Trenurile groazei: 85 de ani de la marea deportare a românilor din Basarabia și Bucovina de Nord / Cum s-a jucat Stalin cu destinele românilor
Se împlinesc 85 de ani de la primul val al deportărilor organizate de regimul bolșevic împotriva românilor din Basarabia și Bucovina de Nord – una dintre cele mai dureroase răni din istoria României. În toiul nopții de 12 spre 13 iunie 1941, NKVD-ul sovietic a organizat operațțiunea de deportare a 30.000 de români din Basarabia și Bucovina de Nord. Pentru 30.000 de români, începea, în acea noapte, un coșmar care nu mai avea să se termine. Duși în Siberia, Kazahstan și în alte părți ale imperiului sovietic, transportați în condiții inumane, însetați, înfometați, înghesuiți unii într-alții în vagoane cu aer irespirabil. Înghesuiți în vagoane pentru vite După cum se arată în studiul-document „Deportările în masă din R.S.S. Moldovenească din 13-16 iunie 1941”, oamenii aveau dreptul la doar 200 de ml de apă – pe care s-o folosească și pentru băut, și pentru igiena personală. La plecarea forțată din casă, au avut voie la maximum 10 kilograme de efecte personale. Au călătorit în vagoane pentru vite, înghesuiți câte 70 – 100, timp de două sau trei săptămâni. Cei mai slabi nu făceau față condițiilor și mureau. Trupurile celor morți erau aruncate în câmp. Bărbații în putere erau deportați în lagăre de muncă forțată (Gulag), unde trăiau în condiții greu de suportat și unde, de altfel, își găseau și sfârșitul. Mulți basarabeni au ajuns să muncească în minele din Munții Ural. Aici au pierit 80 la sută dintre ei, se arată în studiu. Ambițiile lui Stalin Deportările au început imediat după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, în vara anului 1940. Regimul stalinist urmărea să elimine orice posibilă opoziție și să transforme rapid teritoriile ocupate după modelul sovietic. Intelectuali, preoți, profesori, foști funcționari români, țărani înstăriți, comercianți sau oameni considerați „nesiguri politic” au devenit ținte ale represiunii. Primul mare val de deportări a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 Operațiunea a fost organizată minuțios de NKVD, poliția politică sovietică. Oamenii erau treziți brusc, li se dădeau câteva minute să își adune câteva lucruri și erau urcați în trenuri păzite de soldați înarmați. Familiile erau adesea despărțite: bărbații erau trimiși în lagăre de muncă, iar femeile, copiii și bătrânii în așezări speciale din Siberia sau Kazahstan. Cei deportați nu știau unde merg și nici dacă vor mai vedea vreodată casa de care fuseseră smulși. Drumurile durau săptămâni întregi, în condiții cumplite. Vagoanele erau supraaglomerate, fără apă suficientă, fără hrană și fără condiții minime de igienă. Mulți copii și bătrâni au murit încă din timpul transportului. După reocuparea Basarabiei de către sovietici, în 1944, represiunea a continuat. Al doilea mare val de deportări Al doilea mare val de deportări, cunoscut drept Operațiunea „Iug”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 și a vizat în special țărănimea. Sovieticii încercau să forțeze colectivizarea agriculturii, iar țăranii care refuzau să intre în colhozuri erau considerați „dușmani ai poporului”. Documentele vremii arată că deportările erau atent planificate. Se întocmeau liste, dosare personale, inventare ale bunurilor confiscate. În multe cazuri, oamenii erau denunțați chiar de vecini sau cunoscuți, într-un climat de frică și teroare care a distrus încrederea dintre oameni. Consecințele au fost devastatoare Sate întregi au rămas fără gospodarii lor cei mai harnici, fără intelectuali, fără preoți și fără lideri locali. Potrivit cercetării realizate de istoricul Viorica Olaru-Cemîrtan, regimul sovietic a lovit sistematic în toate categoriile considerate incomode: „reprezentanți ai clerului, intelectualii, țăranii înstăriți, foști funcționari ai administrației românești, proprietarii, comercianții, foștii ofițeri ai armatei române și țariste”. Deportările nu au însemnat doar pierderea libertății, ci și distrugerea unei lumi întregi. Averile erau confiscate, casele ocupate, iar cei rămași trăiau cu teama permanentă că pot fi următorii. Frica s-a instalat adânc în conștiința oamenilor și a rămas acolo zeci de ani. Al treilea val de deportări În studiul citat se vorbește despre „deformarea mentalității oamenilor și distorsionări comportamentale sub frica terorii roșii”. În 1951 a avut loc un nou val de deportări, numit Operațiunea „Sever”, care i-a vizat în special pe membrii cultului Martorii lui Iehova. Era încă o dovadă că regimul sovietic nu tolera nici libertatea religioasă, nici diferențele de opinie. Abia după moartea lui Stalin, începând cu 1956, o parte dintre deportați au primit permisiunea să se întoarcă acasă. Dar pentru mulți nu mai exista „acasă”. Casele fuseseră ocupate, bunurile dispăruseră, iar rudele muriseră sau se risipiseră. Unii nu s-au mai întors niciodată. Încercare brutală de ștergere a identității românești Istoricii estimează că, în anii stalinismului, milioane de oameni din întreg spațiul sovietic au fost deportați în Siberia și Asia Centrală. Basarabia și Bucovina de Nord au făcut parte din acest mecanism uriaș al terorii. Astăzi, mărturiile supraviețuitorilor și documentele scoase la lumină din arhive reconstruiesc una dintre cele mai tragice pagini din istoria românilor. În spatele cifrelor se află destine frânte, familii destrămate și generații întregi marcate de frică și suferință. Deportările din Basarabia și Bucovina de Nord nu au fost doar un episod al represiunii sovietice. Au fost o încercare brutală de a șterge identități, de a distruge elite și de a transforma prin teroare o societate întreagă.
Un cetățean britanic din Australia ar putea să fie deportat pentru afișarea de simboluri naziste
Bărbatul a fost arestat și pus sub acuzare la începutul acestei luni, fiind suspectat că a publicat pe rețele de socializare simboluri și propagandă nazistă. și a instigat la violență împotriva comunității evreiești. Procesul acestuia este așteptat pentru luna ianuarie a anului viitor. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul său din Caboolture, în apropiere de Brisbane, poliția a confiscat telefoane, arme și mai multe săbii inscripționate cu simboluri naziste. Tony Burke, ministrul Afacerilor Interne, a transmis: „A venit aici să urască, nu are voie să rămână. Dacă vii în Australia cu viză, ești aici ca oaspete”. Autoritățile australiene au început să-și intensifice măsurile luate împotriva ideologiile extremiste. Astfel, luna trecută, autoritățile au revocat și viza unui cetățean sud-african, Matthew Gruter, care locuia în Australia din 2022, după ce acesta a fost văzut participând la un miting neo-nazist. Cei doi au posibilitatea de a contesta decizia de anulare a vizei. În plus, pot părăsi Australia voluntar sau pot aștepta să fie deportați. Autoritățile analizează în prezent dacă deportarea va fi amânată pentru ca acesta să poată răspunde în fața instanței pentru acuzațiile penale formulate. Încă de la începutul anului, Australia a înăsprit legislația privind infracțiunile motivate de ură.
Scandal. Unui temut interlop român, aflat în închisoare în Scoția, i s-au oferit 1.500 de lire sterline pentru a accepta deportarea
Mircea Marian Cumpanasoiu, în vârstă de 38 de ani, este acuzat că a condus o rețea est-europeană care a violat, drogat și exploatat femei vulnerabile din Dundee. Lui i s-a oferit suma de 1.500 de lire sterline de către Ministerul de Interne pentru a fi deportat în timp ce se afla în închisoare în așteptarea procesului pentru 10 violuri, a dezvăluit o investigație Sky News. Conform anchetei jurnalistice, în vara anului 2024, în timp ce se afla în arest la penitenciarul HMP Perth, în așteptarea procesului pentru infracțiuni sexuale în serie, oficialii britanici i-au înmânat un formular de „întoarcere voluntară” în cadrul unei scheme guvernamentale care plătește cetățenii străini să părăsească Marea Britanie. Surse spun că el „și-a exprimat dorința de a se întoarce acasă” și a primit documentele necesare. Departamentul a decis ulterior să renunțe la ofertă având în vedere viitoarelor proceduri judiciare. Ancheta a mai dezvăluit că statutul de imigrare al românului, care urma să expire, a fost reînnoit automat tot în anul 2024. Ulterior, Cumpanasoiu a primit o pedeapsa de 24 de ani. Oficialii nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informațiile prezentate de jurnaliștii britanici. Mai mulți reprezentanți ai societății civile au subliniat gravitatea situației și au vorbit despre incompetența autorităților britanice. Reacții au venit și din partea asociațiilor care apară drepturile victimelor rețelelor de infractori.
SUA: Curtea Supremă îi cere Administrației Trump să aducă înapoi în țară un imigrant din El Salvador deportat din greșeală
Curtea Supremă a SUA a ordonat joi Administrației președintelui Donald Trump să faciliteze întoarcerea în Statele Unite a unui bărbat din El Salvador despre care autoritățile au recunoscut că a fost deportat din greșeală. Decizia instanței a venit după ce Departamentul de Justiție a cerut instanței să anuleze un ordin din 4 aprilie al judecătorului de district Paula Xinis, care cerea Administrației să „faciliteze și să realizeze” întoarcerea lui Kilmar Abrego Garcia în El Salvador. Judecătorul a emis ordinul ca răspuns la un proces intentat de Abrego Garcia, un migrant salvadorean care locuia în Maryland și care avea permis de muncă din 2019, contestând legalitatea deportării, notează Reuters. Kilmar Abrego Garcia, un imigrant salvadorian trăind în Maryland și căsătorit cu o americancă, a fost arestat pe 12 martie de agenții poliției pentru imigrație. El a făcut parte ulterior dintre cele peste 200 de persoane expulzate pe 15 martie de administrația Trump în El Salvador, majoritatea pentru presupusa apartenență la banda venezueleană Tren de Aragua, declarată organizație teroristă de Washington. Administrația Trump a recunoscut apoi în instanță că deportarea sa a fost rezultatul unei „erori administrative”, deoarece un ordin de deportare împotriva lui era anulat definitiv de un tribunal federal în 2019. Migrantul trebuie să fie readus în SUA din El Salvador Curtea, a spus că ordinul judecătorului „cere Guvernului să faciliteze eliberarea lui Abrego Garcia din arest în El Salvador și să se asigure că dosarul lui este tratat așa cum ar fi fost dacă nu ar fi fost trimis în mod necorespunzător în El Salvador”. Xinis a adăugat a spus că Statele Unite trebuie să „ia toate măsurile disponibile pentru a facilita întoarcerea lui Abrego Garcia în Statele Unite cât mai curând posibil”. Prin urmare, Curtea restabilește decizia judecătoarei de primă instanță, dar îi cere acesteia „să o clarifice cu considerația cuvenită puterii executive în conducerea afacerilor externe”. CITEȘTE ȘI: Secretarul american pentru Securitate Internă vizitează cea mai mare închisoare din El Salvador, unde se află migranți venezueleni expulzați de SUA Administrația Trump, acuzată că ar fi DEPORTAT mai mulți migranți în Venezuela, încălcând o hotărâre a instanței. Casa Albă neagă acuzațiile Judecător: Naziștii au fost tratați mai bine decât migranții din Venezuela deportați de Administrația Trump Sursa foto: Profimedia Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele