O nouă perspectivă asupra scrierii: Simboluri din Epoca de Piatră, vechi de 40.000 de ani
Simboluri gravate pe artefacte din Epoca de Piatră, vechi de peste 40.000 de ani, ar putea reprezenta un precursor al scrierii, potrivit unor cercetări recente. Studiul sugerează că oamenii moderni timpurii aveau capacitatea cognitivă de a codifica informații complexe cu mult înainte de apariția sistemelor de scriere cunoscute, scrie CNN. Cercetătorii au analizat 260 de artefacte descoperite în Alpii Șvabi, în sud-vestul Germaniei. Obiectele, realizate din fildeș, os și corn, datează din perioada 34.000-45.000 de ani în urmă. Rezultatele au fost publicate în revista PNAS. Analiza computerizată dezvăluie tipare structurate Folosind metode asistate de calculator, oamenii de știință au examinat aproximativ 3.000 de semne geometrice. Printre acestea se numără cruci, puncte, crestături și linii dispuse în secvențe repetitive. Analiza a arătat că marcajele prezintă un nivel de complexitate structurală similar cu proto-cuneiformă. Proto-cuneiforma a apărut în Mesopotamia acum aproximativ 5.300 de ani și a evoluat ulterior în scrierea cuneiformă, considerată primul sistem de scriere cunoscut. Cercetătorii au declarat că asemănarea a fost neașteptată. Gradul de complexitate al unor figurine este comparabil cu cel al sistemelor timpurii de proto-scriere, în ciuda diferenței uriașe de timp. Simboluri gravate pe animale și unelte Multe dintre gravuri apar pe figurine reprezentând animale precum mamuți, lei, urși și cai. Unele obiecte ilustrează hibrizi om-leu, sugerând o semnificație simbolică sau ritualică. Interesant este că anumite simboluri urmează tipare constante. Crucile apar pe figurine de animale și pe unelte, dar nu sunt întâlnite pe figurine umane. Cercetătorii sugerează că acest lucru ar putea reflecta convenții culturale sau tabuuri. Deși marcajele par intenționate, semnificația lor exactă rămâne necunoscută. Unele teorii anterioare au propus că ar putea reprezenta numărători legate de vânătoare, calendare lunare sau semne ritualice. Specialiștii subliniază că aceste simboluri nu reprezintă scriere în sensul modern. Totuși, ele demonstrează că oamenii timpurii aveau capacitatea mentală de a codifica informații vizual. Experți care nu au fost implicați în studiu sunt de acord că simbolurile nu par a fi simple elemente decorative. Tiparele repetitive sugerează transmiterea unei informații structurate. Cercetarea pune sub semnul întrebării ideea că scrierea a apărut brusc în Mesopotamia antică. În schimb, indică o istorie mult mai profundă a comunicării simbolice. Descoperiri viitoare ar putea ajuta la clarificarea semnificației acestor simboluri. Deocamdată, rezultatele evidențiază nivelul avansat al oamenilor moderni timpurii din Europa. Studiul adaugă noi dovezi că societățile din Epoca de Piatră erau cultural avansate. Mai degrabă decât „oameni ai peșterilor”, acești strămoși ar fi avut abilități cognitive surprinzător de apropiate de ale noastre.
Mormântul lui Tutankhamon al Italiei: A fost descoperită singura bazilică proiectată de Vitruvius
Noua descoperire reprezintă singura clădire cunoscută proiectată direct de Vitruvius – arhitect, inginer militar și teoretician roman din secolul I î.Hr. Euronews scrie că, până acum, existența acesteia era cunoscută doar din descrierea inclusă în lucrarea sa „De Architectura” („Cele zece cărți despre arhitectură”). De-a lungul secolelor, istorici și arheologi au încercat fără succes să localizeze exact bazilica din Fanum Fortunae, denumirea antică a orașului Fano. Identificarea a devenit posibilă în urma descoperirii unor elemente arhitecturale – coloane și proporții – ce corespund cu precizie detaliilor tehnice lăsate de Vitruvius. Bazilică dispărută timp de 2.000 de ani și importanța lui Vitruvius Marcus Vitruvius Pollio este recunoscut drept fondatorul teoriei arhitecturale occidentale. Tratatul „De Architectura” este singura lucrare completă de arhitectură din Antichitate păstrată până în prezent și a influențat profund gândirea arhitecturală în Renaștere și epoca modernă. Cele trei principii fundamentale formulate de acesta – firmitas (durabilitate), utilitas (funcționalitate) și venustas (estetică) – rămân actuale în educația arhitecturală. Printre cei inspirați de Vitruvius se numără Leonardo da Vinci, autorul celebrului desen „Omul Vitruvian”, bazat pe proporțiile umane descrise în tratat. Descoperirea bazilicii oferă pentru prima dată ocazia de a compara teoria sa cu o lucrare concretă. Ministrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, a declarat că această descoperire „marchează o schimbare de etapă în cercetarea arheologică”, subliniind valoarea sa excepțională. Primarul din Fano, Luca Serfilippi, a afirmat că „orașul a așteptat acest moment timp de peste două milenii”. Autoritățile consideră că situl are nu doar importanță istorică, ci și potențial de a stimula turismul și dezvoltarea culturală într-o zonă mai puțin cunoscută a Italiei. Planuri de viitor Săpăturile vor continua pentru a determina dimensiunile complete ale bazilicii și gradul de conservare al structurii. Există deja planuri pentru transformarea zonei într-un parc arheologic accesibil publicului, ceea ce ar putea face din Fano un punct important pe harta patrimoniului mondial. Descoperirea evidențiază, totodată, necesitatea investițiilor în protejarea patrimoniului și în cercetarea arheologică urbană, inclusiv în zone aflate în proces de modernizare.
O nouă descoperire arheologică readuce în discuție o parte a istoriei creștinismului. Ruinele bazilicii unde s-a ținut Primul Sinod Ecumenic au ieșit complet la suprafață
Construția, datată în jurul anului 380, a fost acoperită treptat de apă după un puternic cutremur din anul 1065, iar în secolele următoare a fost înghițită complet de creșterea nivelului lacului, scrie Basilica.ro. Ruinele au fost identificate în 2014 datorită analizării unor imagini aeriene, dar la acea vreme se aflau la aproximativ 50 de metri de țărm și la 2 metri adâncime. Echipa condusă de arheologul Mustafa Şahin, profesor la Universitatea Uludağ din Bursa, a lucrat ani în șir sub apă pentru cercetarea zonei, însă din 2020 nivelul lacului Iznik a început să scadă dramatic, dezvăluind treptat întreaga structură. Un loc cu o istorie marcantă pentru creștinism Pe locul actualei bazilici s-a aflat inițial un lăcaș modest din lemn, ridicat în memoria tânărului martir Neofit, ucis în anul 303 pentru refuzul de a jertfi idolilor. Potrivit surselor istorice, această construcție ar fi găzduit lucrările Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, convocat în 325 de împăratul Constantin cel Mare. Atunci, 318 episcopi au formulat Crezul Niceean, document fundamental al dogmei creștine. Biserica reconstruită în secolul al IV-lea a fost distrusă de un cutremur în 358 și refăcută două decenii mai târziu. Funcționarea ei a continuat până în 1065, când un nou seism a dus la prăbușirea edificiului. Descoperirile arheologice includ un veritabil cimitir al martirilor Cercetările recente au scos la iveală nu doar arhitectura basilicii, ci și aproximativ 300 de morminte. Dintre acestea, 27 au fost deschise, multe prezentând urme de tortură – oase rupte, cranii perforate și alte semne care indică violența îndreptată împotriva creștinilor din perioada persecuțiilor. Au fost descoperite și 11 morminte de copii, încă neexaminate. Potențial turistic și evenimente internaționale Situația actuală a sitului, complet ieșit la suprafață, atrage un număr tot mai mare de turiști și pelerini. Autoritățile locale investesc masiv în infrastructura turistică, primarul din Iznik anunțând inaugurarea Centrului de Primire al Sitului Arheologic Bazilica Lacului Iznik. Cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic, Papa Leon al XIV-lea va vizita Turcia și va ajunge vineri la Bazilica din Iznik.
Trupul lui Iisus Hristos ștanțat pe o pâine acum 1200 de ani
O descoperire uimitoare șochează întreaga lume creștină. O pâine arsă, veche de aproximativ 1.200 de ani, care poartă imaginea lui Iisus Hristos a fost descoperită de arheologi în situl Topraktepe din sudul Turciei, fostul oraș antic Eirenopolis. Specialiștii cred că această descoperire poate ajuta la înțelegerea ritualurilor creștine din acea perioadă. Pâinea arsă datează din secolele al VII-lea sau al VIII-lea după Hristos și nu este prima descoperire de acest tip din situl Topraktepe. Alte 5 pâini carbonizate au fost descoperite în același loc, fiecare având imprimat câte un simbol specific. Spre deosebire de imaginea clasică a lui Iisus întruchipat ca un „Salvator”, pe pâinea descoperită recent, figura îl întruchipează pe Iisus ca fiind un semănător sau fermier. Specialiștii cred că această iconografie subliniază importanța fertilității și a muncii, așa cum o înțelegeau creștinii perioadei. Inscripție în greacă descoperită pe pâinea arsă Arheologii au descoperit și alte simboluri încrustate pe pâini, inclusiv unul care pare să fie Crucea Malteză, dar și o inscripție în limba greacă, „Cu Ziua Recunoștinței către binecuvântatul Iisus”. După traducerea acestei inscripții, specialiștii cred că pâinile ar putea fi exemple de „pâine de împărtășanie” sau pâine folosită în ritualurile creștine timpurii. De asemenea, arheologii au rămas surprinși de condițiile excelente de conservare și au transmis că descoperirile sunt printre cele mai bine conservate, identificate vreodată. Pâinile recent scoase la lumină sunt doar câteva dintre numeroasele descoperiri din perioada creștină timpurie făcute în regiunea Anatolia-Caucaz în ultimul an. Anul trecut, în Armenia, a fost descoperită una dintre cele mai vechi biserici creștine din lume. Lăcașul de cult, descoperit în Armenia, datează din secolul al IV-lea, aceeași perioadă în care țara a adoptat oficial creștinismul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Blestemul lui Tutankhamon: Mormântul celui mai cunoscut faraon e în cea mai fragilă stare de la descoperire. Care sunt riscurile să se prăbușească Mel Gibson a început producția continuării filmului „The Passion of the Christ”, dar fără Maia Morgenstern și Jim Caviezel. Cine sunt noii actori