România se luptă cu austeritatea, însă Comisia Europeană e optimistă
Comisia Europeană a prezentat previziunile economice din toamna anului acesta și situația economică și financiară a fiecărui stat membru în parte. Previziunile arată că în primele trei trimestre ale anului creșterea economică a depășit așteptările specialiștilor. Economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, iar în 2027 să accelereze peste 2%, arată prognoza Comisiei. Instituția a prezentat previziunile economice din toamna anului 2025 în care face o radiografie atât la nivelul întregului continent, cât și la nivel național. Comisia Europeană estimează că după nivelul maxim de 9,3% din PIB în 2024, deficitul bugetar general al României va scădea cu peste 3% și va ajunge la 5,9% din PIB în 2027. De asemenea, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat deși mediul extern este dificil. „În 2025, creșterea reală a PIB-ului în România este de așteptat să încetinească la 0,7% după 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală pe timpul verii este pregătită să reducă și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile reziliente, sunt așteptate să susțină economia”, arată datele publicate de CE. Deficitul României ar putea să scadă până în 2027 Economia continuă să crească datorită redresării treptate a investițiilor private, a unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să accelereze peste 2 %. Specialiștii preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită pachetelor de măsuri fiscale. În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor de consolidare fiscală, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterea impozitelor, combinate cu inflația ridicată, vor duce la o contracție a consumului privat. Scăderea consumului privat ar trebui, spun specialiștii, să limiteze creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar trebui să își continue tendința pozitivă. Pentru anul 2027, se preconizează o scădere a inflației, o relaxare a politicii monetare și creșterea economiei cu 2,1%. De asemenea, deficitul de cont curent va scădea și va ajunge la 6% din PIB în 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Taxa pe mâncare devine realitate în UE. Ce alimentele vor fi supraimpozitate, inclusiv în România Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact zero pe bugetul statului
Alt an, aceleași promisiuni. Bolojan: TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția însă e să construim un buget serios
Premierul Ilie Bolojan spune că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026, dar cu o condiție. Oficialul a transmis că prioritatea Guvernului trebuie să fie realizarea unui buget „serios”, care să contribuie la reducere deficitului bugetar. Cu toate acestea, același premier, dar care nu își preluase mandatul în momentul respectiv, spune că majorările de taxe reprezintă ultima soluție la corectarea deficitului bugetar. Șeful Executivului a transmis că nu vor exista creșteri de taxe sau TVA, dar a avertizat că menținerea echilibrului economic depinde de reducerea cheltuielilor publice și de „un buget serios care să se bazeze pe realitate”. Bolojan a avertizat însă că luna aceasta este decisivă pentru stabilitatea bugetară a României. Premierul a precizat că dacă nu vor fi luate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice, atunci Guvernul va fi nevoit să recurgă la „ordonanțe nepopulare”. „TVA-ul sau alte taxe nu vor creşte anul viitor, condiţia de bază însă este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate. Pentru asta, indiferent cine este în guvernare, indiferent cine ar fi premier, nu poţi fugi de deficitul enorm pe care îl avem”, a spus Ilie Bolojan. Cum plănuiește Guvernul să reducă deficitul bugetar Premierul a explicat cum poate fi redus deficitul bugetar uriaș al României. Bolojan crede că este nevoie în continuare de reducerea cheltuielilor ca bugetul să fie echilibrat. „Ca să corectăm acest deficit, trebuie să ne reducem cheltuielile. Nu avem altă posibilitate. Doar așa putem avea un buget echilibrat și să asigurăm fonduri pentru investiții”. Oficialul a mai subliniat și faptul că aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic, pentru că acesta are efecte importante asupra stabilității României. „Aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic. Ea are efecte importante asupra stabilității economice a țării și asupra administrației. De pregătirea serioasă a acestuia depinde cum va arăta anul viitor.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan confirmă predarea ștafetei lui Sorin Grindeanu în 2027. „Voi căuta să respect protocolul” Ilie Bolojan a anunțat că se va prezenta în Parlament, pentru a oferi explicații despre securitatea României. Nu s-a stabilit data
Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește
Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului bugetar. După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsurile de austeritate și creșterile de taxe, deficitul bugetar a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Chiar dacă s-a redus ușor ca pondere în PIB, deficitul continuă să crească, în loc să scadă. În urmă cu două săptămâni, Gândul a dezvăluit în exclusivitate cifrele deficitului, care sare deja de 100 de miliarde de lei. Deficitul bugetar al României este scăpat de sub control și orice măsură pe care Guvernul Bolojan a încercat-o nu a avut efect. Astfel, deficitul general consolidat al țării a urcat la 5,39% din PIB la finalul lunii septembrie a anului acesta, față de 4,54% în primele 8 luni ale anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 103 mld. lei, ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2024, când reprezenta 5,47% din PIB. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control. În primele nouă luni din 2025, veniturile totale ale bugetului au atins 466,95 mld. lei, cu 12,3% mai mult față de anul trecut. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,9 puncte procentuale, determinate fiind de avansul veniturilor curente, mai ales de impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări sociale și accize, dar și de creșterea consistentă a fondurilor europene atrase. Ministerul Finanțelor spune că încasările din TVA au continuat să se redreseze după intensificarea controalelor și digitalizarea proceselor fiscale. Cheltuielie totale ale bugetului au ajuns la 569,43 mld. lei, o creștere de 11,2% față de 2024. Creșterea a fost determinată de investițiile publice finanțate atât din fondurile naționale, cât și de cele europene, dar și de majorările salariale și sociale implementate în sectorul public. De asemenea, o pondere importantă au avut-o plățile pentru proiectele din PNRR. Acum, România a căzut de acord cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit bugetar de maxim 8,4% din PIB. Autoritățile își doresc ca dinamica veniturilor din ultimele luni și încasările din fondurile europene să contribuie la menținerea sub control a dezechilibrelor fiscale. Deși Guvernul a luat măsuri de austeritate și a crescut taxele, deficitul a rămas neatins, iar ritmul în care crește la finalul anului va fi mai mare decât în 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul prezintă în exclusivitate cifrele dezastrului bugetar. Deficitul deja sare de 100 de miliarde de lei și este mai mare decât în 2024. În loc să fim salvați, suntem îngropați România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
Deficitul bugetar al României, scăpat complet de sub control, rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Datele Eurostat ne pun pe primul loc în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă să se împrumute tot mai mult. Cum principala consecință a deficitului bugetar sunt măsurile de austeritate, întrebarea legitimă este: mai urmează astfel de măsuri în România? România rămâne campioana Europei, pentru că a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat. După noi vin Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 3,1%. România e sub media Uniunii Europene la datoria publică Deși unele state membre au reușit să-și echilibreze finanțele, altele continuă să se împrumute din ce în ce mai mult și mai scump. Doar Danmerca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au reușit să încheie anul cu un buget pe plus. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%. Când vine vorba de datoria publică, România se menținea la finalul anului trecut la 54,8% din PIB. Acum, țara are o datorie pulbică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. La polul opus sunt Estonia și Bulgaria care au continuat să țină datoriile în frâu și nu au depășit pragul Uniunii de 30% din PIB. Totuși, nu stăm cel mai rău la acest capitol. Țări precum Grecia și Italia depășesc 130% din PIB, iar Franța, Belgia sau Spania se mențin la peste 100%. Campioni rămânem și la cheltuieli, acolo unde majoritatea țărilor reușesc să adune ceva mai mulți bani la buget. România strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cheltuielile publice din România în 2024 au fost de 43,6% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat undeva la 34,2%. Media Uniunii Europene pentru anul trecut a fost de 49,2% pentru cheltuieli și 46% pentru venitrui. Deși datoria României e sub limita europeană de 60% din PIB, statul este nevoit să împrumute în continuare tot mai mult și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi găurile bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: După ce guvernul lui a băgat economia în corzi, Nicușor Dan vine cu „soluția”, dar din 2026. Multe vorbe, nicio acțiune concretă Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România