Marcel Ciolacu: „Ilie Bolojan a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României
Marcel Ciolacu l-a atacat din nou, joi, pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că acesta ”a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”. Potrivit lui Ciolacu, nu deficitul este principala problemă a României, ci deficitul comercial, însă în economie ”totul este blocat”. În plus, Ciolacu afirmă că, dacă pe vreme când el conducea Guvernul, motorina ar fi ajuns la 8 lei şi inflaţia la 10%, i s-ar fi dat foc în Piaţa Victoriei. ”Marea problemă este că, după ce s-a făcut acest schimb de prim-miniştri, s-a căutat un salvator. S-a căutat un vinovat de serviciu, adică eu. Eu fiind după cinci prim-miniştri PNL, după ce România a avut cele mai mari investiţii din istorie postdecembristă, de 120 de miliarde, după ce, în sfârşit, Moldova are o autostrada funcţională … S-a căutat un salvator care a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”, a declarat Marcel Ciolacu, joi seară, la Antena 3. „Problema cea mai gravă a României este deficitul comercial” Întrebat dacă se referă la premierul Ilie Bolojan, Ciolacu a răspuns: ”Exact la dânsul mă refer. Atâta timp cat ieşi continuu la televizor şi spui «dezastru», anunţi dezastrul, atâta timp cat îngheţi, blochezi toate investiţiile (…) Problema României, cea mai gravă, nu este deficitul bugetar. Problema cea mai gravă a României este deficitul comercial. De aceea, din buget trebuie să întorci în sectoarele unde se importă cel mai mult, de exemplu, alimentele. Toate programele şi toate ajutoarele de stat, IMM-urile, totul este blocat, absolut totul, în acest moment, în România”. „Mi-ar fi dat foc în Piața Victoriei” Marcel Ciolacu s-a referit şi la faptul că motorina a ajuns la 8 lei, iar inflaţia la 10% şi a apreciat că, dacă aceste cifre ar fi fost atinse pe vremea când el conducea Guvernul, i s-ar fi dat foc în Piaţa Victoriei. ”Confundăm reforma cu concedierile. Despre ce reformă vorbim?”, a mai declarat Ciolacu. Fostul premier susţine că ”singuri ne-am făcut rău”. ”De ce? Din dorinţa de a arăta cum salvezi tu România – «Uitaţi, domnule, în ce necaz eram şi cum am ieşit». Ne-am afundat: dintr-o criză bugetară, am ajuns în pragul unei crize economice şi al unei crize sociale”, a mai încheiat Marcel Ciolacu.
Ilie Bolojan anunță că România va plăti dobânzi de 3% din PIB în 2026: DEFICITUL este foarte mare
„Anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”, spune premierul Ilie Bolojan, vineri, la Radio România Actualități (RRA). „Deci, deficitul bugetar este foarte mare, iar dobânzile pentru banii pe care îi împrumută România an de an cresc în fiecare an. Gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei. Iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an – îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă – anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”. Premierul adaugă că deficitul bugetar în primele 9 luni ale anului se ridică la suma de 20 de miliarde de lei, în ciuda pachetelor cu taxe și impozite aplicate de Guvern. „Este o sumă destul de mare, este aproape 25% din ceea ce încasează România într-un an”, încheie Ilie Bolojan. Sursa: RRA
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”
Deficitul bugetar al României până acum este mai mare decât în 2024. Creșterile de taxe rămân momentan fără efecte
Deficitul bugetar al țării a ajuns la 86,3 mld. lei, în creștere cu mai bine de 5 mld. lei în ianuarie-august 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Deficitul înseamnă diferența dintre veniturile de la bugetul de stat și cheltuieli. Practic, guvernul Bolojan a cheltuit, în primele opt luni din an, cu 86 miliarde de lei mai mult decât a încasat. Cifrele arată că, în ciuda majorărilor de taxe și impozite care au venit de la guvernul Ilie Bolojan, deficitul bugetar a crescut, în loc să scadă. Cu toate acestea, unele creșteri de taxe, de exemplu majorarea TVA din august, se vor vedea în execuția bugetară din septembrie, care va fi publicată la finalul lunii octombrie. Guvernul, în acel moment Ciolacu, a pornit în 2025 la drum cu un deficit bugetar de 7% din PIB pe tot anul, aceasta fiind programarea de buget. Realitatea din teren a arătat însă mult diferit și deficitul se îndreaptă, în acest an, spre aceeași valoare pe care a avut-o și anul trecut, adică 8,7% din PIB, dacă este să ne luăm după datele la opt luni. Ilie Bolojan a negociat, la Bruxelles, un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025, după ce a devenit clar că ținta de 7% nu poate fi realizată. Creșterile ar trebui să fie vizibile în creșterea încasărilor la buget În teorie, creșterile de taxe ar trebui să se vadă în creșterea încasărilor la buget. Cu toate acestea, veniturile statului avansează cu numai 11% în primele opt luni din 2025, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Premierul Ilie Bolojan a spus, luni, că e nevoie de câteva luni ca efectele creșterilor de taxe să se vadă în încasările bugetare. „TVA a crescut începând din august, dar el se încasează din septembrie. Nu vedem înca în încasari efectele cresterii de TVA, doar estimarile facute la început de an, aceste estimări au fost gândite prea optimist, nu au fost realizate aceste încasări care au fost estimate. În iulie și august am avut încasări suplimentare, e posibil ca o parte să fie dintr-o activitate mai buna a ANAF, dar e posibil să se fi făcut operațiuni comerciale care să limiteze taxele care se achită, sunt operațiuni normale. Vom vedea în următoarele luni care sunt efectele acestor măsuri, e nevoie de 2-3 luni să vezi cum se reașează plata impozitelor în noul context, deci cu noile valori ale TVA-ului sau ale accizelor”, a spus, marți, Bolojan la Digi24.
Adrian Câciu, PSD: Deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE
România va primi aproximativ 17 miliarde de euro sub formă de împrumut prin programul Acțiunea pentru Securitatea Europei” (SAFE), un nou instrument financiar al UE care va sprijini statele membre care doresc să investească în producția industriei de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare. Împrumutul va fi acordat în condiții avantajoase, cu dobândă mică și cu maturitate de 40 de ani, cu perioadă de grație de 10 ani, deci cu rambursare la 10 ani după acordare. Adrian Câciu atrage atenția, într-o postare pe Facebook, că suma împrumutată se va adăuga la datoria publică. „Împrumuturile adaugă la deficit(dincolo de faptul ca adaugă și la datoria publică) la momentul producerii cheltuielii, nu la momentul rambursării(zic asta pentru cei care nu știu). Adică vom avea deficit mai mare cu aceste 16,7 miliarde euro, în următorii ani!!! Așa că, eu zic să nu mai perorați atâta cu deficitul actual, că deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE(echivalent a 4,6% din PIB). Deficitul nou creat se va adăuga deficitului curent. La fel, datoria nou creată se va adăuga datoriei curente”. Adrian Câciu vede totuși un potențial câștig economic în urma accesării fondurilor SAFE „Ca să nu aveți așteptări că, gata, se strânge cureaua și ..pa, deficit, pa, datorie! Nicidecum! Acum, dacă tot vreți să avem un câștig economic din asta sunt câteva lucruri de negociat sau de implementat: Aplicare offset la orice achiziție militară. Lucrări de infrastructură militară doar cu firme cu rezidența fiscală în România Toată industria națională de apărare implicată în producție/furnizare. Doar așa ai putea să neutralizezi efectul pe deficit al împrumutului de 16,7 mld euro. Altfel sună ca alea 80 mld euro ale lui Klaus! Noi le luăm, ele pleacă afară, dar deficitul/deficitele(ca e si cel comercial) rămân la noi! Enjoy!”, a concluzionat Adrian Câciu.
Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste
UPDATE 20:05 Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere. Pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru, care se va ocupa de formarea unui guvern. Știrea inițială Bayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde. Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control. Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu România Situația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută. Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele. Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE. Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală. Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică. Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro. Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală. Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale. Ce se va întâmpla luni? Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă. Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă. Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri. Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron. Ce se va întâmpla în continuare? Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona. Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru. Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede. Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Ministrul de Finanțe al Franței: „Nu cred într-o criză financiară. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia”
Ministrul de Finanțe francez Eric Lombard a declarat joi că nu vede niciun risc de criză financiară în Franța și că statul își va atinge ținta de deficit de 5,4% din Produsul Intern Brut din acest an. Mesajul ministrului era menit să liniștească investitorii, în contextul în care Guvernul francez se va confrunta cu o moțiune de cenzură luna viitoare, notează Reuters. Moțiunea de cenzură vine în contextul planurilor anunțate de premierul Francois Bayrou în încercarea de a readuce finanțele țării pe drumul cel bun. Partidele de opoziție au declarat că vor vota împotriva Guvernului minoritar în timpul moțiunii de cenzură din 8 septembrie. Deficitul public: 5,4% din PIB în 2025, 4,6% în 2026 La rândul său, chiar Lombard vorbise, la începutul acestei săptămâni, despre un potențial risc de a avea nevoie de o intervenție a Fondului Monetar Internațional, dacă Franța nu își pune finanțele în ordine. Cu toate acestea, Lombard a adoptat un ton mai liniștitor joi, în timpul unei conferințe a grupului de lobby de afaceri din Franța MEDEF. „Nu cred într-o criză financiară”, a spus Lombard. „Țara este bogată, țara crește, țara este administrată, este sub control, iar companiile din Franța își fac treaba. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia.” Lombard a mai spus că deficitul public va fi redus la 5,4% din Produsul Intern Brut până la sfârșitul anului, așa cum era planificat, și 4,6% în 2026, notează Bloomberg. Liderii de afaceri prezenți la conferință au declarat că criza politică prezintă riscuri mari pentru economie. Sondajele de opinie efectuate după anunțul lui Bayrou arată că majoritatea francezilor doresc acum noi alegeri naționale, indicând o nemulțumire tot mai mare față de politică și un risc de incertitudine de durată. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Opoziția din FRANȚA îl avertizează pe Macron că riscă demiterea dacă nu va numi un premier de stânga /„Se va pune problema”
De ce este important ca România să reducă deficitul bugetar? Explicațiile ministrului Finanțelor
Alexandru Nazare avertizează că țara noastră se confruntă de mai mulți ani cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodatǎ şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook. Ministrul atrage atenția că un deficit bugetar mare are consecințe directe asupra cetățenilor: „mai multă datorie publică, costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre – şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”. „Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, a adăugat el. Nazare susține că măsurile fiscal-bugetare anunțate de Guvern sunt decisive: „corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.”. „Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a conchis ministrul Finanțelor.