor fapte în cazul generalului Florian Coldea. Mai precis În noiembrie 2020, judecătoarea Cristina Grecu a desființat ordonanța de clasare emisă anterior de DNA (Parchetul Militar) în dosarul penal deschis în urma plângerii unui fost maior SRI. Prin această decizie, judecătoarea a trimis cauza înapoi la procuror, obligând practic organele de cercetare penală să reia și să redeschidă ancheta pentru abuz în serviciu împotriva foștilor lideri ai Serviciului Român de Informații, George Maior și Florian Coldea. Tot Grecu a soluționat și dosarul jandarmului-cămătar Marian Corcodel. În iulie 2023, completul de judecată format din judecătoarele Cristina Grecu și Adina-Adriana Radu de la Curtea de Apel București a pronunțat o soluție în dosarul fostului șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române. Cele două judecătoare au dispus încetarea procesului penal pentru faptele de constituire a unui grup infracțional organizat și camătă. Hotărârea celor două, potrivit motivării ulterioare, s-a bazat pe împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, după aplicare deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. La instanța de fond, Corcodel fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Cea mai recentă soluție la care Grecu a asistat a fost cea de respingere a propunerii arestării preventive în cazul lotului Pașca în dosarul DIICOT privind afacerea cu seniori a familie. În cazul judecării contestațiilor Curtea de Apel, prin judecătoarea Grecu, alături de magistratul Andrei Viorel Iugan, au respins integral contestația DIICOT și i-au lăsat pe toți membrii familie Pașca în libertate. Georgescu-Rusen la CAB Zeci de susținători ai fostului candidat la președinție s-au adunat în fața Curții de Apel. Protestatarii scandează mesaje în sprijinul lui Georgescu: „Justitie, nu corupție”, „Turul doi înapoi”, „Ați arestat un om nevinovat”. Procurorii cer, la Curtea de Apel București (CAB), arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și a omului de afaceri Ionel Rusen, pe care îi acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și inițiere/constituirea unui grup infracțional organizat legat de o sumă de 1,1 milioane de euro. În urmă cu o săptămână, Tribunalul București a respins propunerea anchetatorilor, iar aceștia au contestat decizia, astfel că dosarul a ajuns pentru dezbateri finale la CAB. Decizia Curții va fi definitivă în acest caz. Obligat să fie la dispoziția Justiției Cei doi inculpați din dosar pentru care DIICOT a cerut arestarea preventivă sunt obligați să se prezinte la sediul instanței, după ce Tribunalul București a luat totuși față de ei măsura controlului judiciar. În cadrul acestei măsuri preventive cei doi au obligația de a se prezenta în fața organelor de anchetă și a instanțelor ori de câte ori sunt chemați. Georgescu s-a prezentat și luni la sediul CAB unde a avut loc al doilea termen de judecată în dosarul în care este judecat alături de Horațiu Potra și alți mercenari, pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. În acest dosar s-a încheiat etapa camerei preliminare, după ce Curtea a stabilit validitatea rechizitoriului, a modului de obținere a probelor și a respins cererile și excepțiile invocate, decizie menținută ulterior și de instanța supremă. Călin Georgescu ar fi știut de existența dosarului DIICOT / „Călin nevinovat, dosar fabricat!” Peste o sută de persoane s-au adunat în fața Tribunalului București, unde au scandat mesaje de încurajare pentru fostul candidat la prezidențiale. „Călin Georgescu este președinte!”, „Călin nevinovat, dosar fabricat!”, „Căline, Căline, poporul e cu tine!” sau „Și noi suntem Georgescu!” sunt doar câteva dintre mesajele care s-au auzit din mulțime. Cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei, susținătorii au început să strige „Eliberați-l!” Potrivit unor surse judiciare, procurorii au cerut arestarea lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pe motiv că ambii ar fi făcut demersuri pentru a se sustrage de la urmărirea penală. Sursele spun că unul dintre argumentele invocate este faptul că Georgescu avea cunoștință despre existența dosarului de la DIICOT. Călin Georgescu, la ieșirea
Valentin Stan: În Consiliul European, deciziile nu sunt egale atunci când se practică majoritatea calificată. Țoiu ar trebui să învețe cum se iau deciziile în UE
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentyl European e după populație. În procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Acesta a început prin a spune că în Parlamentul European, totul este în funcție de populația țărilor. Europarlamentarii, susține istoricul, sunt aleși în funcție de numărul populației țării respective. Faptul că Țoiu susține că deciziile se iau prin egalitatea dintre state este o eroare, susține Stan. Deci, în afară de faptul că micuța (n.r. Oana Țoiu) se scarpină… Hai să-ți dau o probă de Ministrul de Externe. Poate ai impresia că doar de scărpinici ne legăm noi aici… Nu! Doamna Țoiu explică, iată, cum este distribuită puterea în Uniunea Europeană. Crezi că Ministrul de Externe al României ar trebui să priceapă la Uniunea Europeană? Eu cred că mai bine mergem la La Fontaine, cu Greierele și furnica, dacă tot o mușcă greierele de călcâi. Să-ți explic, în Parlamentul European e după populație. Adică țările cu populație mare trimit mai mulți parlamentari, înțelegi? Sigur, odată ce ajung și acolo parlamentarii ăștia… Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentul European e după populație. Adică trimitem și noi acolo, în funcție de ce populație avem. Știi unde este țara și egalitatea în materie de decizie pentru fiecare din participanți? Păi, acolo unde se întrunesc șefii de guvern, prim-miniștrii, la Consiliul European, șefii de stat… Acolo există decizia egală… Deci, în acest document, la îndemâna ei, că este document MAE, aflăm că în Consiliul European, acolo unde se întrunesc prim-miniștrii. Acolo unde spunea ea că decizia egală între ăștia, aici, în Consiliul European, aflăm că în procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Uite, aici v-am dat din tratat, articolul 16, începând cu 1 noiembrie 2014, vă spune că majoritatea calificată se practică, așa numita dublă majoritate. Adică majoritatea calificată se va defini ca cel puțin 55% din membrii consiliului, incluzând cel puțin 15 dintre ei.
Simona Halep și Sorana Cîrstea, decizii controversate după ce și-au luat apartamente în Dubai
Simona Halep (34 de ani) și Sorana Cîrstea (35 de ani) par să se fi „rupt” complet de colegele din tenisul românesc după ce s-au mutat la Dubai (Emiratele Arabe Unite). Atât Simona Halep, cât și Sorana Cîrstea au luat decizii controversate în timp ce naționala de Billie Jean King a României a disputat două meciuri extrem de importante, cu Noua Zeelandă și Polonia. Cu toate că au fost foarte active pe rețelele de socializare în acest weekend, „Simo” și „Sori” au ignorat meciurile tricolorelor și nu au transmis nici măcar un mesaj de încurajare pentru acestea. Ce au putut face Simona Halep și Sorana Cîrstea în timp ce colegele lor jucau pentru România în Billie Jean King Cup După ce naționala României a debutat sâmbătă cu o victorie frumoasă în play-off-ul Billie Jean King Cup, 3-0 cu Noua Zeelandă, duminică a urmat meciul crucial contra Poloniei. În timp ce Ruxandra Bertea se lupta cu Linda Klimovicova pentru primul punct, Sorana Cîrstea le-a arătat urmăritorilor săi că petrece momente de relaxare la Dubai. „Alergarea de duminică, ce peisaj!”, a scris Cîrstea pe Instagram. Aproape Simultan, Simona Halep a urcat și ea pe Instastory două poze dintr-o clinică de recuperare sportivă, făcându-le reclamă foștilor săi colaboratori. Dacă Halep nu se mai află în activitate din luna februarie, Cîrstea mai putea evolua teoretic în competiția inter-țări, dar a decis să se retragă de la echipa națională în anul 2018. Simona Halep și Sorana Cîrstea nu mai sunt atât de conectate la tenisul românesc, după ce ambele au decis să-și achiziționeze apartamente în Dubai. Sorana chiar și-a mutat reședința în Emirate, luând exemplul mai multor tenismeni care nu au dorit să mai plătească impozite pe banii câștigați la turnee. „Puțină lume știe că locuiesc la Dubai, ajung într-o oră aici. Așa că am putut să mă odihnesc și să mă pregătesc pentru acest turneu”, a declarat Sorana atunci când a jucat la turneul desfășurat pe hard. Sorana Cîrstea, sportivă aflată pe locul 44 WTA, a luat decizia respectivă în urmă cu mai mulți ani, precizând că are condiții mai bune de antrenament la Dubai în sezonul rece.