Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Dezastrul bugetar, explicat de consultanții fiscali, în exclusivitate pentru Gândul
După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsuri de austeritate și pachete fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să stabilizeze dezastrul bugetar. Deficitul României a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Consultanții fiscali ai EY România au explicat are sunt motivele pentru care Guvernul nu reușește să intre pe linia de plutire. În ciuda austerității și a creșterilor de taxe, Guvernul nu reușește să restabilească echilibrul bugetar iar deficitul a rămas neschimbat în 2025. Avem cel mai mare deficit bugetar din UE, structuri nepregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. De asemenea, datoria publică a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Consultanții EY au vorbit despre blocajele, vunlenarbilitățile, dar și despre contextele nefavorabile de care se lovește România. Cum afectează colectarea ineficientă de taxe PIB-ul României România continuă să piardă anual miliarde de eruo din cauza necolectării eficiente a taxelor de către ANAF. Deși avem instrumente de digitalizare similare cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, decalajul de TVA al României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Spre deosebire de țările din regiune care au reușit să reducă gap-urile de TVA, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T sau introducerea caselor de marcat online din România s-au suprapus și au fost implementate greoi. Din această cauză, creșterile de taxe sunt anulate de evaziunea fiscală și ineficiența administrativă. „Proiectul de digitalizare nu aduce o ușurare pentru mediul de afaceri. Percepția companiilor este că beneficiile acestor masuri merg către stat. Cetățenii din România folosesc foarte puțin instrumentele digitale. Polonia și Ungaria investesc masiv în sistemele de integrare și analiza a datelor”. România nu investește suficient în capitalul străin Consultanții fiscali au vorbit și despre problema capitalului străin. România importă foarte mult și nu exportă aproape deloc iar politicile nepuse la punct nu pot aduce oportunități din partea investitorilor străini. „Măsurile fiscale nu au fost multe. Depindem foarte mult de capitalul străin și respectivii bani s-au „speriat”. România este un importator de capital străin și nu exportă aproape deloc. Nu avem milioane sau miliarde investite în străinătate de teamă, din lipsa de experiență. Polonezii și ungurii, de exemplu, investesc mult în afară, au educație fiscala. Guvernul României ar trebui să calibreze mai bine aceste politici pentru că banii și oportunitățile investitorilor se duc în alte părți și nu se vor întoarce repede. Multe companii au pus pe hold investițiile din România, nu au mai apărut nici joburi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungurii, bulgarii, acum și frații moldoveni râd și ne dau exemplu negativ. Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu: „Situația în România este cu mult mai rea decât la noi în Republica Moldova și asta mă bucură!” Ministrul Miruță spune că repară economia, dar abia peste un an
Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an
Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia. Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an. Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei
Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului
Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie. Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”
Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată
Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide: „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI
Nicușor Dan, despre creșterea TVA: Cred în continuare că nu era nevoie
Vineri, în cadrul vizitei la Iași, președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști ce a intervenit în privința TVA, în contextul în care în timpul campaniei electorale, el a promis că nu vor fi majorări la acest capitol. „Eu am imaginat o direcție de reducere a deficitului în care cred în continuare că nu era nevoie de majorarea TVA-ului. A venit un guvern, a fost votat de Parlament, care a spus că varianta propusă de mine nu duce la reducerea deficitului și a venit cu o altă variantă de reducere”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan. În cadrul declarațiilor de presă, șeful statului a anunțat că la Iași au avut loc discuții privind implicarea mediului privat în elaborarea bugetului național. „Am discutat despre cum poate mediul privat să intre în discuția pe bugetul național, să ne uităm care sunt domeniile economice pe care statul român le subvenționează și cum putem să facem ca aceste tipuri de ajutoare de stat să producă cât mai multă valoare adăugată”, a conchis președintele Dan.
Germania se confruntă cu un deficit bugetar de peste 140 de miliarde de euro până în 2029
Germania trebuie să acopere un deficit bugetar de aproximativ 140 de miliarde de euro, deși statul se așteaptă la o creștere de venituri peste previziunile anterioare. Ministrul de Finanțe a făcut apel la reducerea cheltuielilor, anunță Reuters. Potrivit Ministerului german de Finanțe, noua prognoză privind veniturile din taxe este mai optimistă, estimând încasări suplimentare de 33.6 miliarde de euro în perioada 2025–2029, ducând suma totală la venituri de 5.17 trilioane de euro. Noua previziune de încasări va reduce deficitul pe 2027 cu până la 8 miliarde de euro. Totuși, Germania se confruntă în continuare cu deficite semnificative, de aproximativ 60 de miliarde de euro în 2028 și peste 60 de miliarde în 2029. Având în vedere deficitele prognozate începând cu 2027, vom continua o politică fiscală strictă de consolidare. Toate ministerele vor trebui să facă reduceri”, a afirmat ministrul Lars Klingbeil. Guvernul Merz a aprobat în martie un plan de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, menit să stimuleze economia afectată de pandemia de Covid-19 și de Războiul din Ucraina.
Ilie Bolojan, despre discuțiile de la Bruxelles: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB / Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget
Premierul este dispus să analizeze varianta reformei administrației fără concedieri Întrebat, miercuri, despre părerea sa privind varianta PSD de reformă a administrației locale fără concedieri, ci doar prin reducerea salariilor și a cheltuielilor curente, prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat principiile care stau la baza oricărei reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici. S-au redus salarii, sau s-au redus personal”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că celelalte tipuri de reduceri nu sunt sustenabile „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare”. Întrebat dacă ar fi de acord să nu fie concediați oamenii, Bolojan a spus că este de acord să găsească orice formulă și să se facă economii. „Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a mai precizat prim-ministrul. „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps, pentru că dobânzile, gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar, în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”, avertizează Bolojan. Bolojan a ilustrat costul de oportunitate al dobânzilor „Gândiți-vă ce ar însemna că, în 3-4 ani de zile, acești bani din dobânzi să se vadă în infrastructura României. Nu ne-a mai recunoaștet țara. Și atunci, înțelegem ce pierderi enorme sunt, când această datorie a României crește accelerat, te duce, practic, la o sufocare”. Bolojan, despre banii pentru partide: Toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național Premierul Ilie Bolojan a declarat că susține reducerea subvențiilor pentru partidele politice, odată cu rectificarea bugetară ce urmează să fie adoptată în aceste zile. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul. Întrebat dacă tăierea subvențiilor va fi inclusă în rectificarea bugetară, Bolojan a precizat că decizia va fi clarificată odată cu publicarea proiectului oficial: „Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri”. Bolojan, despre pensionarea timpurie: Nu mai este sănătos și suportabil Întrebat despre sustenabilitatea sistemului de pensii din România și necesitatea unei eventuale majorări a vârstei de pensionare în contextul deficitului mare cu care se confruntă acest sistem, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că „este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una din problemele mari pe care le are România este că veniturile pe care le colectăm la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Aceasta este realitatea”. declarat Bolojan. Premierul a subliniat situația precară a forței de muncă active din România „Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de cetățeni din populația activă a României implicați în economie. Gândiți-vă că între 55 și 64 de ani doar 53% din români lucrează. Ceilalți sau prin diferite excepții au ieșit în pensie sau nu lucrează, sau unii sunt plecați în străinătate, dar nu sunt implicați în economia directă a României”. „Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani”, a precizat Bolojan. În schimb, premierul propune eliminarea excepțiilor. „Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48, 49, 50 de ani în niciun domeniu, pentru că nu este sănătos și nu mai este suportabil și este și nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani”. Bolojan: Așteptăm deciziile CCR la noul termen, am încredere că proiectele respectă prevederile Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul așteaptă deciziile CCR cu privire la proiectele pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și că are încredere că acestea vor fi declarate constituționale. „În mod evident, și aceasta este așteptarea mea pentru că guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale, așteptăm decizia Curții Constituționale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că datorită acestei respectări proiectele respectă prevederele constituționale, dar Curtea sigur se va pronunța așa cum consideră de cuviință”, a declarat Ilie Bolojan. Întrebat dacă își dă demisia în cazul în care proiectele vor fi declarate neconstituționale, premierul a spus că nu la asta se gândește, ci la măsurile care trebuie luate în perioada următoare, „cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru”. „Eu am spus și continuu să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare”, a adăugat premierul. Bolojan, despre reforma administrativă: o reducere în procente a cheltuielilor ar nedreptăți pe unii Despre reforma administrativă, Bolojan spune că este „un pachet foarte important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria de a deveni mult mai responsabilă și pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină decentralizarea și autonomia locală”. „Fără a face o administrație mai
Petrișor Peiu (AUR): Oricât de mult ar crește veniturile, statul își crește cheltuielile și mai mult
Petrișor Peiu susține că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei. Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB „Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate. (…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, afirmă Petrișor Peiu. Înghețarea anvelopei salariale, soluție ratată Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.” Peiu spune că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR. Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate. „PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR. Cheltuieli în creștere Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei. „De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu. Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.” Datoria publică crește mai rapid decât deficitul Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate. „Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul. Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus. „Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela. Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, încheie Peiu.
Nazare ne explică, DIN NOU, de ce trebuie redus deficitul: Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid
Reducerea deficitului bugetar este cartoful fierbinte care impune o serie de măsuri pe care Guvernul vrea să le ia prin pachetele pe care le are în vedere. Ministrul Finanțelor a revenit marți seara cu o nouă explicație pe pagina sa de Facebook explicând motivele pentru care avem de redus deficitul. Alexandru Nazare își începe postarea cu titlul: „Despre deficit: De ce este atât de important să reducem deficitul bugetar? Urmăresc cu interes dezbaterea publică din această perioadă şi îmi atrag atenția în mod deosebit unele alunecări de discurs şi direcțiile de distragere a atenției de la adevărurile economice de bază”. De ce suntem nevoiți să luăm acum măsuri de redresare şi de ce deficitul ne priveşte pe toți? Nazare arată că: „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodată şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”. „De ce contează acest lucru pentru fiecare dintre noi? Pentru că un deficit mare înseamnă: mai multă datorie publică; costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre; şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”, anunță Nazare. Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. „Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, mai arată Nazare. „De aceea, pachetele fiscal-bugetare promovate acum sunt esențiale: corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor. Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a mai completat ministrul Finanțelor. f