Victor Ponta: Când am intrat în UE nu ni s-a spus că nu mai putem să VOTĂM cu cine vrem noi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. ” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cea mai recentă declarație a lui Nicușor Dan. Președintele a susținut că la momentul în care România a fost inclusă în UE, țara nu era pregătită. În aceeași situație, a adăugat președintele, s-ar fi aflat și Bulgaria. Declarația acestuia a stârnit discuții în spațiul public, dar și reacții din partea politicienilor. Reacție la această declarație a avut și Victor Ponta. Acesta a spus că este o trăznaie completă această declarație. Ce înseamnă că nu a fost pregătită, se întreabă politicianul. Acesta compară situația prezentată de Nicușor Dan cu o situație ipotetică din sport în care Hagi s-ar fi plâns de Adrian Ilie că e nepregătit. Ponta a precizat că UE a dat mulți bani României. La fel de bine, UE, adaugă acesta, ar fi și luat mulți bani, dar și oameni din România. „Nu mă blochez, dar este o trăznaie. Scuză-mă, ce înseamnă asta? E ca și cum, Hagi ar spune: domnule, când l-am luat pe Adrian Ilie la echipa națională, nu era pregătit, domnule, la nivelul meu. Da, mă, dar așa funcționează lucrurile. Uniunea Europeană ne-a dat mulți bani și e foarte bine că suntem în Uniunea Europeană. Da, ne-a și luat foarte mulți, în special oameni, după care și bani. Deci nu e că i-a apucat vreo generozitate extraordinară. Au făcut un calcul politic corect, oamenii ăia, că au zis bă, se întinde, întindem Europa asta până la granițele aproape naturale și uite, îi ține înăuntru. Acuma, sigur, nu ne-au zis atunci… Aici, cu asta sunt de acord cu președintele nostru, Nicușor Dan. Nu ne-au zis atunci că n-o să mai avem voie să votăm ce vrem noi și să candidăm cum vrem noi. Au uitat să ne spună. Că noi votăm prost și că trebuie mereu noi să fim salvați.”, a explicat politicianul.
Merz critică starea democrației din SUA și lipsa de respect față de statul de drept
Statele Unite „s-au schimbat atât de fundamental în ultimii ani, poate chiar decenii, încât regulile nu mai sunt respectate, democrația parlamentară este sub presiune, libertatea de exprimare este pusă sub semnul întrebării, iar independența justiției este reprimată”, a declarat Merz vineri, la o conferință de afaceri de la Berlin, potrivit Bloomberg. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), fără a-l menționa direct pe președintele Donald Trump sau administrația sa, a spus că a dorit să ofere ceea ce el a numit o „evaluare realistă” a situației. Merz a adăugat că nu mai este de la sine înțeles, la nivel global, că regulile și dreptul internațional vor fi respectate. Comentariile vin în contextul în care Trump remodelează radical politica SUA de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie. El a impus un val de noi tarife împotriva multor dintre cei mai apropiați parteneri ai țării, inclusiv Uniunea Europeană, a cerut în mod deschis urmărirea penală a adversarilor săi și a mobilizat forțele federale de aplicare a legii pentru a reprima imigrația ilegală și protestele, în ciuda opoziției autorităților locale.
Dan Dungaciu: Dacă democrațiile nu mai sunt eficiente, vom asista la SFÂRȘITUL lor
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum democrațiile vor dispărea dacă nu mai sunt eficiente. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Uniunea Europeană, în acest moment, întorcând spatele lumii, ca să zic așa, sau se duce în cap, iertați-mi expresia neacademică, după Ucraina, sau va ajunge federația pe care o visează unii și alții. ” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre eficiența democrațiilor sau dispariția acestora. Războiul, spune acesta, este un instrument politic. Războiul, completează, este un instrument, un mecanism de putere pentru Uniunea Europeană. Asta este marea dramă a actualității. Sociologul susține că Uniunea Europeană nu poate să nu susțină Ucraina în acest război. Retragerea din acest război va face ca Uniunea Europeană să piardă credibilitatea în fața lumii. Dungaciu susține că democrațiile care nu mai sunt eficiente o să dispară. Deși se crede, la nivel mondial, că democrația este forma de guvernământ care aduce prosperitate și bogăție, Dungaciu susține că sunt și state nedemocratice bogate și prospere. În sensul nou, mai spune acesta, sunt societăți libere, fără a fi neapărat și democratice. Acesta este un concept foarte interesant de observat. „Războiul este un instrument politic. Războiul este un instrument de putere pentru Uniunea Europeană. Aici este marea dramă. De fapt, de asta ei nu pot să cedeze această confruntare, pentru că în momentul în care se termină și ei nu pot să clameze victoria, în momentul ăla, toată justificarea nu are cum să existe. Nu știți, noi nu știm în acest moment câți primari candidați AFD, pentru că acolo, nemții sunt foarte discreți, sunt scoși sau dispar din viața politică sau nu, nu sunt admiși să participe la alegeri. Ei mai țin, cum să spun, iluzia asta de mainstream solid și puternic și vivace, pentru că ei folosesc aceste tipuri de instrumente. Aici e marea problemă, aici este marea lor dificultate. Pentru că dacă democrațiile nu mai sunt eficiente și nu mai produc bunăstare. Pentru că apogeul, sau dacă vreți, privilegiul bogăției nu-l avem numai noi, democrații. Încep să aibă și alte state care nu sunt democrații. În sensul nou, sunt societăți libere, fără a fi democratice. Ăsta e un concept foarte important. Dar aia sunt fericiți pentru că le oferă prosperitate. Dacă democrațiile nu mai oferă nici libertate, evident că este sfârșitul acestora. Deci Uniunea Europeană este într-un război existențial și riscă să arate complet altfel. Încă o dată, spun Uniunea Europeană a funcționat înainte. Ca o comunitate economică a funcționat foarte bine, a generat prosperitate tuturor, ajutoare, sprijin financiar. Acuma vrea să fie o entitate politică în care joacă practic ultima carte. Deci, Uniunea Europeană în acest moment, întorcând spatele lumii, ca să zic așa, sau se duce în cap, iertați-mi expresia neacademică, după Ucraina, sau va ajunge federația pe care o visează unii și alții. Șansele pentru al doilea scenariu sunt reduse. Dar noi trăim acest… Într-o mare măsură, ăsta nu-i războiul nostru.”, a explicat sociologul.
Negrescu: PSD rămâne forţa de echilibru capabilă să corecteze excesele
„Politica se face cu sens şi responsabilitate. De-a lungul istoriei, social-democraţii au luptat pretutindeni pentru un trai decent, acces gratuit la educaţie şi sănătate de calitate şi pentru un stat care reduce inechităţile şi sprijină pe cei mai vulnerabili. Această misiune rămâne la fel de actuală astăzi, chiar dacă se desfăşoară într-un context geopolitic tot mai complicat. În dialogul pe care l-am avut cu secretarul general adjunct al PES, Thomas Vaupel, cu analistul politic Radu Magdin şi cu profesorul universitar Ruxandra Ivan, alături de colegii noştri din PES activists România, am discutat deschis despre provocările cu care se confruntă România şi social-democraţia europeană. Populismul, eşecurile establishmentului politic, interferenţele non-democratice şi schimbarea paradigmei comunicaţionale pun presiune pe întreaga lume democratică”, transmiteVictor Negrescu. Potrivit acestuia, în acest context, Partidul Social Democrat rămâne forţa de echilibru, formaţiunea capabilă să corecteze excesele şi să atenueze efectele măsurilor de austeritate: „În discuţia preşedintelui interimar Sorin Grindeanu cu reprezentantul PES, PSD şi-a reconfirmat ataşamentul faţă de familia social-democrată europeană şi ambiţia de a reprezenta cu demnitate interesele şi viziunea României în Uniunea Europeană”.
Ion Cristoiu: Vreau un partid care să-mi ia APĂRAREA ca individ
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre prioritățile societății în raport cu indivizii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „La noi, nu individul e în mijloc, ci statul” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre necesitatea unui partid care să se concentreze pe oameni, pe individ și nu pe stat. Aceasta este o problemă fundamentală, spune jurnalistul. Acesta susține că în marxism este că democrațiile sunt pentru burghezi. Mai mult de atât, a învățat că acestea sunt centrate pe individ. O democrație îl are pe individ în mijlocul ei. Aceasta își centrează toate resursele în slujba individului pentru a-i face viața mai ușoară, ba chiar mai plăcută. În opoziție, deci, cu ideologie marxistă care centrează societatea în jurul statului. Deși în România este democrație, spune acesta, statul este în mijloc, și nu individul. Deci întreaga muncă se face pentru bunăstarea statului și nu pentru cea a indivizilor. În fine, acesta susține că înființarea unui partid care să țină cont de individ este esențială. Acesta propune chiar o inițiativă civică, prin care să se creeze un partid care să se ocupe „de noi, de cetățeni”. „Am pus o problemă fundamentală. Eu vreau un partid care să-mi ia apărarea mie ca individ. Așa am învățat eu în marxism că în democrații, pe care noi nu le voiam că erau burgheze, individul este în centru și pentru indivizi se face tot. Tu ai observat că la noi nu e așa. La noi, nu individul e în mijloc, ci statul. În primul rând, eu sunt individ și nu îmi spune cum folosesc taxele și impozitele. Acuma chiar vorbesc serios. Pe bune, hai să propunem un partid care se ocupe și de noi, de cetățeni.”, a explicat jurnalistul.
Lucruri mai puțin știute despre fostul președinte Ion Iliescu: Știam de Playboy cum știam de capitalism. Nu eram pudibond
În cei 95 de ani de viață ai săi, Iliescu a dus o viață plină, mai ales pe durata mandatelor prezidențiale. S-a întâlnit cu George W.Bush, Jacques Chiriac, Tony Blair, Silvio Berlusconi, Hu Jintao, Papa Ioan Paul al II-lea, Vladimir Putin și a luat prânzul cu Regina Elizabeth a II-a. Potrivit Descoperă , Iliescu provenea dintr-o familie de activiști, fiind născut pe 3 martie 1930. Mama lui, Maria Dumitru Toma, de origine bulgară, și-a abandonat fiul când acesta avea doar un an. Tatăl său, Alexandru Iliescu, s-a recăsătorit cu Maria P., menajera și bucătăreasa Anei Pauker, având de atunci legături cu comunismul. Orfan de la 15 ani, Iliescu practica sport și era un cititor avid La 8 ani, a urmărit prima piesă de teatru – „Omul cu Mârțoaga”, iar când avea 9 ani, s-a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. Tatăl său, Alexandru Iliescu, mecanic de locomotivă, a fost închis. În închisoare, el l-ar fi cunoscut pe viitorul dictator Nicolae Ceaușescu. Tatăl său s-a stins în 1945, când Ion Iliescu avea 15 ani. „Ceaușescu, în tinerețea lui, l-a cunoscut pe tatăl meu. Era în relații mai apropiate cu fratele mai tânăr al tatălui meu. El m-a tratat cu simpatie, m-a încurajat, m-a sprijinit, el m-a propulsat, în 1971, ca secretar general al Comitetului Central. Am fost ministru pentru Problemele Tineretului”). Asta nu l-a împiedicat să se bucure de copilărie. A jucat fotbal, volei, ping-pong și a practicat patinajul și a schiat. A fost și un cititor avid. Studiile la Moscova, călătoria în Albania și căsătoria cu Nina Șerbănescu În 1947, a călătorit cu un grup de elevi trimiși să ajute la construirea primei căi ferate din Albania. Pe viitoarea lui soție, Nina Șerbănescu, Ion Iliescu a cunoscut-o în anii de liceu, la un meci de volei. El studiase la Liceul Sfântul Sava, iar ea la Liceul Iulia Hașdeu. Cei doi s-au căsătorit la 21 iulie 1951. Iliescu a studiat între 1950 și 1954 la Moscova, la Institutul Energetic „M.E. Krjijanovski” și a dezvoltat o relație de prietenie cu Li Peng, coleg de grupă, cel care avea să devină premierul Republicii Populare Chineze între 1980 și 1990. e spunea că tot în anii de studenție l-ar fi cunoscut și pe Mihail Gorbaciov, viitorul și ultimul lider al Uniunii Sovietice. Însă, cei doi studiau în locuri diferite. „S-a fabulat pe seama relațiilor mele personale cu Gorbaciov. Nu am avut prilejul să ne întâlnim, să ne cunoaștem nici în timpul studenției. Întâmplător, eu am făcut studii de inginerie, de hidroenergetică, la Institutul Energetic din Moscova, în perioada anilor 50-54. În aceeaşi perioadă Mihail Sergheevici Gorbaciov era student la Universitatea Lomonosov. N-am avut prilejul să ne întâlnim”, a spus Iliescu. Și-a început cariera politică de la 18 ani, înființând Asociația Elevilor din România, iar în 1965 a devenit prim-secretar al Comitetului Central al UTC. În 1967, a fost numit ministru pentru problemele tineretului, funcție pe care a păstrat-o până în 1971. S-a aliniat politicilor dictatorului, condamnând invazia sovietică a Cehoslovaciei după Primăvara de la Praga, din 1968. Cei mai grei ani: Înlăturarea din funcții și „fiul adoptat” Când dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a simțit amenințat de influența sa, în 1984, l-a înlăturat din toate funcțiile, inclusiv din funcția de membru al CC al PCR și din cea de Președinte al Consiliului Naționala al Apelor. Iliescu a răbdat cu greu declinul carierei sale până la 1989, fiind numit în funcții provinciale: 1971 – 1974: președintele Consiliului Județean Timiș, 1974 – 1979: președintele Județean Iași. Ulterior, a devenit director al Editurii Tehnice, angajându-se ca cercetător. În acești ani grei, Iliescu i-a fost tutorele și mentorul lui Mihai Bujor Sion, rămas orfan după ce ambii lui părinți au decedat într-un accident aviatic, în 1974. Cât a fost președinte, Mihai Sion a fost șef al Cancelariei Prezidențiale, diplomat la MAE, consilier prezidențial pe probleme economice și consul în Bangkok, Manila, Los Angeles și Dubai. Adaptarea la capitalism După Revoluția din 1989, Ion Iliescu a participat la inaugurarea primului restaurant McDonald’s din România, în 1995, unde a gustat cartofii prăjiți, iar în 1999, ultima versiune a Daciei 1310 a fost poreclită „Zâmbetul lui Iliescu” datorită designului farurilor și a măștii frontale. În ultimul său interviu cu Ionuț Vulpescu, fost președinte a spus că a răspuns la întrebări inocente de către revista erotică. El privea revista ca fiind dedicată sexului frumos, pe care o descria ca pe o „publicație despre Eros în multiplele lui forme”. Fiind pasionat de pictură, a devenit colecționar modest de picturi în anii de bătrânețe. „O întrebare ludică… vedeți, a existat un timp în România în care până și publicațiile acestea, siropoase, cum li se spune, aveau publicul lor și erau în print. Era o revistă dedicată sexului frumos, dar nu făcea rabat de producție culturală în jurul unui anumit tip de imaginar vizual, specific profilului revistei. Pare ciudat, dar în paginile acelei reviste erau și idei, și nu erau deloc goale de conținut. Era o publicație despre Eros în multiplele lui forme, și fără să fim ipocriți, face parte din viață. În plus, și eu am fost un player, adică un jucător, boy nu prea mai eram, și poate și asta a făcut experiența să fie interesantă pentru public”. Ion Iliescu spunea că era un cunoscător în ale capitalismului, după ce el s-a opus în primul mandat capitalismului de cumetrie: „Acum nu știu de ce și-au închipuit unii că sunt vreun pudibond, sau mai rău, că habar nu am de Playboy, am zis-o și atunci, știam de Playboy cum știam de capitalism… Întrebările au fost mai mult decât decente, au fost provocatoare în sensul bun politic.”. Fostul președinte se fotografiase lângă portretul lui Marilyn Monroe, fiind încălțat în papuci. „Îmi amintesc și acum că printre fotografiile selectate pentru interviu era o poză cu mine în papuci, așa cum era condiționat accesul vizitei la muzeu, lângă portretul lui Marilyn Monroe. Două zâmbete iconice, pentru cârcotași”, a spus amuzat Iliescu, potrivit Fanatik. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:
Dominic Fritz: Acest teatru politic, într-o oarecare măsură, face parte din democrație
„Fiecare lider de partid are un partid în spate, unde, bineînțeles, la fel, toată lumea e nemulțumită, pentru că există… și eu am primari la USR care nu sunt foarte happy, momentan. Fiecare are un partid unde trebuie să arate, uite, mă lupt pentru voi, pentru interesele voastre, pentru interesele alegătorilor noștri și așa mai departe. Asta e la nivel de teatru politic, să zicem. Și ca să nu fiu populist, acest teatru politic, într-o oarecare măsură, face parte din democrație, că trebuie să dăm o voce tuturor intereselor care există într-o societate”, spune Dominic Fritz, marți seara, la Antena 3 CNN; despre certurile din interiorul coaliției de guvernare „Teatrul politic” se face, potrivit lui Fritz, „prin comunicate de presă, conferințe de presă, declarații, mai războinice și așa mai departe”. Asta se întâmplă pe o scenă în care fiecare încearcă să transmită un anumit mesaj către propriul partid și propriul alegător, spune Fritz. În același timp există o realitate „matematică și bugetară”: „Deci eu pot să zic că nu vreau să opresc niciun fel de investiție. (…) Dar în această discuție rațională care nu ține de cine se prezintă mai bine în public, în această discuție rațională, până la urmă, vorbim de cifre. Trebuie să stăm cu calculatorul. Avem momentan, dacă vorbim de asigurarea medicală, 16 milioane de asigurați, din care doar 6 efectiv plătesc, iar 10 milioane au excepții. Și trebuie să ne întrebăm, cât mai putem să ducem acest sistem? Momentan, 6 milioane nu pot să finanțeze, încă 10 milioane de asigurați”, afirmă Dominic Fritz.
George Simion: Sperăm să avem guverne suveraniste în Polonia, dar și în România
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, George Simion, liderul AUR, a comentat posibila vizită secretă a șefului serviciului de informații externe din Franța, dar și evoluțiile geopolitice recente din regiune. Simion a vorbit despre relațiile internaționale, sprijinul american și slaba influență a României în raport cu marile puteri. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Marius Tucă a amintit despre zvonul cum că șeful serviciului francez de informații externe s-a aflat pe teritoriul României. „Faptul că nu au confirmat prezența respectivului șef al spionajului extern francez într-o vizită oficială nu înseamnă că n-a fost.”, afirmă Simion. „Prin revenirea la democrație vom avea guverne suveraniste în România și Polonia” Discuția a continuat pe tema relațiilor externe ale României, în special în contextul trilateralei România–Turcia–Polonia și a poziționării conservatorilor europeni. Hartmann l-a întrebat direct pe Simion cum vede evoluția axei regionale și implicarea grupărilor conservatoare. Liderul AUR a răspuns printr-o „promisiune” politică. „Prin revenirea la democrație, și în Polonia în curând, și sperăm în curând și în România, vom avea guverne suveraniste care vor accentua flancul estic al NATO, relația specială cu Statele Unite și vom reveni la normalitate.”, spune Simion. George Simion: „Voi avea o vizită în Statele Unite” Întrebat de ce România nu beneficiază de același sprijin american ca Polonia, Simion a discutat despre comunitățile de români și de polonezi din America. El admite lipsa unei tradiții de lobby românesc, dar subliniază că lucrează la schimbarea acestui fapt. A anunțat o nouă vizită la Washington pentru întărirea relațiilor bilaterale. „În Statele Unite trăiesc aproape nouă milioane de polonezi. Din păcate, trăiesc sub jumătate de milion de români. Nu avem influența necesară pe lângă Congres, pe lângă Departamentul de Stat. Noi nu avem această tradiție. Din fericire, de miercuri începând, voi avea o vizită în Statele Unite unde mă întâlnesc din nou cu înalți oficiali de la Washington și această relație nu va fi văduvită de actualul președinte numit la Cotroceni.”, afirmă liderul AUR. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele