Reacția ministrului Alexandru Nazare la decizia Moodys de a păstra România recomandată investitorilor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Reacția ministrului vine după ce Moody’s, a doua agenție de rating, a venit cu raportul în care a spus că România își va păstra clasificarea recomandată investitorilor. „Moody’s reconfirmă ratingul de țară. Prin dialog constant, rezultate livrate şi solid argumentate, România rămâne pe harta marilor investiții. O ştire importantă pentru economia României: agenția internațională Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al țării, iar România rămâne în categoria statelor recomandate investițiilor. Eforturile continue ale Ministerului Finanțelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internațional și în raportul Moody’s publicat azi. Este o informație foarte importantă pentru toți. Ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare. Menținerea sa ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri. Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei. În același timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch – transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe – este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată”, a scris ministrul de Finanțe Alexandru Nazare pe Facebook. Încă o victorie pentru Nazare după aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch, care menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă: și agenția Moody’s a decis să păstreze România recomandată investitorilor. Ministrul a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor. „Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.”, a scris ministrul demis. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice.”, a constatat Nazare. „Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB.” „România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei.” „Există și puncte forte. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică.” Ministrul demis spune ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026 să existe sprijin politic pentru aceste măsuri să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. Sursa Foto: Profimedia
Deputat PNL: 60% din PIB nu e statistică, ci un avertisment pentru viitorul României
România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, susține deputatul PNL, Gigel Știrbu, într-o postare pe social media. În opinia sa, această valoare nu reprezintă doar o cifră contabilă, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea financiară a statului. Pragul de 60% din PIB: ce semnifică pentru economie Potrivit acestuia, în cei doi ani de mandat ai guvernului condus de Marcel Ciolacu, ritmul împrumuturilor ar fi crescut accelerat, atingând niveluri fără precedent în istoria recentă. El subliniază că această evoluție s-ar fi produs în absența unei crize majore comparabile cu pandemia sau cu colapsul financiar din 2008. În postare, Știrbu explică ce ar însemna depășirea pragului de 60% din PIB: dobânzi mai mari plătite din bugetul public, resurse mai puține pentru investiții, presiuni viitoare asupra taxelor și impozitelor și o capacitate redusă de reacție în eventualitatea unei crize economice. Ritmul împrumuturilor, sub semnul întrebării Deputatul precizează că împrumuturile nu sunt, în sine, problematice, însă atrage atenția asupra ritmului și destinației fondurilor. El pune sub semnul întrebării dacă banii au fost utilizați pentru dezvoltare accelerată, reforme structurale sau creșterea competitivității economiei, susținând că realitatea indică un deficit bugetar ridicat, cheltuieli în creștere și reforme amânate. Știrbu invocă și un grafic publicat de Europa Liberă România, despre care afirmă că ar arăta un salt abrupt al datoriei în actuala perioadă de guvernare. Posibile implicații europene și apel la disciplină fiscală În final, acesta avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB ar putea aduce România mai aproape de constrângeri bugetare europene și ar reduce marja de decizie a statului. El susține că România are nevoie de disciplină fiscală, reforme și investiții pe termen lung, nu de politici concentrate pe ciclul electoral. Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit acestuia, deciziile economice actuale vor influența direct stabilitatea viitoare a României. „60% din PIB nu este doar o statistică. avertismentul că timpul deciziilor ușoare s-a încheiat. Viitorul României nu trebuie ipotecat pentru câștig politic temporar”, concluzionează deputatul în mesajul său.