România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România evită suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană confirmă îmbunătățirea situației economice / Reacția premierului Bolojan
Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni. „Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul. Deficitul bugetar scade, confirmând îmbunătățirea situației economice a României Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene. De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică. Reformele continuă pentru consolidarea situației economice a României Bolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor. „În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta. Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Dezastrul bugetar, explicat de consultanții fiscali, în exclusivitate pentru Gândul
După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsuri de austeritate și pachete fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să stabilizeze dezastrul bugetar. Deficitul României a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Consultanții fiscali ai EY România au explicat are sunt motivele pentru care Guvernul nu reușește să intre pe linia de plutire. În ciuda austerității și a creșterilor de taxe, Guvernul nu reușește să restabilească echilibrul bugetar iar deficitul a rămas neschimbat în 2025. Avem cel mai mare deficit bugetar din UE, structuri nepregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. De asemenea, datoria publică a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Consultanții EY au vorbit despre blocajele, vunlenarbilitățile, dar și despre contextele nefavorabile de care se lovește România. Cum afectează colectarea ineficientă de taxe PIB-ul României România continuă să piardă anual miliarde de eruo din cauza necolectării eficiente a taxelor de către ANAF. Deși avem instrumente de digitalizare similare cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, decalajul de TVA al României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Spre deosebire de țările din regiune care au reușit să reducă gap-urile de TVA, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T sau introducerea caselor de marcat online din România s-au suprapus și au fost implementate greoi. Din această cauză, creșterile de taxe sunt anulate de evaziunea fiscală și ineficiența administrativă. „Proiectul de digitalizare nu aduce o ușurare pentru mediul de afaceri. Percepția companiilor este că beneficiile acestor masuri merg către stat. Cetățenii din România folosesc foarte puțin instrumentele digitale. Polonia și Ungaria investesc masiv în sistemele de integrare și analiza a datelor”. România nu investește suficient în capitalul străin Consultanții fiscali au vorbit și despre problema capitalului străin. România importă foarte mult și nu exportă aproape deloc iar politicile nepuse la punct nu pot aduce oportunități din partea investitorilor străini. „Măsurile fiscale nu au fost multe. Depindem foarte mult de capitalul străin și respectivii bani s-au „speriat”. România este un importator de capital străin și nu exportă aproape deloc. Nu avem milioane sau miliarde investite în străinătate de teamă, din lipsa de experiență. Polonezii și ungurii, de exemplu, investesc mult în afară, au educație fiscala. Guvernul României ar trebui să calibreze mai bine aceste politici pentru că banii și oportunitățile investitorilor se duc în alte părți și nu se vor întoarce repede. Multe companii au pus pe hold investițiile din România, nu au mai apărut nici joburi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungurii, bulgarii, acum și frații moldoveni râd și ne dau exemplu negativ. Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu: „Situația în România este cu mult mai rea decât la noi în Republica Moldova și asta mă bucură!” Ministrul Miruță spune că repară economia, dar abia peste un an
Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an
Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia. Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an. Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei
Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului
Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie. Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”
Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată
Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide: „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI
Nicușor Dan, despre creșterea TVA: Cred în continuare că nu era nevoie
Vineri, în cadrul vizitei la Iași, președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști ce a intervenit în privința TVA, în contextul în care în timpul campaniei electorale, el a promis că nu vor fi majorări la acest capitol. „Eu am imaginat o direcție de reducere a deficitului în care cred în continuare că nu era nevoie de majorarea TVA-ului. A venit un guvern, a fost votat de Parlament, care a spus că varianta propusă de mine nu duce la reducerea deficitului și a venit cu o altă variantă de reducere”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan. În cadrul declarațiilor de presă, șeful statului a anunțat că la Iași au avut loc discuții privind implicarea mediului privat în elaborarea bugetului național. „Am discutat despre cum poate mediul privat să intre în discuția pe bugetul național, să ne uităm care sunt domeniile economice pe care statul român le subvenționează și cum putem să facem ca aceste tipuri de ajutoare de stat să producă cât mai multă valoare adăugată”, a conchis președintele Dan.
Germania se confruntă cu un deficit bugetar de peste 140 de miliarde de euro până în 2029
Germania trebuie să acopere un deficit bugetar de aproximativ 140 de miliarde de euro, deși statul se așteaptă la o creștere de venituri peste previziunile anterioare. Ministrul de Finanțe a făcut apel la reducerea cheltuielilor, anunță Reuters. Potrivit Ministerului german de Finanțe, noua prognoză privind veniturile din taxe este mai optimistă, estimând încasări suplimentare de 33.6 miliarde de euro în perioada 2025–2029, ducând suma totală la venituri de 5.17 trilioane de euro. Noua previziune de încasări va reduce deficitul pe 2027 cu până la 8 miliarde de euro. Totuși, Germania se confruntă în continuare cu deficite semnificative, de aproximativ 60 de miliarde de euro în 2028 și peste 60 de miliarde în 2029. Având în vedere deficitele prognozate începând cu 2027, vom continua o politică fiscală strictă de consolidare. Toate ministerele vor trebui să facă reduceri”, a afirmat ministrul Lars Klingbeil. Guvernul Merz a aprobat în martie un plan de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, menit să stimuleze economia afectată de pandemia de Covid-19 și de Războiul din Ucraina.