Reacția Nadiei Comăneci despre gimnastica zguduită de probleme și anxietate: Acum poți vorbi despre asta
Nadia Comăneci a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în sportul în care a scris istorie și atins un subiect sensibil, explicând de ce gimnastica este zguduită de probleme și anxietate. La aproape 50 de ani de la momentul în care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, legendara sportivă a explicat cum gestiona perioadele mai dificile din carieră. Nadia Comăneci, reacție despre ce se întâmplă în gimnastică Nadia Comăneci, aflată la aproape 50 de ani de la momentul la care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în gimnastică și despre faptul că acest sport este zguduit de probleme și anxietate. Problemele psihice au existat mereu în rândul sportivilor, susține Nadia Comăneci, care a explicat de ce acestea nu erau mediatizate în perioada în care ea activa. „Cred că este foarte bine să comunici cu oamenii care te pot ajuta. Înainte nu puteam face asta, pentru că nu aș fi spus deschis că aveam o problemă psihică. Nu puteam, fiindcă era considerată o slăbiciune în fața arbitrilor. Dacă ar fi știut, ar fi gândit imediat: «Nu este în formă, nu este pregătită mental». Acum 40-50 de ani, toți simțeam anxietate înaintea competiției și puțină presiune, dar era considerat normal. Diferența este că acum se poate vorbi deschis despre asta, deși nu toată lumea vrea să o facă public. Mesajul important este că e în regulă, toți adolescenții, fie că fac sau nu sport, vor trece prin astfel de faze. Cine ești, identitatea ta, toate aceste aspecte… nimeni nu scapă de acest drum, iar vorbitul despre el poate ajuta la reducerea presiunii”, a declarat Nadia Comăneci, pentru publicația spaniolă as.com. Cum depășea Nadia Comăneci momentele dificile Nadia Comăneci a povestit cum gestiona momentele mai dificile în perioada în care reprezenta România la cele mai importante competiții. „Sunt multe zile în viață în care nu ne simțim bine. Cred că atunci gestionam altfel situația. Dacă aveam o zi proastă la antrenament, mă întrebam: «Ce se întâmplă dacă am o astfel de zi la Jocuri?». Și îmi pregăteam planurile B și C, adică exerciții mai puțin dificile. Poate că în acele vremuri nu alegeam sau nu puteam decide să nu concurez, era o altă epocă. Dar ceea ce i s-a întâmplat lui Simone a venit chiar în mijlocul Jocurilor, când toată lumea o privea. Când concuram eu, erau alte timpuri, iar oamenii nu știau nimic despre mine. Când concurează ea, toată lumea se așteaptă să câștige. Este mai multă presiune și mai multă responsabilitate. Când combini toate acestea, anxietatea este mult mai mare și e greu să practici un sport când corpul nu este în acord cu mintea. Ea a arătat lumii întregi această situație și le-a transmis că este în regulă să simți așa”, a mai spus Nadia Comăneci, conform sursei menționate anterior.
Un studiu amplu arată că femeile prezintă un risc genetic mult mai mare de depresie majoră decât bărbații
Studiul, publicat în revista Nature Communications, a fost realizat pe aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu depresie în Australia, Europa, Marea Britanie și SUA. Oamenii de știință au identificat aproape de două ori mai multe semnale genetice de alarmă pentru depresie în ADN-ul femeilor comparativ cu cel al bărbaților, scrie ABC News. Cercetătorii au identificat aproximativ 7.000 de modificări în ADN care ar putea cauza tulburări depresive majore la ambele sexe și aproximativ 6.000 de modificări care ar putea cauza boli mentale doar la femei. De asemenea, rezultatele studiului mai arată că bărbații și femeile au experimentat depresia în mod diferit. Autorii studiului au constatat că femeile erau mai predispuse să prezinte creșteri în greutate, somnolență excesivă în timpul zilei și apetit crescut. Pe de altă parte, bărbații diagnosticați cu depresie manifestau mai frecvent furie, agresivitate, comportamente riscante și abuz de substanțe. Bărbații, mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate Coordonatorul studiului, neurogeneticianul Jodi Thomas, a spus că descoperirile genetice nu au neglijat rolul diferitelor experiențe de viață ale bărbaților și femeilor în dezvoltarea depresiei majore, cum ar fi riscul crescut de abuz sexual la femei. Dr. Thomas a mai subliniat că studiul lor a ținut cont de faptul că bărbații sunt mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate sau să dezvăluie simptomele depresive, iar acel lucru duce la subdiagnosticare. Dr. Martin, care este purtătorul de cuvânt al organizației de sprijin pentru sănătate mintală Beyond Blue, a evidențiat faptul că deși tratamentele existente pentru depresie „funcționează pentru multe persoane”, acestea nu ajung să fie eficiente pentru toată lumea. Persoanele pot reduce probabilitatea de a suferi de depresie menținând legăturile sociale, făcând mișcare, dar și alimentându-se sănătos.
Un nou studiu ar putea să fi descoperit un tratament pentru ameliorarea durabilă a depresiei
Rezultatele spectaculoase ale unui studiu pe termen lung arată că efectele terapiei cu psilocibină împotriva depresiei pot dura ani de zile, contrastând puternic cu tratamentele tradiționale care necesită administrare zilnică, potrivit cercetărilor publicate de The Conversation. Studiul, făcut de echipe de la Ohio State University și Johns Hopkins University, a urmărit 24 de participanți care au primit tratament cu psilocibină în perioada 2019-2020. Participanții, cu vârste cuprinse între 21 și 75 de ani, au fost repartizați aleatoriu pentru a primi tratamentul fie imediat, fie după o întârziere de opt săptămâni. Protocolul de tratament a inclus două doze din compusul psihoactiv găsit în ciupercile magice, administrate la interval de două săptămâni, însoțite de 13 ore de sprijin psihoterapeutic specializat. Această abordare combinată diferă semnificativ de terapiile tradiționale prin intensitatea și durata redusă a intervenției. Când echipa de cercetători a efectuat evaluarea de urmărire după cinci ani, au descoperit că îmbunătățirile dramatice observate după primul an erau încă prezente și puternice. Din cei 18 participanți care au rămas în studiu, două treimi nu mai îndeplineau criteriile pentru diagnosticul de depresie, fără efecte secundare grave raportate. Transformările raportate de participanți au fost profunde și durabile. Un participant a descris schimbarea: „Fac mai multe activități care îmi plac. Viața mea din aceste zile este mult mai socială cu familia. Îmi ajut familia. Îmi ajut prietenii. Mă reconectez cu vechi prieteni”. Un alt participant a mărturisit: „Cred că sunt mai deschisă către recunoștință și mai deschisă către bucurie”, evidențiind schimbările psihologice profunde care persistă în timp. „Bucle de feedback comportamental pozitiv” Profesorul Petri Kajonius de la Universitatea Lund, autor al articolului din The Conversation, explică că cercetătorii sugerează că terapia declanșează „bucle de feedback comportamental pozitiv”. Această teorie propune că tratamentul ajută oamenii să dobândească perspective noi și înțelegeri emoționale care continuă să le aducă beneficii mult după terminarea terapiei, permițând dezvoltarea unor obiceiuri și relații mai sănătoase. Cercetările arată că multe persoane raportează schimbări de personalitate după experiențele psihedelice, în special o mai mare deschidere către experiențe noi, ceea ce ar putea explica durabilitatea efectelor terapeutice. Limitările studiului sunt însă semnificative și recunoscute de autori. Urmărirea pe cinci ani nu a avut grup de comparație, făcând imposibil să se determine dacă persoanele care s-au recuperat din depresie prin alte mijloace ar putea avea un succes similar pe termen lung. În plus, 11 dintre cei 18 participanți au raportat utilizarea antidepresivelor în perioada studiului, creând confuzie cu privire la factorul determinant al recuperării continue. Designul studiului ridică și alte întrebări metodologice importante. Nu este clar dacă beneficiile provin de la psilocibina în sine, de la cele 13 ore de psihoterapie extinsă sau de la combinația celor două. Studiul inițial nu a inclus grup placebo, ceea ce ridică întrebări despre influența așteptărilor asupra rezultatelor. În ciuda acestor provocări metodologice, alte cercetări prezintă o imagine similară a efectelor durabile ale psilocibinei asupra depresiei. Domeniul cercetării psihedelice, deși încă la început, arată în mod constant reduceri semnificative ale simptomelor depresiei după terapia asistată de psihedelice. La Universitatea Lund, echipa lui Kajonius explorează un teritoriu similar, inclusiv un studiu viitor despre psilocibina și anorexia, iar rezultatele preliminare sugerează că psihologia individuală joacă un rol crucial în beneficiile obținute din terapia psihedelică.
Naomi Osaka a vorbit cu o sinceritate rară despre depresia post-partum
Deținătoare a 4 titluri de Mare Șlem, jucătoarea japoneză de tenis Naomi Osaka a vorbit cu o sinceritate rară despre depresia de după nașterea copilului. Desemnată a 23-a favorită al US Open, ultimul turneu de Mare Șlem al anului, Naomi Osaka a descris perioada dură de după ce a devenit mamă, când lumea ei era blocată în gri. După ce a născut în 2023, Naomi Osaka a trecut printr-o depresie post-partum, despre care a vorbit cu o sinceritate rară Jucătoarea japoneză Naomi Osaka a început tenisul în 2012, iar după 6 ani se impunea la US Open, turneu pe care avea să-l câștige și în 2020. La sfârșitul lui 2022 a anunțat că se retrage provizoriu din circuitul profesionist pentru a devenit mamă. A născut pe 7 iulie 2023 o fetiță, iar la începutul anului următor revenea pe teren. „Sinceră să fiu, am avut și o depresie postpartum extrem de gravă și nu am știut cum să o gestionez atât de bine. Înainte de a naște, o mulțime de oameni mi-au povestit despre postpartum. Dar, credeam că, din moment ce eram atât de conștientă de asta, aș putea cumva evita complet simptomele. În nicio lume nu mi-aș dori ca fiica mea să creadă că nașterea ei este nimic mai puțin decât cel mai mare dar pe care l-am primit vreodată. Dar, în acele prime luni, m-am simțit ca o cochilie a mea în toate momentele zilei. Nu mai știam cine sunt. Simțeam că toți ceilalți trecuseră mai departe și trăiau în culori. Între timp, lumea mea era blocată în gri”, a povestit jucătoarea, potrivit The Sun. Osaka s-a retras în 2021 de la Roland Garros, înaintea meciului din turul 2 cu Ana Bogdan, după ce a suferit valuri uriașe de anxietate În 2018, Osaka se impunea la US Open după 6-2, 6-4 cu Serena Williams, meci în care americanca a avut mai multe crize de nervi. doi ani mai târziu o învingea în ultimul act pe belerusa Victoria Azarenka, în duelul mămicilor, cu 1-6, 6-3, 6-1. Sportiva născută la Osaka, dar care este rezidentă în Statele Unite ale Americii, a mai câștigat două turnee de Mare Șlem, ambele la Australșian Open, în 2019 (7-6 / 2, 5-7, 6-4 cu Petra Kvitova din Cehia) și 2021 (6-4, 6-3 cu americanca Jennifer Brady). „Pe măsură ce trece timpul, simt că ar trebui să mă descurc mai bine. Urăsc să dezamăgesc oamenii. Patrick Mouratoglou (n.r. – fostul ei antrenor) trece de la a lucra cu unii dintre ceile mai mari jucătoare din toate timpurile la a se întreba «Ce naiba e asta?». Înțelegeți cum era situația”, a mai transmis jucătoarea care a învins-o o singură dată în carieră pe Simoan Halep, dar a cedat de 4 ori. În 2021, la Roland Garros, al doilea turneu de Mare Șlem al anului, Osaka a învins-o în runda de debut pe Patricia Țig cu 6-4, 7-6 (4). Urma meciul cu altă jucătoare din România, Ana Bogda, dar partida nu s-a mai jucat. Naomi s-a retras după ce a suferit „valuri uriașe de anxietate”, după cum ea însăși a recunoscut.
O conversație zilnică cu prietenii ajută sănătatea mintală, reduce stresul și crește sistemul imunitar
Un studiu arată că discuțiile zilnice cu prietenii pot aduce beneficii importante pentru sănătatea mintală. O simplă conversație reduce stresul, întărește sistemul imunitar și diminuează suferința fizică și emoțională. Cercetarea, publicată în Communication Research, indică faptul că o conversație cu un prieten în fiecare zi poate crește nivelul de fericire și poate scădea stresul până la finalul zilei. Studiile anterioare au demonstrat că vorbitul despre problemele altora poate scădea stresul, poate întări sistemul imunitar și poate reduce suferința fizică și emoțională. „În timp ce alte cercetări privind bunăstarea se concentrează pe lucruri precum gândurile de recunoștință sau jurnalul, cercetarea de față este asupra a ceea ce putem face în interacțiunile noastre pentru a ne îmbunătăți bunăstarea. Acest lucru ne oferă o listă valoroasă de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-și îmbunătăți zilele”, a spus Jeffrey Hall, cercetător la Universitatea din Kansas. Studiul a fost realizat ținând cont de efectele pandemiei de Coronavirus, mai ales că anii lungi de distanțare socială și munca de acasă au afectat în mod negativ sănătatea mintală și emoțională a multor persoane. „Micile momente de conexiune sunt atât de importante pentru noi, ca parte a experienței umane”, a explicat Thea Gallagher, doctorand și profesor asistent clinic la Departamentul de Psihiatrie de la NYU Langone Health, membru al echipei de cercetare. „După Covid, mulți dintre noi încă lucrăm de acasă și avem un contact social limitat. Oamenii s-au mutat și s-au schimbat. Viețile sunt diferite. Găsirea locurilor de conexiune este atât de importantă pentru sănătatea mintală. Conexiunea socială și comunitatea au un efect mare în atenuarea depresiei și a anxietății,” a adăugat aceasta, citată de Healthline. Concluziile studiului arată că simpla discuție cu prietenii, chiar și pe perioade scurte, ajută sănătatea mintală. Cercetarea a inclus 900 de participanți din cinci universități americane, înainte, în timpul și după pandemie. Aceștia au fost rugați să practice unul dintre cele șapte comportamente de comunicare într-o zi, apoi să raporteze seara nivelul de stres, conexiune, anxietate, bunăstare, singurătate și calitatea zilei. Cele șapte comportamente au fost: discuții despre reapropiere, conversații cu sens, glume, gesturi de grijă față de ceilalți, ascultare, aprecierea celorlalți și a opiniilor lor, și oferirea de complimente sincere. Aceste comportamente au sporit sentimentul de conexiune dintre participanți și au redus stresul, conform relatărilor acestora. Experții spun adesea că unii oameni pot simți reticență în a contacta pe cineva, iar pentru unii chiar și o interacțiune minimă poate fi dificilă. De asemenea, discuțiile despre sănătatea mintală devin tot mai acceptate, iar asta ajută oamenii să acorde o mai mare importanță bunăstării lor. „Această experiență colectivă traumatică, pandemia, pe care am avut-o ca comunitate globală, aduce în prim-plan cât de importantă este sănătatea mintală și cât de mult o parte din viața de zi cu zi a fost afectată”, a explicat Naomi Torres-Mackie, psiholog clinician la Spitalul Lenox Hill, citată tot de Healthline.
David Popovici a deschis un subiect cu un puternic impact emoțional: Nimeni nu vorbeşte despre această depresie. Ce a suferit campionul după Jocurile Olimpice
Înainte de a intra în bazin la Campionatele Mondiale de la Singapore, David Popovici (20 de ani) a acordat un scurt interviu și, printre altele, a deschis un subiect cu un puternic impact emoțional. Medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Paris, 2024, în proba de 200 de metri liber, Popovici a vorbit despre „depresia postolimpică”. Confesiunea lui David Popovici: prin ce a trecut după JO Paris 2024! A spus tot înainte de startul Mondialelor de la Singapore Toată planeta așteaptă cu sufletul la gură finala de 100 de metri liber de la Campionatele Mondiale de la Singapore, care îi va așeza față în față pe românul David Popovici și chinezul Zhanle Pan, deținătorul recordului all-time în proba menționată. „Pot să dobor recordul mondial!”, a spus David Popovici, despre borna de 46.40 pe care a stabilit-o Zhanle Pan la Jocurile Olimpice Paris 2024. La competiția din urmă menționată, David Popovici a cucerit și el o medalie de aur, în proba de 200 de metri liber, la care americanii cred că se va impune și cu ocazia Mondialelor de la Singapore. Momentul în care a devenit campion olimpic a fost unul cu totul special pentru înotătorul român, însă clipele care au urmat după marele eveniment nu au fost tocmai ușoare. Înainte de intrarea în bazin la Singapore, Popovici a lăsat de înțeles că s-a confruntat cu un soi de depresie: «Depresia postolimpică» este reală și oamenii nu vorbesc suficient despre ea. Toată lumea vorbește despre glorie, faimă, bani și recunoașterea care vine odată cu ea (aurul olimpic), dar nimeni nu vorbește despre cât de gol te simți după ce ai realizat tot ce ai visat vreodată. După o perioadă dificilă, mi-am pus viața în ordine, am încetinit puțin lucrurile și mi-am dat seama că înotul nu este totul, ceea ce de fapt mă ajută să mă concentrez asupra meseriei de a înota și să devin mult, mult mai bun pe măsură ce sunt concentrat. A fost, de fapt, cel mai greu lucru pe care l-am făcut vreodată și, dacă sunt complet sincer cu tine, a fost oribil și mă păcăleam gândindu-mă că sunt bine”, a mărturisit David Popovici, într-un dialog cu cei de la World Aquatics. Făcuse o obsesie pentru Jocurile Olimpice Căderea psihică de după finalul competiției de la Paris a venit din simplul fapt că David Popovici dezvoltase un soi de obsesie din ideea de a triumfa la Jocurile Olimpice. Este destul de toxic să fii obsedat în fiecare zi și să te gândești constant la asta (câștigarea la Jocurile Olimpice) în fiecare moment al vieții tale de până atunci, dar mă împlinește să știu că am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru a reuși. A fost un bolovan atât de mare de pe umerii mei și probabil cel mai fericit moment singular din viața mea și, deși toate medaliile sunt speciale, cele olimpice sunt deosebit de strălucitoare”, a completat starul din natația românească. Mai jos programul complet al lui David Popovici de la Campionatele Mondiale de Natație de la Singapore: 28 iulie, ora 06:24 – seria a 6-a la 200 m liber 28 iulie, ora 15:08 – semifinale 200 m liber 29 iulie, ora 14:02 – finală 200 m liber 30 iulie, ora 05:52 – seria a 11-a la 100 m liber 30 iulie, ora 14:27 – semfinale 100 m liber 31 iulie, 14:31 – finală 100 m liber 1 august, ora 06:21 – seria a 13-a la 50 m liber 1 august, ora 14:33 – semifinale la 50 m liber 2 august, ora 14:09 – finală 50 m liber
Gimnasta cu aur pentru România la Jocurile Olimpice, luptă dură cu depresia: „Am ajuns aproape în comă”
A scris istorie pentru gimnastica românească, dar a ascuns în suflet adevărată dramă. Dana Sofronie, căci despre ea este vorba, a luptat ani întregi cu o depresie severă, care a fost pe punctul de a-i pune viața în pericol. Născută pe 12 februarie 1988, la Constanța, aceasta a făcut parte dintr-o generație de sportive remarcabile, alături de Andreea Răducan, Monica Roşu, Silvia Stroescu şi Cătălina Ponor, contribuind la una dintre cele mai importante performanțe ale ultimelor decenii: aurul cucerit în proba pe echipe de la Jocurile Olimpice 2004, găzduite de Atena, Grecia. De asemenea, a urcat atunci pe cea de-a doua treaptă a podiumului la sol, dar și la Campionatele Europene, în proba de individual compus. Cariera ei s-a încheiat oficial în 2005. Dana Sofronie s-a luptat cu depresia În 2021, fosta mare gimnastă a ajuns pe mâna medicilor de la Centrul de Nevroze Predeal. Atunci a găsit și puterea de a vorbi despre depresia care a măcinat-o încă din copilărie. „Da, sufăr de depresie de ani buni. Este o boală greu de suportat dacă nu este tratată. La vârsta de 8 ani au început insomniile care au continuat până în ziua de astăzi. Până acum câțiva ani am reușit să țin insomniile sub control, dar, în timp, devenind foarte agresive, a trebuit să apelez la ajutorul specialiștilor. Simptome? Anxietate, dureri de picioare, izolare, nedorința de socializare, aproape o neputință de a merge, de a face pași etc. Acum doi ani am ajuns aproape în comă la spital și am reușit să îmi revin numai datorită ajutorului a celor din jur, a doamnei dr. Cotan Raluca și a specialiștilor Centrului de Nevroze Predeal. Mi-am luat inima în dinți și mi-am făcut curaj abia acum să scriu despre toate aceste lucruri în speranța că ajută pe cineva care simte la fel și care nu are curajul să ceară ajutor. Fie din teama de a nu fi judecat, fie din alte motive”, și-a deschis sufletul Dana Sofronie, prin intermediul unei rețele de socializare. Lucrează la spitalul din Constanța: „După ploi, soarele și vara abia așteaptă să ne aducă zâmbete” Din fericire, ultimii ani i-au adus fostei sportive liniștea și echilibrul de care avea atât de mare nevoie. În paralel cu antrenoratul, aceasta a decis să lucreze la Spitalul de Urgență Sfântul Apostol Andrei din Constanța, ca asistentă medicală. „După ploi, soarele și vara abia așteaptă să ne aducă zâmbete și momente de relaxare!”, a transmis recent, atașând mesajului o fotografie în care apare la malul mării.
Tulburarea care stinge capacitatea de a simți plăcerea sau bucuria. Ce este anhedonia și cum se manifestă
Anhedonia este incapacitatea – de cele mai multe ori cu origine patologică – de a simți plăcere sau bucurie în fața activităților care, în mod obișnuit, sunt considerate agreabile. Nu este un diagnostic în sine, ci un simptom care indică existența unei afecțiuni precum depresia, potrivit EFE. Principalele simptome ale anhedoniei Potrivit Institutului European de Psihologie, semnele comune ale anhedoniei includ: Pierderea interesului general sau specific: persoana nu mai simte plăcere în activități care înainte erau satisfăcătoare și își pierde motivația. Modificări ale greutății corporale: scădere sau creștere semnificativă în greutate, cauzată fie de lipsa interesului pentru mâncare, fie de mâncatul compulsiv ca mecanism de refugiu emoțional. Tulburări de somn: insomnie sau, dimpotrivă, nevoia excesivă de somn. Disconfort fizic asociat: pot apărea simptome precum dureri digestive, gură uscată, senzație de presiune în piept, transpirații, tremurături, palpitații, amețeli, furnicături, oboseală accentuată sau nevoie frecventă de a urina. Oboseală cronică: o stare constantă de epuizare fizică și psihică. Sentimente de inutilitate: stimă de sine scăzută și gânduri autodepreciative frecvente. Gânduri legate de moarte: idei recurente despre moarte, fără a implica neapărat intenții suicidare. Cauzele posibile ale anhedoniei Anhedonia poate apărea în cadrul mai multor tulburări mintale, printre care: Depresia Schizofrenia Tulburarea bipolară Consumul de substanțe psihoactive Din punct de vedere biologic, este asociată cu un dezechilibru al sistemului dopaminergic, responsabil de motivație, plăcere și recompensă. La nivel cerebral, cercetările indică o posibilă legătură cu disfuncții în zona cortexului prefrontal medial – o regiune implicată în gestionarea emoțiilor și luarea deciziilor. În cazul scăderii dorinței sexuale, anhedonia poate fi un efect secundar al unor medicamente precum antidepresivele sau antipsihoticele. Diagnostic și tratament Tratamentul începe cu un diagnostic corect, care să identifice cauza de bază. De cele mai multe ori, anhedonia este legată de alte afecțiuni și, pe măsură ce acestea sunt tratate, simptomele pot dispărea. Dacă este declanșată de medicație, medicul poate ajusta doza, înlocui tratamentul sau chiar decide oprirea lui. Este esențial ca pacienții să comunice aceste efecte secundare cadrelor medicale, dar și persoanelor apropiate. Anhedonia poate apărea și temporar, ca răspuns la stres sau experiențe dificile. În astfel de cazuri, intervenția psihologică este esențială. Institutul European de Psihologie recomandă: Consiliere psihologică pentru identificarea și gestionarea emoțiilor și a gândurilor iraționale; Stabilirea unor rutine sănătoase: un somn de calitate, alimentație echilibrată, reducerea consumului de cafeină, alcool și zahăr; Practicarea activităților precum yoga, meditația sau mindfulness; Exerciții fizice regulate, care stimulează secreția de endorfine – „hormonii fericirii”.
Consumul ridicat de cofeină crește nivelul de stres la persoanele care suferă de depresie
Cercetarea a fost publicată în Complex Psychiatry și a analizat peste 11.000 de adulți diagnosticați sau tratați pentru depresie. La fiecare băutură cu cofeină consumată în plus într-o zi, participanții s-au simțit mai stresați. Efectul este mic, dar clar și se aplică doar la consumul ridicat, persoanele care beau 3-5 căni cu cofeină zilnic nu diferă de consumatorii ocazionali, conform psypost.org. Surpriza cercetătorilor: cofeina nu a afectat somnul în mod semnificativ. Motivul pare să fie că oamenii se opresc singuri când simt că băutura cu cofeină le deranjează somnul. Cu cât cineva bea mai multă cofeină, cu atât este mai puțin probabil să se plângă că îi afectează somnul. Studiul a inclus și analize genetice care au găsit variante asociate cu consumul de cofeină. Genele care controlează modul în care corpul procesează cofeina – cum ar fi CYP1A2 și AHR – influențează cât de mult consumă oamenii. Cei cu metabolism rapid pot bea mai multă cofeină pentru același efect. „Oamenii își reglează singuri cantitatea de cofeină pe care o consumă în funcție de cum reacționează”, explică Harry McIntosh, autorul principal de la Universitatea din Queensland. Limitarea studiului este că nu poate stabili cauza exactă, nu se știe dacă cofeina provoacă stresul sau persoanele stresate beau mai multă cofeină pentru a combate oboseala. Cercetarea sugerează că persoanele cu depresie ar putea avea grijă la consumul de cofeină, mai ales dacă depășesc cinci porții pe zi.
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.