Curs valutar BNR 26 august 2026: Euro, lira și dolarul cresc
Banca Națională a României (BNR) a publicat miercuri, 26 august 2026, noile cotații pentru principalele valute. Cifrele arată că moneda națională a pierdut teren în raport cu moneda europeană, dar și în raport cu dolarul american și lira sterlină. Singura creștere înregistrată de leu a fost în raport cu francul elvețian. Loading … Valoarea leului românesc a scăzut, miercuri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,2589 lei, în creștere cu 0,0055 lei față de ziua precedentă, când moneda europeană a avut o valoare de 5,234 lei. Față de cursul valutar publicat de BNR, vineri, 21 august, când euro era cotat la 5,2581 lei, moneda europeană a crescut cu 0,0008 lei. Moneda națională a pierdut teren și în fața dolarului american, cotat de BNR la 4,5077 lei, în creștere cu 0,0063 lei față de cotația de marți, de 4,5014 lei. Comparativ cu vineri, 21 august, când dolarul era cotat la 4,4926 lei, moneda americană este cu 0,0151 lei mai scumpă. Și lira sterlină a crescut în fața leului cu 0,0004 lei și a ajuns la 6,1429 lei, de la 6,1425 lei în ziua precedentă. Creșterea este de 0,0004 lei. Față de vineri, când lira era cotată la 6,1369 lei, moneda britanică este cu 0,0060 lei mai scumpă. Leul a crescut doar în raport cu francul elvețian. BNR a stabilit un curs de 5,6086 lei, cu 0,0013 lei mai puțin decât în ședința precedentă, când francul a fost cotat la 5,6099 lei. Față de vineri, când francul valora 5,6230 lei, moneda elvețiană a scăzut cu 0,0144 lei.
Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI: