Locul secret din Delta Dunării unde Ivan Patzaichin trăiește în continuare. Povestea muzeului ridicat în satul său natal
Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară a fost deschis publicului în mai 2024, la Mila 23, comuna Crișan, în inima Deltei Dunării. Muzeul este amplasat pe locul casei părinților lui Ivan Patzaichin și a fost gândit ca un pol de dezvoltare locală, idee născută din discuțiile dintre Ivan Patzaichin și Teodor Frolu, fondatorii Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. În cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, reprezentanții muzeului ne-au povestit cum a apărut acest spațiu și de ce locul are o semnificație aparte pentru memoria sportivului. „Aici, să știți, în această curte, era a doua casă părintească a lui Ivan. A doua, nu prima. Nu că avea el multe case, ci pentru că acea casă inițială, cea în care s-a născut Ivan a fost afectată de inundațiile mari din 1970, iar părinții lui Ivan Patzaichin s-au mutat într-o curte aflată ceva mai sus”, au explicat reprezentanții muzeului. Când Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a preluat spațiul, locul era departe de imaginea actualului centru cultural. „Noi, Asociația Ivan Patzaichin, când am preluat acest spațiu, nu mai era decât o căsuță părăginită. Așa că tot ceea ce vedeți am construit de la zero. Și am deschis acest muzeu în 2024”, au spus reprezentanții muzeului, în timpul vizitei de la Mila 23. Un muzeu construit ca o promisiune Muzeul nu s-a născut doar din dorința de a conserva memoria unui campion, ci și dintr-un proiect mai amplu dedicat comunității. Reprezentanții locului spun că Ivan Patzaichin își dorea un spațiu în care oamenii din Deltă să se poată întâlni, învăța, lucra împreună și dezvolta proiecte locale. „Ivan a fost, într-adevăr, un foarte mare sportiv, dar a fost și un om cu o inimă excepțional de mare. Și el ce își dorea fundamental era să dea înapoi ceva oamenilor”, au mărturisit reprezentanții muzeului. De aceea, una dintre clădirile complexului poartă rolul de Centru de Inovare Comunitară. Nu este un simplu anexă, ci, după cum spun cei care administrează spațiul, „sufletul locului”. Muzeu Ivan Patzaichin bucatarie „Aceste clădiri pe care le vedeți, clădirile acestea care seamănă cel mai tare cu clădirile tradiționale din Deltă, acestea se numesc Centrul de Inovare Comunitară. De fapt, acesta este sufletul locului în care vă aflați acum. Și este clădirea pe care și-o dorea Ivan pentru această zonă. Pentru că Ivan își dorea să dea ceva înapoi comunității, să dea un loc în care să ne strângem la tot felul de ateliere, traininguri, cursuri, proiecții”, au explicat reprezentanții muzeului. Proiectul i-a fost oferit simbolic lui Ivan Patzaichin în anul în care a împlinit 70 de ani. Campionul a apucat să afle că viitoarea clădire fusese aprobată, însă nu a mai ajuns să o vadă finalizată. „În anul în care el a făcut 70 de ani, i-am oferit acest proiect cadou. A apucat să afle că această clădire fusese aprobată cu puțin înainte să plece dintre noi. Și ne-am asumat să o construim și să-i continuăm visul. Și după ce această clădire s-a aprobat, am vrut totuși să continuăm să-i spunem și povestea. Și așa a ajuns să existe clădirea din spatele meu, Muzeul Ivan Patzaichin”, au povestit reprezentanții instituției. „După chipul și asemănarea lui Ivan” Muzeul Ivan Patzaichin are o arhitectură aparte. Elementul central este un turn-observator din lemn, înalt de 18 metri, care se ridică deasupra Tezaurului, spațiul unde sunt păstrate unele dintre cele mai importante medalii și distincții ale sportivului. Turnul este construit exclusiv din lemn, iar Tezaurul este realizat din beton armat și tencuit cu lut. Pe fiecare nivel sunt ilustrate momente-cheie din viața și cariera lui Ivan Patzaichin. În timpul vizitei, reprezentanții muzeului au descris construcția într-o formulă care surprinde esența locului. „Ne place să spunem că am făcut un muzeu după chipul și asemănarea lui Ivan. Adică la mare înălțime, cu deschidere spre natură și cu un pic de invitație spre mișcare, că așa este foarte frumos pentru un sportiv”, au spus aceștia. Turnul-observator este modul de a spune povestea lui Ivan pe verticală. Vizitatorii urcă, treptat, prin etapele vieții sale: copilăria în Mila 23, performanța olimpică, perioada de antrenorat și implicarea în proiecte de antreprenoriat social și ecoturism. Medaliile, distincțiile și obiectele care spun povestea unui campion Ivan Patzaichin rămâne una dintre figurile uriașe ale sportului românesc. Acesta a cucerit șapte medalii olimpice, patru de aur și trei de argint, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice: Mexico 1968, München 1972, Montreal 1976, Moscova 1980 și Los Angeles 1984. La Mila 23, o parte din acest palmares este expus în zona de Tezaur a muzeului. Nu toate medaliile se află însă acolo, iar explicația oferită de reprezentanții muzeului spune multe despre felul de a fi al lui Ivan Patzaichin. „În prima încăpere avem majoritatea marilor medalii ale lui Ivan. Nu toate. M-a întrebat cineva câte medalii a avut Ivan și adevărul este că nici el nu prea mai știa câte medalii a avut, pentru că de-a lungul timpului Ivan venea de la câte o competiție mai puțin relevantă pentru el, să o zicem așa. Nu era o Olimpiadă, nu era un Mondial. Se mai întâlnea cu un prieten și îi mai oferea câte o medalie. Așa că nici Ivan nu-și mai deținea toate medaliile”, au povestit aceștia. Chiar și așa, muzeul păstrează suficiente obiecte pentru a contura dimensiunea performanței sale. „Avem o încăpere întreagă cu suficient de multe medalii încât să-i impresionăm”, au mai spus reprezentanții instituției. Pagaia ruptă de la München, simbolul încăpățânării bune Una dintre piesele centrale ale muzeului este celebra pagaie ruptă, legată de episodul de la Jocurile Olimpice de la München din 1972. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din sportul românesc: Ivan Patzaichin a avut probleme cu pagaia în proba de calificare, dar a continuat cursa, s-a calificat și apoi a câștigat aurul olimpic. Reprezentanții muzeului au ținut să precizeze un detaliu important: pagaia s-a rupt în calificări, nu în finală. „Dacă ați auzit vreodată de povestea celebrei pagaie rupte, avem și pagaia ruptă. Ea e originală, vă promitem. Și
Accident naval în Delta Dunării: momentul în care o barcă intră în plin într-o ambarcațiune staționată
Un accident naval a avut loc pe un canal din Delta Dunării, în zona localității Mila 23, în județul Tulcea. Incidentul s-a produs în condiții de trafic intens pe canale, generate de desfășurarea unei etape competiționale organizate de Liga Română de Spinning și CS Aquamania. În imaginile de mai sus se poate vedea cum o ambarcațiune staționează pe apă, iar din depărtare se apropie în viteză o barcă cu motor în care se află doi bărbați. Fără a încetini sau a încerca evitarea coliziunii, barcagiul lovește direct ambarcațiunea oprită. Impactul i-a aruncat pe cei doi bărbați în barca lovită, dar, din fericire, ei nu au suferit răni grave. Organizatorii competiției au transmis un apel către participanți și localnici să respecte cu strictețe regulile de navigație, luând în considerare afluxul mare de ambarcațiuni care a îngreunat circulația pe canalele din zonă. Ancheta în ce privește circumstanțele producerii accidentului este în desfășurare, iar potrivit unor surse, cazul se află în atenția polițiștilor IPJ Tulcea. Autorul recomandă: Accident feroviar cu patru morți între stațiile Vidra şi Jilava. Trenul R 9708 a lovit în plin o mașină Accident grav între un tramvai și un autobuz STB în București. Sunt 8 victime
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: Mai este de lucru la Romsilva, următoarea instituție este Apele Române. Ce spune despre Delta Dunării
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat marți seară, la Digi 24, care este stadiul reformelor din instituțiile aflate în subordinea sa. „Mai este de lucru la Romsilva. Evident, următoarea instituție, așa cum am anunțat de mai multe ori, este Apele Române, unde în sfârșit începem să mișcăm niște lucruri așa cum ar fi trebuit, strategice, pentru că instituția asta este vitală pentru România. Iar apoi trebuie să ne uităm foarte atent la Delta Dunării, care are un plan de management care trebuie să fie adoptat în perioada următoare. Suntem în discuții ample cu reprezentanții care au scris, de la institute, de la ARBDD (Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării-n.r.), care au scris planul de management, care trebuia să fie aprobat, pentru că avea probleme mari când am ajuns în minister, niște necorelări uriașe și, da, s-a lucrat intens, lucru pentru care le mulțumesc tuturor institutelor și chiar și ARBDD -ului pentru faptul că și-au luat din timp să îmbunătățim acest plan de management, pentru care, de altfel, România a plătit destul de mult. Sigur, s-a plătit din fonduri europene, dar fondurile acelea europene nu trebuie să fie aruncate pe fereastă, trebuie să fie folosite cu cap. Undeva la 10 milioane de euro, la acel moment, au fost folosite pentru a se desena un plan de management și următorul lucru care trebuie să se întâmple este ca atunci când noi adoptăm, într-o lună, în maxim două luni de zile, acest plan de management, el să fie unul realist și să fie unul care să protejeze cu adevărat acea zonă”, a precizat Diana Buzoianu. FOTO – Digi 24 (Captură video)
Exclusiv | Dezastru în Delta Dunării. Canale secate, lacuri impracticabile, flora și fauna distruse. Scandalul Bâstroe, rădăcina unei crize ecologice? Fost guvernator: Delta nu mai are apă!
În ultima perioadă, din cauza secetei prelungite, nivelul Dunării a scăzut alarmant, ajungând la 2.150 m³/s, respectiv jumătate din media multianuală. Delta Dunării este amenințată de cea mai mare criză ecologică din ultimii 20 de ani. Localnicii nu-și mai pot folosi bărcile, pe maluri zac pești morți, iar pe multe canale nu se mai poate naviga. Pescarii spun că nu s-au mai confruntat niciodată cu o asemenea situație, în timp ce turismul primește o lovitură grea. În astfel de condiții, populația de pește, flora și fauna din zonă sunt grav afectate, păsările migratoare rămân fără hrană, localnicii nu-și mai pot asigura traiul de zi cu zi, iar mare parte din Rezervația Biosfera Delta Dunării se află în pericol. Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km pătrați, din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României (3.510 km pătrați), reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a Braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina. August 2024 – Dunărea avea un debit de aproximativ 3.100 m³/s, dar anul acesta situația este mult mai gravă. La intrarea în țară, debitul a scăzut la 2.200 m³/s. Iunie 2025 – a fost înregistrat cel mai mic debit al Dunării din ultimii 20 de ani pentru această lună – 2.200 m³/s, mult sub media de 6.400 m³/s. Iulie 2025 – feribotul Bechet–Oreahovo a fost suspendat – între 3 și 15 iulie – din cauza nivelului scăzut al apei. August 2025 – Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Mediului, debitul Dunării – la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 25-26.08.2025 – a fost staționar, având valoarea de 2.150 m³/s, sub media multianuală a lunii august (4.300 metri m³/s). În aval de Porțile de Fier, debitele au fost în scădere. Seceta prelungită are un impact negativ sever asupra mediului și întreg ecosistemul este, practic, dezechilibrat. Nivelul lacului Razelm a scăzut atât de mult încât, în unele zone, nu se mai poate naviga, iar ghiolurile Ceamurlia, Baia și lacul Zmeica sunt secate într-o proporție îngrijorătoare, de până la 60%. Suntem doar la mila naturii? Ce n-au făcut și ce ar fi trebuit să facă autoritățile – respectiv Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)? Își mai aduce cineva aminte de scandalul „Bâstroe”? Gândul a solicitat conducerii ARBDD un punct de vedere referitor la această situație alarmantă din Delta Dunării și la măsurile care au fost luate pentru protejarea întregului ecosistem, însă – până la ora publicării acestui articol – nu a fost transmis un răspuns. Reminiscențele trecutului – Scandalul „Bâstroe” În exclusivitate pentru Gândul, Virgil Munteanu – fost guvernator al Deltei Dunării în perioada 2000-2005 – spune că nu suntem doar la mila naturii, iar rădăcinile acestui dezastru ecologic care pândește ecosistemul sunt adânc înfipte în trecut. „În anul 2003 a fost minima istorică a debitului Dunării, la intrarea în țară era sub 2.000 m³/s. Eram guvernatorul rezervației Delta Dunării atunci, am fost extrem de aproape de o catastrofă ecologică. În anul 2004, când a început celebrul scandal Bâstroe, am fost foarte revoltat – și toată lumea a fost preocupată – din cauză că apa se va duce pe Brațul Chilia, dragând Chilia și Bâstroe, și vom rămâne în Deltă fără apă. Anul acesta este, din nou, o minimă istorică. La intrarea în țară, debitul Dunării este undeva la 2.100 metri cubi pe secundă, deci suntem foarte aproape de o situație similiară cu cea din anul 2003. Ce se întâmplă în astfel de condiții? Lacurile și canalele rămân fără apă. Cea mai preocupantă situație cred că ar trebui să fie cea a complexului lagunar Razelm – Sinoe, pentru că acolo este o situație cu totul și cu totul specială. Cu foarte mare greutate se poate merge cu barca. Lacul Razelm, care avea o adâncime de aproximativ 3 metri, iar acum s-a ajuns la doar câțiva centimetri. Lacurile sunt unul după altul, Razelm, Golovița, Sinoe și așa mai departe, până în sud. În celelalte lacuri, situația este și mai grea”, avertizează Virgil Munteanu. Virgil Munteanu – fost guvernator al Deltei Dunării în perioada 2000-2005 Virgil Munteanu: „Singura soluție, reconstrucția ecologică a întregului sistem lagunar Razelm – Sinoe” Fostul guvernator al Deltei Dunării a reamintit și că, în anii `80, s-a luat decizia ca lacul Razelm să fie „izolat de Marea Neagră” pentru ca apa sărată să nu mai pătrundă în lac și să se constituie, astfel, „cel mai mare rezervor de apă dulce pentru agricultură”. Ținînd cont de condițiile alarmate de astăzi, singura soluție pentru salvarea sistemului lagunar Razelm – Sinoe ar fi reconstrucția ecologică, spune Virgil Munteanu. „La Razelm-Sinoe este o situație specială. În anii `80 s-a luat hotărârea ca lacul Razelm să fie izolat de Marea Neagră, era conectat la mare. Decizia a fost luată pentru a nu intra apă sărată și pentru a se constitui cel mai mare rezervor de apă dulce pentru agricultură, pentru irigații. Această situație a rămas, sunt deja zeci de ani de atunci. Dunărea, prin canalele sale principale – Dunavăț, Dranov – care se duc în Razelm, a adus sedimente de-a lungul timpului. În trecut, lacul Razelm avea fund de nisip, care era spălat în permanență pentru că era deschisă trecerea spre mare, iar acum, în lacul Razelm, există vreo 3 metri de nămol. Este o situație care nu se poate rezolva decât printr-un singur lucru, reconstrucția ecologică a întregului sistem lagunar Razelm – Sinoe, adică reconectarea acestui complex de lacuri cu Marea Neagră. E singura soluție”, conchide Virgil Munteanu. Impactul lucrărilor de pe Chilia și Bâstroe: „ABRDD ar fi trebuit să facă un studiu științific” Fostul guvernator al Deltei Dunării a îndreptat un deget acuzator către autorități, respectivă către Administrația Bioseferei Rezervația Delta Dunării (ARBDD). Înainte de toate, spune Virgil Munteanu, ARBDD ar fi trebuit să facă un studiu științific care să arate foarte clar ce impact au/au avut lucrările de dragare de pe Chilia și Bâstroe asupra deltei românești. „În ceea ce privește Delta Dunării, din cauza nivelului mic al Dunării, lucrările care
Amenzi drastice pentru grătare în zone protejate și muzică tare în Delta Dunării: „Ajung până la 10.000 de lei” / Reguli noi pentru minivacanța de 1 Mai
Dacă aveți în plan să petreceți minivacanța de 1 mai în Delta Dunării, nu uitați să țineți cont de regulile pentru zona protejată, altfel veți plăti amenzi uriașe. De exemplu, pentru grătar făcut necorespunzător sau muzică dată tare amenda ajunge până la 10.000 de lei. Anul trecut, Administrația Rezervației a dat sancțiuni în valoare totală de 2,8 milioane de lei. Şi accesul fără permis în rezervația Deltei Dunării se sancționează cu 5000 de lei. Turiştii îl pot solicita gratuit la sms 7494 sau pe site-ul ARBDD. Cele mai multe rezervări de 1 mai în Delta s-au făcut la Gura Portiţei, Sulina sau Jurilovca. „Pe plajele sălbatice camparea este interzisă” Dacă în anii trecuți amenzile date în Delta Dunării pentru nerespectarea regulilor erau mici, acum sunt de ordinul zecilor de mii, potrivit informațiilor publicate de știrileprotv.ro. În plus, turiştii nu au voie să-şi instaleze corturile în buza apei – pot campa numai în locuri amenajate. „Dacă ne referim la Vadu şi Corbu, avem dunele embrionare, nu trebuie să meargă cu maşinile până să-i ude apa mării rotile maşinii, ci trebuie să parcheze maşinile la cel puţin 150 m de ultimul val. Pe plajele sălbatice camparea este interzisă”, a declarat Mihai Bucur, inspector ARBDD. Turișii vor fi sancționați chiar și cu 6.000 de lei, dacă vor campa în locuri neamenajate sau pe plajă. Cât despre cei care lasă gunoi în rezervație vor plăti amenzi de până la 10.000 de lei. Și pescuitul sportiv în zonele interzise sau în perioadele de prohibiție este sancționat cu amendă de la 3000 la 6000 de lei. Pentru cei care nu vor să se legitimeze sau sunt în stare de ebrietate controalele se fac cu inspectori ARBDD însoţiţi de jandarmi. Legea 54/2012, cunoscută oficial ca Legea Picnicului, are rolul de a proteja mediul înconjurător și de a preveni distrugerea ecosistemelor naturale, în contextul în care tot mai mulți români aleg să petreacă timp în aer liber. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Atenție la grătarele făcute de 1 Mai pentru că sunt multe restricții! Ce RISCAȚI dacă nu respectați regulile autorităților Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele