Euro a bătut recordul la cursul BNR, pe fondul crizei politice și al presiunilor asupra economiei
Euroa a atins miercuri, 23 septembrie 2026, un nou maxim istoric în raport cu leul românesc. Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 5,2788 lei pentru un euro, în creștere cu 1 ban față de recordul de 5,2688 lei/euro, înregistrat pe 6 mai. De asemenea, moneda europeană a depășit în piața interbancară pragul de 5,28 lei, înainte de publicarea cursului oficial al BNR. Diferența înregistrată față de recordul anterior este de 0,0100 lei (1 ban). Noul nivel vine după ce euro depășise încă din prima parte a zilei pragul de 5,27 lei pe piața interbancară și urcase peste precedentul maxim al cursului BNR. Loading … Euro depășește oficial recordul din luna mai Cursul de 5,2788 lei/euro stabilit miercuri de BNR reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat până acum pentru moneda europeană în raport cu leul. Recordul anterior data din 6 mai 2026, când BNR a anunțat un curs de 5,2688 lei/euro. Atunci, moneda europeană a avansat cu 5,08 bani într-o singură ședință, la o zi după căderea Guvernului Bolojan în urma votului din Parlament. Sursa: Curs BNR În luna septembrie, euro s-a apropiat din nou de nivelul respectiv. Pe 15 septembrie, cursul BNR ajunsese la 5,2636 lei/euro, iar pe 18 septembrie a urcat la 5,2644 lei/euro. Pe 21 septembrie, referința a fost de 5,2649 lei/euro, iar marți, 22 septembrie, BNR a anunțat 5,2647 lei/euro. Leul s-a depreciat în raport cu toate valutele Deprecierea leului s-a văzut și în raport cu principalele valute internaționale. Dolarul american a urcat la 4,6265 lei, cu 3,31 bani peste nivelul din ședința precedentă, de 4,5934 lei. Francul elvețian a ajuns la 5,6205 lei, cu 1,20 bani peste nivelul anterior, de 5,6085 lei, iar lira sterlină a crescut la 6,1442 lei, cu 0,71 bani față de cotația precedentă, de 6,1371 lei. Cel mai mare curs din ultimele patru luni şi jumătate Noul record negativ înregistrat de moneda națională apare într-un moment în care România traversează o perioadă prelungită de tensiuni politice, într-un context de frânare a economiei și cu o inflație persistentă în prima parte a anului, care a început să scadă vizibil abia în lunile de vară. În plan politic, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 17 septembrie pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Este a treia desemnare pentru formarea unui nou guvern, după ce nominalizările anterioare nu au dus la formarea unui Cabinet. Mureșan a anunțat că acceptă desemnarea și a început demersurile pentru formarea noului Cabinet. Situația politică rămâne însă una complexă, în condițiile în care nu există o majoritate parlamentară conturată. România intră într-o nouă etapă importantă pentru ratingul de țară Evoluția leului vine și înaintea unei noi evaluări importante pentru România din partea agențiilor de rating. S&P Global Ratings are programată pentru 2 octombrie 2026 următoarea publicare privind ratingul suveran al României. Agenția a făcut deja o evaluare neplanificată în luna mai, după dizolvarea guvernului de coaliție, când a reconfirmat ratingul României la „BBB-”. Fitch și S&P evaluează România la „BBB-”, iar Moody’s la „Baa3”. Toate cele trei agenții au perspectivă negativă asupra ratingului României. În acest context, evoluția cursului valutar se suprapune peste presiunile existente asupra finanțelor publice și asupra economiei. Ce înseamnă noul record pentru români Deprecierea leului față de euro poate avea efecte asupra prețurilor produselor și serviciilor care includ componente importate. Un euro mai scump poate majora, de asemenea, costurile pentru persoanele și companiile care au obligații de plată în moneda europeană. Pentru cei cu credite sau alte obligații denominate în euro, cursul de schimb este un indicator important. În cazul contractelor în lei, efectul direct depinde de structura costurilor și de ponderea importurilor în prețul final. Noul record BNR nu înseamnă însă că toate prețurile din economie cresc automat în aceeași proporție. Impactul asupra inflației depinde de evoluția cursului, de prețurile internaționale, de cerere și de structura importurilor.
Curs valutar BNR 26 august 2026: Euro, lira și dolarul cresc
Banca Națională a României (BNR) a publicat miercuri, 26 august 2026, noile cotații pentru principalele valute. Cifrele arată că moneda națională a pierdut teren în raport cu moneda europeană, dar și în raport cu dolarul american și lira sterlină. Singura creștere înregistrată de leu a fost în raport cu francul elvețian. Loading … Valoarea leului românesc a scăzut, miercuri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,2589 lei, în creștere cu 0,0055 lei față de ziua precedentă, când moneda europeană a avut o valoare de 5,234 lei. Față de cursul valutar publicat de BNR, vineri, 21 august, când euro era cotat la 5,2581 lei, moneda europeană a crescut cu 0,0008 lei. Moneda națională a pierdut teren și în fața dolarului american, cotat de BNR la 4,5077 lei, în creștere cu 0,0063 lei față de cotația de marți, de 4,5014 lei. Comparativ cu vineri, 21 august, când dolarul era cotat la 4,4926 lei, moneda americană este cu 0,0151 lei mai scumpă. Și lira sterlină a crescut în fața leului cu 0,0004 lei și a ajuns la 6,1429 lei, de la 6,1425 lei în ziua precedentă. Creșterea este de 0,0004 lei. Față de vineri, când lira era cotată la 6,1369 lei, moneda britanică este cu 0,0060 lei mai scumpă. Leul a crescut doar în raport cu francul elvețian. BNR a stabilit un curs de 5,6086 lei, cu 0,0013 lei mai puțin decât în ședința precedentă, când francul a fost cotat la 5,6099 lei. Față de vineri, când francul valora 5,6230 lei, moneda elvețiană a scăzut cu 0,0144 lei.
Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI: