Demisia lui Moșteanu, reflectată în cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia. Ce au omis jurnaliștii ruși în relatare
Ionuț Moșteanu și-a anunțat demisia, vineri, din funcția de ministru al Apărării. Decizia vine pe fondul scandalului apărut pe tema studiilor menționate în CV-ul său. Anunțul făcut de Moșteanu nu a fost ignorat de presa rusă. TASS, cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia, a explicat că demisia vine pe fondul scandalului și faptul că acesta a mințit în CV. TASS a citat doar o parte din mesajul publicat de Moșteanu pe Facebook, prin care își anunța demisia din funcție. „Astăzi mi-am depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. (…) Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, este secvența preluată de TASS. Cu toate acestea, TASS a omis din mesajul acestuia întocmai referințele sale la Rusia și la securitatea europeană aflată sub asaltul Moscovei. „România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, scrisese fostul ministru al Apărării în mesajul său pe Facebook. Accent pe scandalul din jurul CV-ului TASS a mai scris despre faptul că Moșteanu i-a informat pe președintele Nicușor Dan și pe premierul Ilie Bolojan despre decizia sa. Mai departe, informațiile date drept context de către jurnaliștii TASS sunt despre scandalul privind studiile sale trecute în CV. „Scandalul cu diploma de studii superioare a lui Moșteanu a izbucnit săptămâna aceasta. CV-ul său indica faptul că a absolvit Universitatea Athenaeum din București. Administrația instituției de învățământ a declarat într-un comentariu pentru ziarul Libertatea că acesta nu a fost niciodată înscris ca student la ei. Ulterior s-a aflat că a studiat la Universitatea Bioterra din Capitală. Funcționarul a susținut că a descărcat formularul de CV de pe internet, unde Athenaeum era selectată în mod implicit, și a uitat să o schimbe. Conform documentelor, el a intrat la universitate în 1995, diploma sa datează din 2018, iar examenele finale le-a susținut în 2016. În același timp, încă din 2015, a ocupat funcția de consilier al ministrului transporturilor și membru al consiliului de administrație al companiei aeriene de stat Tarom. Pentru aceste funcții, candidatul avea nevoie de o diplomă de studii superioare, pe care Moșteanu nu o avea”, a scris agenția de presă de stat rusă TASS. Scandalul CV-ului lui Moșteanu Totul a pornit de la o anchetă publicată de jurnaliștii de la Libertatea, prezintă detalii despre CV-urile acestuia din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Demisia lui Ionuț Moșteanu vine la cinci luni de la preluarea portofoliului Ministerului Apărării.
Scene nebune la Belgrad. Antrenorul şi-a dat demisia şi fanii s-au dus după el la aeroport când au aflat
Momente incredibile pe aeroportul din Belgrad, unde antrenorul a fost așteptat de mii de fani după ce și-a dat demisia. Este vorba despre Zeljko Obradovic, tehnicianul echipei de baschet Partizan Belgrad, cel care vrea să părăsească banca formației. Cei 2.000 de suporteri au încercat să-l facă pe acesta să se răzgândească, însă până acum gestul lor de loialitate extremă nu a avut succesul scontat. Nebunie pe aeroportul din Belgrad. Antrenorul şi-a dat demisia şi fanii s-au dus după el Aeroportul din Belgrad a fost martor la o „manifestație” a fanilor, care-și așteptau antrenorul, după ce acesta și-a dat demisia. Zeljko Obradovic, tehnicianul echipei de baschet Partizan Belgrad, vrea neapărat să plece de la echipă, iar cei aproximativ 2.000 de suporteri au încercat să-l determine să nu recurgă la acest gest, scrie basketnews.com. Mii de fani l-au întâmpinat pe Zeljko Obradovic pe aeroportul „Nikola Tesla” după zborul său de la Atena, arătând clar că nu-i acceptă demisia. Antrenorul a aterizat printre scandări, cântece și bannere, și a aflat că suporterii îi sunt total alături și nu vor să plece de la echipă. Obradovic a apărut, iar mulțimea a erupt în timp ce acesta își croia drum cu ajutorul agenților e securitate. În ciuda primirii copleșitoare, legendarul antrenor nu a anunțat că și-ar fi schimbat sau nu decizie. Foto: Mediafax Foto Conducerea și jucătorii sunt și ei alături de tehnician Suporterii au ținut pancarte pe care scria „Zeljko rămâne” și „Contract pentru Zeljko”, în timp ce unii l-au criticat pe președintele clubului, Ostoja Mijailovic. Mai devreme, în cursul zilei, consiliile de administrație și de conducere ale clubului Partizan au ținut o ședință axată exclusiv pe soarta lui Obradovic, respingând în unanimitate demisia acestuia. „Joi, 27 noiembrie, a avut loc o ședință de urgență a Consiliului Executiv al KK Partizan Mozzart Bet pentru a aborda situația din club în urma demisiei irevocabile de ieri a antrenorului principal al primei echipe, Željko Obradović. În ciuda anunțului, Consiliul Executiv a decis în unanimitate – pe baza propunerii președintelui clubului, Ostoja Mijailović – să nu accepte demisia lui Željko Obradović și să îi ofere sprijin necondiționat, exprimându-și dorința ca acesta să rămână antrenorul principal al KK Partizan Mozzart Bet și să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea rezultatelor echipei. În urma acestei decizii, clubul l-a contactat pe Željko Obradović, cerându-i să își reconsidere demisia, să o retragă și să continue munca în cadrul echipei”, conform anunțului oficial. Jucătorii, inclusiv Aleksej Pokusevski și căpitanul Vanja Marinkovic, și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru acesta, îndemnându-l să continue să conducă echipa. Marinkovic i-a spus personal lui Obradovic că vrea să-l vadă la antrenamentul de sâmbătă, prima ședință de pregătire după meciul cu Panathinaikos. Cine este Zeljko Obradovic Zeljko Obradovic are nouă titluri de campion al Euroligii. Primul dintre ele, câștigat chiar cu Partizan, în 1992. A revenit la club în 2021, semnând un contract pe trei ani, înțelegere care a fost prelungită până la finalul sezonului 2025-26. În acest mandat, el a reușit să câștige două titluri în Liga Adriatică, 2022-23 și 2024-25, plus campionatul Serbiei în 2025. În actualul sezon, Partizan dezamăgește crunt în sezonul regulat al Euroligii, asta după ce revenise în elita europeană și atinsese chiar play-off-ul în 2022-23. În competiția europeană, Partizan ocupă locul 3 în Grupa A, în urma lui Dubai Basketball și a U-BT Cluj-Napoca.
Demisionează Moșteanu? Un deputat PSD vorbește despre un înlocuitor al ministrului Apărării: este responsabil cu dezvoltarea curling-ului
Deputatul PSD, Voicu Vuscan, a comentat zvonurile privind posibila demisie a ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Printr-un mesaj publicat pe Facebook parlamentarul s-a declarat sceptic în privința demisiei. Totuși, el a avansat un posibil înlocuitor al lui Moșteanu. Este vorba despre Allen Coliban, un alt membru al USR. Voicu Vuscan i-a verificat cv-ul și a aflat că Allen Coliban este specialist în sportul pe gheață numit curling. „În cazul puțin probabil ca Moșteanu să demisioneze, are USR înlocuitorul perfect pentru funcția de ministru al apărării: Allen Coliban, comentator de…. curling și responsabil cu dezvoltarea curling-ului în România”, a scris Voicu Vuscan. Deputatul social democrat a tras concluzia. „Ăștia sunt cei care urlă că vin rușii și ei stau de pază la hotare. Unul bagă fise la biliard și altul împinge o bilă pe gheață. Strașnici eroi”, a încheiat deputatul PSD, Voicu Vuscan. CV-ul care a declanșat scandalul O anchetă jurnalistică Libertatea a scos la iveală detalii despre cv-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul cv din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat cv-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Totuși, diploma nu figura în documentele oficiale din perioada în care Moșteanu ocupa funcții publice, a stabilit ancheta. În plus, între februarie și iunie 2016, Ionuț Moșteanu ar fi ocupat ilegal funcția de membru în Consiliul de Administrație al TAROM, fiindcă legea cerea, la vremea respectivă, o diplomă universitară, conform investigației.
Un membru al consiliului de administrație al BBC demisionează și critică problemele de guvernanță
Shumeet Banerji a anunțat vineri consiliul de administrație despre demisia sa, a transmis BBC într-un comunicat. Aceasta vine după ce directorul general al corporației, Tim Davie, și directorul executiv al BBC News, Deborah Turness, au demisionat la începutul acestei luni, în urma unei dispute privind editarea unui documentar Panorama despre Donald Trump, potrivit Sky News. Banerji a invocat „probleme de guvernanță” la conducerea BBC drept motiv pentru demisia sa, declarând într-o scrisoare că „nu a fost consultat” cu privire la evenimentele care au dus la demisiile lui Davie și ale lui Turness, relatează BBC News. „Mandatul domnului Banerji în consiliul de administrație, în calitate de director neexecutiv, urma să se încheie la sfârșitul lunii decembrie și îi mulțumim pentru serviciile sale”, a declarat un purtător de cuvânt al BBC. „Căutarea unui înlocuitor este deja în curs de desfășurare și vom oferi informații suplimentare la momentul potrivit.” Banerji a fost numit în consiliul de administrație al BBC ca unul dintre directorii neexecutivi în ianuarie 2022, mandatul său urmând să fie încheiat pe 31 decembrie. Era responsabil cu protejarea independenței BBC Ca parte a rolului său, el era responsabil pentru menținerea și protejarea independenței BBC acționând în interesul public, asigurându-se că procesul decizional al consiliului de administrație este în interesul public și exercitând o judecată independentă, potrivit unui profil de pe site-ul corporației. Banerji a fondat firma de consultanță și investiții Condorcet, care se concentrează pe companii tehnologice aflate în stadiu incipient și în dezvoltare. În 2012, a demisionat din funcția de director executiv al firmei de consultanță Booz And Company. Domnul Banerji face parte în prezent din consiliul de administrație al mai multor companii, inclusiv Hewlett-Packard Company.
Ionuț Moșteanu dezlănțuit la adresa lui Călin Georgescu după ce acesta i-a cerut demisia: O rușine pentru România. E omul Kremlinului, să nu dea lecții Armatei României!
„Aud astăzi că un om trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, pentru propagandă fascistă în spațiul public, îmi cere demisia. Mie și comandanților militari”, a scris Moșteanu, făcând referire la dosarele penale în care este implicat Călin Georgescu. Liderul USR a amintit o serie de declarații anterioare ale lui Georgescu, printre care afirmația potrivit căreia „șansa României este înțelepciunea rusească”, dar și critica adusă scutului antirachetă de la Deveselu, pe care acesta îl considera „o rușine a diplomației românești”. „Un individ care se crede mare lider, dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav”, a ironizat Moșteanu, adăugând că același om care laudă un dictator responsabil pentru zeci de mii de morți „cere acum onoare de la Armata României”. Moșteanu: „România are nevoie de o armată puternică, nu de demagogi” În continuarea mesajului, Ionuț Moșteanu a subliniat că România are nevoie de o armată modernă și respectată, capabilă să descurajeze orice amenințare, nu de discursuri care subminează instituțiile statului. „România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului. România are nevoie de o armată puternică, bine pregătită, capabilă să descurajeze orice agresiune. De militari respectați. De adevăr. Și în această direcție lucrăm zilnic, eu și colegii mei de la Ministerul Apărării”, a precizat liderul USR. Moșteanu a reafirmat orientarea clară a României către partenerii occidentali, în special NATO și Uniunea Europeană, criticând vehement încercările de propagandă care promovează izolarea țării. „Patriotismul nu înseamnă să ridici ode unui om care conduce un război crud și nedrept, ci să vrei o Românie puternică, sigură, respectată în NATO și în Uniunea Europeană. Oricât și-ar dori unii să fim izolați și singuri, noi alegem să fim parte dintr-o lume liberă”, a conchis Moșteanu.
Ionuț Moșteanu respinge demisia cerută de Călin Georgescu: România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului
Ionuț Moșteanu a reacționat marți seara pe Facebook după ce Călin Georgescu, cercetat pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și propagandă fascistă, a cerut demisia sa și a comandanților militari. Ministrul a amintit declarațiile anterioare ale politicianului, inclusiv afirmații pro-rusești și critici la adresa scutului antirachetă de la Deveselu: „Este același om care spunea ca “șansa României este înțelepciunea rusească” și că scutul antirachetă de la Deveselu este o rușine a diplomației. Un individ care se crede mare lider dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav”. „România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului”, a subliniat Moșteanu, reafirmând că țara va continua să investească în armata națională, în industria de apărare și în atragerea tinerilor către serviciul militar. Ministrul a adăugat că patriotismul nu înseamnă elogierea liderilor care conduc războaie crude, ci construirea unei Românii puternice, sigure și respectate la nivel internațional, în cadrul NATO și UE. Reacția sa survine pe fondul tensiunilor generate de unele declarații politice interne care, potrivit lui Moșteanu, subminează constant interesele României în favoarea Rusiei.
Președintele AUR Sibiu demisionează din partid
„Începând de azi, 13.10.2025, demisionez din funcția de Președinte al Filialei AUR Sibiu și din calitatea de membru al partidului. Am construit filiala de la zero din 2020 cu 10 membri, misiunea a fost una complexă și plină de provocări. A fost nevoie de competență și viziune, dar mai ales de sacrificii personale, financiare și profesionale. Am dat la o parte confortul propriu, am neglijat familia, am renunțat la timpul liber, pentru a transforma un proiect curat în realitate, o datorie pe care mi-am asumat-o alături de oameni onești, dedicați și profund implicați. Am reușit să transform filiala într-o structură activă, respectată, prezentă în viața publică locală. Decizia de a mă retrage nu este una ușoară și nici lipsită de semnificații”, anunță acesta. Suciu spune că a obținut rezultatele bune prin munca depusă alături de o echipă dedicată și rămâne cu satisfacția că și-a făcut datoria cu demnitate și profesionalism. „Vă mulțumesc vouă, tuturor sibienilor în general, pentru că mi-ați acordat cinstea de a vă reprezenta 4 ani în Parlamentul României si 5 ani in conducerea filialei, dar mai ales vouă, celor alături de care am construit, acum deveniți consilieri județeni sau locali. Din 2020 și până în prezent am reușit să câștigam 4 consilieri județeni, 2 municipali, 87 locali și un viceprimar. Vă mulțumesc, vouă simplilor membri, echipei de tineri dedicați, fără efortul tuturor dezvoltarea filialei nu ar fi fost posibilă. Această schimbare nu vine dintr-o simpla alegere interioară, ci mai degrabă este consecința curajului de a spune lucrurilor pe nume și de a nu accepta compromisuri politice impuse, acestea din urmă fiind sursa tuturor problemelor din județ și din toată țara! Rămân cu fruntea sus, fără blaturi politice, dovadă fiind o filială consolidată, un colectiv unit și un drum deschis spre continuarea construcției autentice, fără compromisuri”, arată Suciu în postare.
Președintele Madagascarului și-a dat un ultimatum. A cerut un an pentru a rezolva problemele țării, iar dacă acestea vor persista, va demisiona
El a făcut această declarație în cadrul unei întâlniri de tip town-hall organizate la palatul său cu diferite grupuri de susținători ai guvernului. Mulți dintre participanți au avut ocazia să îi pună întrebări președintelui sau pur și simplu să își împărtășească opiniile, la care acesta a răspuns. „Nu vreau lingușeli. Vreau să aud adevărul. Cei care mi-au spus în continuu că totul este în regulă sunt responsabili pentru situația actuală”, a afirmat el. Mișcarea din spatele protestului, cunoscută sub numele de Gen Z Mada, a cerut demisia președintelui și a respins invitația de a participa la discuții, potrivit BBC. Ei susțin că nu pot colabora cu un guvern care i-a reprimat în timp ce cereau respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Grupul a chemat la noi proteste joi. „Refuzăm invitația președintelui la discuții. Nu vom intra în dialog cu un regim care reprimă, agresează și umilește tinerii în stradă”, au scris ei pe pagina lor de Facebook. La expirarea ultimatumului de 48 de ore dat președintelui pentru a demisiona, grupul a chemat la o grevă națională, deși detaliile rămân neclare. Ei au jurat să nu cedeze, îndemnând oamenii din toate regiunile să li se alăture și declarând că „poporul malgaș nu se supune”. Conversații sincere și nu proteste Rajoelina a organizat aceste întâlniri ca parte a angajamentului său de a „asculta mai mult”, subliniind că provocările cu care se confruntă națiunea insulară din Oceanul Indian pot fi rezolvate numai prin conversații sincere și nu prin proteste. Președintele i-a asigurat pe participanții la dialog că proiectele energetice în curs de desfășurare vor rezolva problemele recurente de întrerupere a alimentării cu energie electrică, adăugând 265 de megawați la rețeaua națională. „Jur că, dacă întreruperile de energie electrică vor persista în capitală în decursul unui an, voi demisiona”, a spus el. Protestele au început pe 25 septembrie, declanșate de furia provocată de penuria persistentă de energie electrică și apă, și s-au transformat într-o nemulțumire mai largă față de corupție, șomajul ridicat și criza costului vieții. Săptămâna trecută, Rajoelina a demis întregul său guvern și a numit luni un general al armatei în funcția de prim-ministru. Mișcarea de protest a respins numirea și a promis să-și continue lupta. Rajoelina a ajuns la putere în 2009, după ce a condus protestele de masă care au declanșat intervenția militară și l-au răsturnat pe președintele de atunci, Marc Ravalomanana. Deși mișcarea condusă de tineri continuă să ceară demisia sa, protestele de stradă par să se fi atenuat. Viața în majoritatea părților capitalei, Antananarivo, continuă normal, cu excepția câtorva cartiere cu prezență masivă a poliției, unde unele drumuri au fost blocate sau sunt supravegheate îndeaproape. Cel puțin 22 de persoane au murit în ciocnirile cu forțele de securitate și zeci au fost rănite, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile au contestat aceste cifre.
Un fost premier francez lansează critici la adresa lui Macron: Ar trebui să demisioneze
„Nu sunt pentru o demisie imediată și brutală … dar (președintele) trebuie să ia o inițiativă”, a declarat Philippe la postul de radio francez RTL. Philippe, primul prim-ministru al lui Macron care a fost în funcție din 2017 până în 2020, a declarat că fostul său șef ar trebui „să anunțe că va organiza alegeri prezidențiale anticipate” după ce Franța va adopta un buget pentru anul viitor – acordând timp pentru o campanie adecvată în urma haosului declanșat de demisia guvernului luni, la doar 14 ore după numirea miniștrilor cheie. Acesta a fost cel de-al treilea guvern care a căzut într-un an, potrivit Politico. Philippe și-a anunțat deja intenția de a candida la următoarele alegeri prezidențiale, iar sondajele arată că ar putea ajunge în turul doi și să se confrunte cu oricare dintre candidații Raliului Național de extremă-dreapta care va intra în competiție. Care sunt următorii pași în scenariul unei demisii din partea lui Macron Dacă Macron ar demisiona imediat, ar trebui organizate noi alegeri prezidențiale în termen de 20 până la 35 de zile. În prezent, mandatul său este programat să se încheie în prima jumătate a anului 2027. Remarcile lui Philippe sunt cel mai recent indiciu că aliații lui Macron din centrul politic abandonează corabia după ce premierul Sébastien Lecornu și cei doi predecesori imediați ai săi, François Bayrou și Michel Barnier, și-au pierdut cu toții locurile de muncă încercând să convingă un parlament suspendat să accepte reduceri de cheltuieli de miliarde necesare pentru a echilibra conturile Franței. Un alt fost prim-ministru al lui Macron, Gabriel Attal, care acum este șeful partidului politic al președintelui, a declarat că „nu mai înțelege” deciziile președintelui și l-a acuzat că „vrea să se agațe de putere”, în ciuda faptului că a pierdut alegerile anticipate pe care el însuși le-a convocat anul trecut. După ce a acceptat demisia lui Lecornu, Macron i-a cerut apoi acestuia să continue oricum negocierile cu alte forțe politice până miercuri, în speranța de a ajunge la un acord de guvernare.
Cutremur pe bursele europene: DEMISIA premierului lui Macron scade valoarea euro
Bursele europene au reacționat violent după demisia inopinată a premierului Sebastien Lecornu, astfel că valoarea euro, dar și a activelor franceze, au scăzut dramatic. Încrederea investitorilor în a doua economie a zonei euro a fost din nou trădată. Haosul politic din Franța nu oferă garanții în privința dezvoltării mediului de afaceri, astfel că investitorii nu vor să-și asume riscuri. „Este îngrijorător că noul cabinet nu a rezistat mai mult 12 ore”, transmit analiștii. Bursa de la Paris (CAC40) a scăzut brusc cu aproape 2% luni. Vestea a determinat creșterea costului obligațiunii franceze pe zece ani, ajungând momentan la 3,61% înainte de a scădea înapoi la 3,57%, în creștere cu șapte puncte de bază față de închiderea anterioară. Totodată, moneda unică europeană (euro) s-a depreciat cu 0,7%, ajungând la 1,1665 dolari. „Dacă pragul de 3,60% este depășit, datoria franceză ar putea fi expusă unor atacuri masive, amplificând nervozitatea pieței. Demisia lui Lecornu aruncă scena politică în incertitudine. Investitorii se tem de un efect de domino asupra politicii economice și fiscale”, avertizează specialiștii, potrivit Le Figaro. Printre acțiunile cele mai afectate s-au numărat BNP Paribas (-5,18%), Crédit Agricole (-4,76%) și Veolia (-4,12%). Aceeași poveste a fost valabilă și pentru piețele bursiere europene, care au deschis luni în scădere: Frankfurt a pierdut 0,14%, Londra 0,16% Milano 0,86%. La Frankfurt, tranzacțiile au fost calme, dar tendința indicelui DAX din ultimele zile a fost de a-l vedea apropiindu-se lent de maximul istoric de 24.639, atins pe 11 iulie. RECOMANDAREA AUTORULUI Haosul politic persistă în Franța. Premierul Lecornu a DEMISIONAT la scurt timp după formarea Cabinetului EPOCA SOROS în România. Anul în care miliardarul „trece” la PUTERE. Cum s-a infiltrat rețeaua în mediul politic și justiție