Toni Neacșu spune că guvernul lui Bolojan e acoperit de lege. Plătește doar o amendă dacă nu spune cu ce a ajutat Ucraina
Toni Neacșu susține că Guvernul Bolojan poate să nu declasifice ajutorul oferit Ucrainei pentru că e acoperit de lege. Fostul membru CSM afirmă că singura penalitate care i se poate aplica este o simplă amendă, plătită din bugetul cancelariei premierului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … Invitat la „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, Toni Neacșu susține că Guvernul Bolojan are pârghia legală să nu desecretizeze documentele care conțin ajutorul oferit Ucrainei. Acesta descrie cadrul legal și afirmă că o instanță poate oferi o amendă guvernului în executarea silită a hotărârii. „Din păcate, este o pârghie juridică în acest caz. Este adevărat că asta înseamnă că tot noi va trebui să mai plătim niște bani din bugetul public. Instanțele pot obliga Guvernul să facă să publice acele informații care au fost solicitate. Problema este că dacă Guvernul nu va face acest lucru, instanțele nu pot face altceva decât să aplice o amendă în executarea silită a acelei hotărâri. Dar această executare silită constă doar în aplicarea unei amenzi pentru autoritatea respectivă, în cazul de față, Secretariatul General al Guvernului.”, menționează fostul membru CSM. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a câștigat un proces, în primă instanță împotriva Guvernului. Hotărârea instanței obligă Secretariatul General al Guvernului să furnizeze numărul și data fiecărei Hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, dar și să menționeze dacă sunt clasificate. Amenda pentru Guvernul Bolojan, plătită din buget public Fostul membru CSM susține că amenda pe care ar primi-o Guvernul Bolojan pentru nepublicarea documentelor în care apare ajutorul oferit Ucrainei este de 20% din salariul minim brut. Avocatul menționează că amenda ar fi în jur de 860 de lei pe zi. Penalitățile, pe de altă parte, pot ajunge la 1000 de lei pe zi. Aceste sume, adaugă Neacșu, vor fi plătite de bugetul cancelariei premierului, deci din bani publici. „În situația noastră, ar urma ca Secretariatul General, dacă nu publică de bunăvoie, să plătească o amendă, care înseamnă 20% din salariu minim brut pe economie, undeva la 860 de lei pe zi și o penalitate până în 1.000 lei pe zi. După 3 luni, dacă tot nu o să vrea să facă acest lucru, Secretariatul General al Guvernului nu înseamnă decât că va trebui să plătească aceste sume de bani în continuare. Evident că sunt sume plătite din bugetul pe care Secretariatul General îl are, dar care este buget public.”, afirmă Neacșu. 40 de hotărâri de guvern secretizate pe an Toni Neacșu susține că anual sunt 40 de hotărâri de guvern care nu sunt publicate în monitorul oficial. Pentru a fi secretizată o hotărâre de guvern, aceasta trebuie să conțină caracter militar. Acesta se îndoiește de caracterul militar al acestor 40 de hotărâri de guvern. „Este foarte ușor, în momentul de față, să se secretizeze, mă rog, să clasifice o hotărâre de Guvern, așa cum vi s-a spus, plecând de la solicitarea ministerului în cauză. Haideți să vă mai spun ceva, că cred că o să ne șocheze. Eu am făcut o verificare pe care o poate face oricine la consiliul legislativ și am aflat că undeva în jur de 40 de hotărâri de Guvern nu sunt publicate anual în monitorul oficial al României. Asta înseamnă că sunt acele hotărâri de guvern sunt clasificate, deci au caracter militar. Eu mă îndoiesc că în activitatea lui, Guvernul, într-un an, are 40 de decizii din acestea strict cu caracter militar.”, explică avocatul. Polonia a făcut public ajutorul acordat Ucrainei, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia refuză să mai contribuie. Cu toate acestea, România rămâne singura țară din regiune care nu desecretizează ajutorul oferit ucrainenilor.
Cât costă războiul. Polonia a dezvăluit suma cheltuită pentru ajutorul acordat Ucrainei
Polonia a dezvăluit cât de mult a transferat Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit Nexta, suma totală este de aproape 4 miliarde de euro. Conform acordului cu NATO și SUA, în cazul unei amenințări, Varșovia va primi de zece ori mai multe echipamente decât cele oferite ucrainenilor.. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind echipamentele militare donate Ucrainei în perioada 2022–2026. Decizia a fost luată ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora Varșovia a transferat în secret în Ucraina rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Conform acuzației, rachetele au fost livrate în luna martie fără a informa Parlamentul polonez. Kosiniak a precizat că decizia privind desecretizarea a fost luată după consultări cu premierul Donald Tusk și are ca scop asigurarea transparenței față de opinia publică. Polonia este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei Ministrul Apărării a subliniat că programul de livrări de echipamente militare către Ucraina a fost început de fostul guvern condus de partidul Lege și Justiție (PiS). De asemenea, fiecare transfer a fost comunicat președintelui Poloniei, mai întâi lui Andrzej Duda, iar în prezent lui Karol Nawrocki. Polonia se numără printre principalii susținători militari ai Ucrainei după începutul războiului în februarie 2022. Polonia a furnizat tancuri, vehicule blindate, aeronave, muniție și a găzduitunul dintre cele mai importante hub-uri logistice pentru livrările de armament occidental către Kiev. În ultimele săptămâni, relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost marcate de tensiuni, ca urmare a unor dispute privind cooperarea militară și probleme istorice. Ajutorul din România, la secret În România, valoarea ajutorului acordat Ucrainei este în continuare secretă. Recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre solicitările privind desecretizarea ajutorului oferit de România Ucrainei și a explicat de ce doar o parte din aceste informații pot fi făcute publice. Oficialul a subliniat că actualele date comunicate respectă o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că orice schimbare depinde de o nouă hotărâre a CSAT. O analiză a Curs de guvernare arată că România a oferit Ucrainei, din 2022 până în septembrie 2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro. Suma include ajutor militar, umanitar și financiar.
Şoşoacă vrea desecretizarea documentelor semnate de Ţoiu
Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă atrage atenția, printr-un comunicat transmis joi, că românii au dreptul să știe ce s-a semnat în numele lor, ce angajamente au fost asumate în numele statului român și cine a decis, în spatele ușilor închise. Președintele S.O.S. consideră că aspectele menţionate mai sus „au împins România într-o criză economică tot mai profundă”. „Vor fi desecretizate acte din Ministerul de Externe din perioada conducerii USR, pentru că există suspiciuni extrem de grave că acolo s-au produs fapte care pot reprezenta un act de înaltă trădare. Miniștrii USR trebuie să răspundă în fața legii pentru tot ceea ce au semnat, pentru toate deciziile luate și pentru toate angajamentele care au afectat România”. Şoşoacă mai spune că „Parchetul General are obligația constituțională și legală de a se autosesiza atunci când există indicii privind fapte care pot prejudicia securitatea economică, suveranitatea și interesele fundamentale ale statului român”. „Dacă nimeni nu le face plângere penală, le vom face noi. Dacă Parchetul General nu învață să se autosesizeze, nicio problemă: îl sesizăm noi. România nu mai poate fi tratată ca o moșie politică, iar românii nu mai pot fi obligați să plătească nota de plată pentru deciziile iresponsabile ale unor miniștri care au îngenuncheat țara prin acte, împrumuturi și angajamente făcute fără transparență și fără respect față de interesul național”. De asemenea, cei de S.O.S. susțin că „toate actele semnate în perioada guvernării USR, toate împrumuturile contractate, toate obligațiile asumate în numele României și toate documentele care au produs efecte asupra economiei naționale trebuie analizate urgent, transparent și fără protecție politică”. În opinia S.O.S. România, criza economică actuală nu este un accident, ci ar fi rezultatul unor decizii politice succesive, luate împotriva interesului cetățenilor români. Printre acestea s-ar încadra împrumuturile masive, lipsa de transparență, obediența față de interese externe și disprețul față de suveranitatea economică au împins România într-o situație critică, în care populația este obligată să suporte scumpiri, taxe, austeritate și umilință. RECOMANDAREA AUTORULUI: În urma articolului Gândul, Oana Ţoiu verifică după un an dacă o decizie de-ale ei ca ministru MAE, încă, a fost luată în serios Apelul disperat al comunității românești din Odesa (Ucraina). Ce îi reproșează ministrei Oana Țoiu