Magiunul poate dispărea din Marea Britanie. Cu ce va fi înlocuită marmelada în Regat din cauza Brexit

magiunul-poate-disparea-din-marea-britanie.-cu-ce-va-fi-inlocuita-marmelada-in-regat-din-cauza-brexit

Clasica marmeladă cu portocale pentru micul dejun britanic ar putea primi o schimbare de nume dacă se încheie un nou acord alimentar guvernamental al Regatului Unit cu Uniunea Europeană. Magiunul de citrice este în acest moment în mare pericol în Anglia, din cauza acordurilor comerciale ulterioare Brexit. Nu este nevoie să intrați în panică, gemul nu dispare, gemul se trasformă. Majoritatea oamenilor probabil nici măcar nu vor observa schimbarea de pe etichetă, confirmă Metro. Dacă acordul post-Brexit al guvernului va fi încheiat, Marea Britanie se va alinia la mai multe reglementări alimentare europene actualizate, ceea ce înseamnă că unele produse ar putea arăta puțin diferit pe rafturile supermarketurilor în viitor – inclusiv marmelada. Gem sau marmeladă, aceasta-i întrebarea Acest lucru se datorează modificărilor regulilor de etichetare de la Bruxelles, unde definiția legală a marmeladei a fost relaxată. Timp de decenii, doar conservele fabricate din fructe citrice puteau fi etichetate și vândute ca marmeladă, în timp ce alte produse tartinabile din fructe trebuiau vândute ca gemuri. Cu toate acestea, după ce Marea Britanie a părăsit UE, regulile au fost actualizate pentru a permite comercializarea produselor tartinabile non-citrice ca marmeladă pentru prima dată. Și vă puteți imagina, faptul că toate conservele de fructe diferite sunt etichetate ca marmeladă ar putea deveni puțin confuz în magazine, așa că au fost nevoiți să găsească o modalitate de a combate acest lucru.  Marmeladă de citrice? Dacă acordul va fi încheiat, regulamentul UE privind denumirea marmeladei s-ar aplica Regatului Unit, așadar etichetarea marmeladei ar trebui schimbată. Irlanda de Nord se pregătește deja să introducă schimbarea denumirii pentru citrice în vara anului 2026,deoarece se aliniază la legislația alimentară a UE în temeiul acordului-cadru Windsor din 2023. În prezent, Irlanda de Nord nu are planuri de a distinge alte tipuri de marmeladă în supermarketuri, altele decât cele pe bază de citrice. De semenea, Regatul Unit dorește să facă schimbarea denumirii, ca parte a unui acord care ar prevedea introducerea aici a 76 de legi UE actualizate. Aceste reglementări actualizate ar acoperi, de asemenea, agricultura, igiena alimentară și hrana organică pentru animale de companie. Dacă totul merge conform planului, Partidul Laburist speră că acordul va intra în vigoare la mijlocul anului 2027, dar nu a fost încă dezvăluit un calendar pentru modificările reglementărilor privind marmelada. Așadar, crema clasică de tartinabil ar deveni „marmeladă de citrice”. Așadar, tartina clasică ar deveni ‘marmeladă de citrice’. Recomandarea autorului: Gospodinele pot scoate borcanele de gem și de ZACUSCĂ la tarabă

Halepeños? Un cercetător român botează un ardei iute cu numele Simonei Halep. Vrea să fie cel mai iute ardei din lume

halepenos?-un-cercetator-roman-boteaza-un-ardei-iute-cu-numele-simonei-halep.-vrea-sa-fie-cel-mai-iute-ardei-din-lume

Chiar dacă suntem în sezonul rece și temperaturile scad pe zi ce trece, în serele Băncii de Resurse Genetice Buzău există plante care continuă să se dezvolte excelent, iar unele soiuri sunt în plină perioadă de recoltare. Printre acestea se numără și unii dintre cei mai iuți ardei din lume, unul dintre soiuri fiind botezat „Halep”, în cinstea cele mai mari campioane române la tenis, Simona Halep. La serele Băncii de Resurse Genetice din Buzău, sezonul rece vine cu vești bine pentru agricultura românească, odată cu recoltarea unor soiuri inedite. Printre acestea se remarcă ardeiul iute botezat „Simona Halep”, o varietate recent dezvoltată de cercetătorii locali, care se distinge prin culoare sa roșu aprins, gustul picant și productivitatea ridicată. Ardeiul denumit după Simona Halep În același loc, plante precum oregano cubanez își dovedesc rezistența și productivitatea chiar și în sezonul rece. „Fiecare butășel din acesta se prinde, ba chiar și dintr-o frunză. O frunză, dacă u rupem cu grijă, și o înfigem în ghiveci, în câtva timp o să dea un lăstărel și o să se înmulțească”, declară Costel Vînătoru, director Banca de Resurse Genetice și Vegetale Buzău. Cercetătorii buzoieni au aclimatizat migdalele de pământ Cercetătorii buzoieni au reușit aclimatizarea unei plante care poate fi cultivată chiar și într-un sol nisipos, lipsit de apă. Este vorba despre migdalele de pământ, o specie adusă din Asia și aclimatizată cu succes la noi în țară. „Gustul este interesant, ne gândim mai cu seamă la alunele de pădure, miezul de alune românești clasice. Sunt dulci, ușor mai lemnoase, dar foarte dulci”, declară cercetătorul buzoian. Recomandările autorului: