Etichetă: desemnare premier

Siegfried Mureșan, desemnarea lui Nicușor Dan pentru funcția de premier

Siegfried Mureșan acceptă propunerea sa ca premier al României Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a anunțat joi, imediat după anunțul președintelui Nicușor Dan, că acceptă propunerea făcută de acesta privind desemnarea sa ca premier. Știrea inițială Președintele Nicușor Dan a făcut joi, în urma consultărilor de la Cotroceni, anunțul de ultimă oră: Siegfried Mureșan. Nicușor Dan a venit singur la declarații. „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură și în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuții și împreună și separat cu partidele politice pentru a găsi o soluție de ieșire din această criză. O să-ți spun direct. Am văzut la partide multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național. Chiar un șef de partid mi-a spus în privat, asta pe România e problema ta, cu partidul e problema mea. Și nu e regulă. Pentru că meseria noastră și faptul că trăim din banii oamenilor înseamnă că trebuie să ajungem noi la un compromis, astfel încât să reușim să negociem problemele, aspirațiile, dacă sunt diferite, ale categoriilor sociale, profesionale din țara noastră. România are nevoie de guvern și nu rectificare, buget. Astea, bineînțeles, sunt niște tehnicalități, dar de ele depinde viața curentă a oamenilor și ce pot să cumpere, cum pot să-și desfășoare viața, și nu numai acum, ci și pe un termen mediu de acum încolo. Deci România are nevoie de un guvern. Nu avem o majoritate conturată, în ciuda tuturor acestor ore de discuții, și atunci am ales să desemnez, să propun pentru poziția de prim-ministru persoana care are cele mai multe voturi exprimate azi de partid de la consultări. Și această persoană este Siegfried Mureșan. Este o persoană, dincolo de faptul că a fost propus de cele trei partide, este o persoană care are o experiență în Parlamentul European, o persoană care a negociat de-a lungul timpului lucruri importante, deci are expertiza pentru această poziție. Am vorbit cu domnul Mureșan și mi-a solicitat un timp de gândire, pe care îl respect. Deci domnul Mureșan rămâne prima opțiune pentru mine în acest moment și aștept să mi-e confirme sau să-mi infirme înainte de a publica decretul în monitorul oficial. Oricine ar fi în poziția asta, date fiind configurația parlamentară și date fiind opțiunile pe care partidele le-au exprimat și public și azi la consultării, sarcina primului ministru desemnat va fi una dificilă. În orice caz, indiferent de cum o să ieșim din această ecuație, eu sunt convins că România va rămână pe traseul pro-occidental și va îndeplini angajamentele și, între aceste angajamente, inclusiv cele care vizează traiectoria fiscală și relația noastră cu finanțatorii.”, a spus Nicușor Dan, joi, în cadrul discursului său de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier. „Am văzut la partide multă preocupare electorală și puțină preocupare pentru interesul național”, a spus Nicușor Dan. Consultări astăzi la Palatul Cotroceni Liderii partidelor parlamentare au mers joi la Palatul Cotroceni pentru consultări cu președintele Nicușor Dan privind desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Au fost mai multe nume luate în calcul, însă partidele cu cea mai mare pondere în Parlament nu au dat, înaintea consultărilor, semne că își schimbă pozițiile anterioare. În cadrul negocierilor de la Cotroceni, PSD și AUR i-au transmis lui Nicușor Dan că nu vor vota un Guvern tehnocrat. PNL a spus că va discuta cu premierul desemnat, dacă acesta va păstra controlul asupra finanțelor publice. USR a propus două variante de Guvern minoritar, cu același premier.

Un fost ministru de Finanțe spune că așteaptă să fie sunat pentru a accepta funcția de premier

Eugen Teodorovici, fost ministru PSD al Finanțelor în guvernele Ponta și Dăncilă, a declarat la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu, „Subiectul Zilei” de la Gândul, că i s-ar fi adus la cunoștință faptul că numele său ar fi în discuțiile legate de cine va ocupa fotoliul de premier în viitorul Guvern. „Eu aștept fapte. Că discuțiile au fost multe și în cariera mea profesională să știți că au fost de-a lungul timpului discuții multe. În multe posturi și de Comisar European și de Curtea de Conturi Europeană la care am mai spus-o, am renunțat. Că așa am crezut că e bine să rămâi acasă să tragi pentru țară”, a declarat fostul ministru. Teodorovici: Telefon. Decret prezidențial. Teodor Eugen Orlando este premierul desemnat Social-democratul susține că, în cazul în care ar fi desemnat să preia funcția de premier, acesta nu ar sta pe gânduri și s-ar apuca să își strângă o majoritate, majoritate pe care susține că o va aduna fără dificultăți. „Acum, dacă vor să aibă ceea ce am spus în realitate au o singură. Telefon? Decret? Prezidențial? Teodor Eugen Orlando este premierul desemnat. Și gândiți-vă că fac majoritate mult peste cele 233 de voturi și ce am spus acum, mult peste se va împlini”, a mai declarat Eugen Teodorovici. Cu toate acestea, cei nominalizați anterior pentru funcția de premier nu au mai reușit deloc să strângă o majoritate. Nicușor Dan i-a numit până acum pe Eugen Tomac, consilier prezidențial în actuala administrație, dar care nu a mai ajuns la votul Parlamentului, și pe Adrian Veștea, un fost lider din PNL, care a picat la votul de investire. De la Palatul Cotroceni se așteaptă un al treilea nume de premier, care să înceapă să își adune o majoritate parlamentară. Eugen Teodorovici nu ar fi primul fost ministru al Finanțelor vehiculat pentru conducerea executivului. Alexandru Nazare, ministru interimar de Finanțe în guvernul Bolojan, ar fi fost și el printre opțiunile președintelui. Emisiunea integrală poate fi urmărită: AICI.

Falcă, despre guvern cu PSD: Agresorul nu poate să stea în același pat, în același loc, cu victima. Președintele să facă noi consultări

Liberalul susține că desemnarea prim-ministrului trebuie să fie rezultatul consultărilor politice și afirmă că PNL nu va vota un Guvern din care face parte PSD. Gheorghe Falcă a declarat, la RFI, că România a stat prea mult timp fără un Guvern cu puteri depline și a criticat modul în care s-au purtat negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. Eurodeputatul afirmă că majoritatea PSD-AUR care a contribuit la demiterea Guvernului avea și responsabilitatea de a contribui la formarea unei noi echipe guvernamentale. „Majoritatea PSD-AUR care a dat jos Guvernul avea obligația să creeze și o majoritate pentru a forma un Guvern și, evident, să gestioneze treburile României”, a spus Falcă. În opinia sa, președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să desemneze mai devreme un premier, având în vedere că Parlamentul își desfășura activitatea după 5 mai. Falcă susține că, după primele două desemnări, șeful statului ar fi trebuit să continue demersurile pentru formarea unei majorități, inclusiv prin consultarea PSD și AUR. Întrebat dacă PNL ar accepta un premier independent provenit din zona economică, Gheorghe Falcă a răspuns că liberalii nu vor vota un Guvern în care PSD este parte. „PNL nu va vota niciun premier în care PSD se află”, a declarat eurodeputatul. Falcă a susținut că liberalii nu pot vota alături de PSD, folosind o comparație dură pentru a descrie relația dintre cele două partide. „Nu poți să votezi cu agresorul. (…) Agresorul nu poate să stea în același pat, în același loc, cu victima”, a afirmat Gheorghe Falcă. Eurodeputatul PNL consideră că organizarea unor noi consultări este necesară pentru respectarea procedurilor democratice și pentru identificarea unei majorități parlamentare capabile să susțină viitorul Guvern. „Trebuie să existe consultări și din cadrul consultărilor trebuie să existe desemnarea primului-ministru, care la rândul lui trebuie să-și formeze o majoritate”, a declarat Falcă la RFI.

Ciprian Ciucu cere un Guvern cu puteri depline: Bănuiesc că săptămâna viitoare vor fi consultări la Cotroceni

„Îmi doresc un guvern cu puteri depline. Am nevoie de interlocutori la ministere”, a spus Ciprian Ciucu, joi seara, la B1 TV. Primarul a dat ca exemplu situația Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), în care responsabilitățile sunt împărțite între Primăria Capitalei și Ministerul Energiei. ELCEN, producătorul de energie termică, se află în subordinea Ministerului Energiei, în timp ce transportul agentului termic ține de Primăria Capitalei. „Iarna dă vina Ministerul Energiei pe Primăria Capitalei și Primăria Capitalei pe Ministerul Energiei. Nu e normal așa ceva”, a afirmat Ciucu. Potrivit edilului, lipsa unei soluții pentru SACET generează costuri suplimentare pentru municipalitate, inclusiv datorii și penalități. „Faptul că nu este făcut SACET-ul ne costă mult mai mult și avem datorii foarte mari și penalități, care trebuie să se stingă”, a mai spus primarul. Ciucu a precizat că „Partidul Național Liberal își dorește un guvern cu puteri depline”. Întrebat dacă va participa la consultările de la Cotroceni, primarul Capitalei a spus inițial că acestea vor avea loc săptămâna viitoare, dar a revenit și a precizat că nu are o informație oficială în acest sens. „Bănuiesc că vor fi săptămâna viitoare. Acum nu am nicio informație pe care să vă dau”, a spus Ciucu. Primarul a explicat că nu va putea participa dacă întâlnirile vor avea loc marți sau miercuri, deoarece nu va fi în țară. „Dacă vor fi luni, mă duc. Dar dacă vor fi marți sau miercuri, n-am cum să mă duc. Dacă sunt în altă zi, mă duc cu mare plăcere”, a declarat Ciucu.

Ciucu anunță consultări la Cotroceni pentru noul premier

Ciprian Ciucu, edilul Capitalei, anunță că vor fi consultări săptămâna viitoare la Cotroceni pentru desemnarea unui premier. De asemenea, primarul Municipiului București a mai precizat că țara are nevoie de un guvern cu puteri depline, punând accent și pe necesitatea interlocutorilor la ministere.  Ciprian Ciucu spune că România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru rezolvarea problemelor din energie și termoficare. El a dat ca exemplu sistemul de termoficare al Capitalei și a susținut că lipsa unei coordonări între Primărie și Ministerul Energiei generează costuri și datorii. De asemenea, a mai reiterat faptul că Partidul Național Liberal își dorește ca România să aibă un premier, iar Nicușor Dan să nominalizeze o persoană pentru această funcție.  Loading … Ciprian Ciucu, primarul Municipiului București Ciucu: „Sunt consultări la Cotroceni săptămâna viitoare” „Îmi doresc un guvern cu puteri depline. Am nevoie de interlocutori la ministere, la Ministerul Energiei, trebuie facut Sacet-ul (n.r. sistemele centralizate de termoficare). Berceni, care este producătorul de energie termică este sub Ministerul Energiei, iar pe partea de transport, este atribuită Capitalei. Iarna, primăria dă vina pe Ministerul Energiei și Ministerul pe primărie. Nu este normal așa ceva. Faptul că nu este făcut Sacet-ul ne costă mult mai mult și avem datorii foarte mari și penalități. Este doar un exemplu. PNL își dorește un guvern cu puteri depline și ca președintele Nicușor Dan să nominalizeze un premier. Sunt consultări la Cotroceni săptămâna viitoare, din păcate eu nu voi fi în țară. Bănuiesc că vor fi săptămâna viitoare, dar nu voi putea participa. Dacă vor fi luni mă duc, dar dacă sunt în altă zi, nu am cum să mă duc”, a spus Ciprian Ciucu la B1TV. Vă reamintim că, recent, Ciprian Ciucu a anunțat investiții de 492 de milioane de lei în transportul public, în plină insolvență a STB. Mai multe detalii AICI. Sursă foto: Mediafax Foto Sursă video: B1TV

Tanczos Barna: UDMR ar putea susține inclusiv un guvern minoritar condus de PSD. Responsabilitatea de a da un guvern este extraordinar de importantă

Singura variantă exclusă categoric este, potrivit acestuia, participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet. Tanczos Barna a avertizat că prelungirea actualei perioade de interimat afectează funcționarea Executivului și a făcut apel la partidele parlamentare să găsească rapid o formulă capabilă să asigure o majoritate. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa. Și această stare de guvernare prin interimare și prin miniștri interimari trebuie să înceteze în cel mai scurt timp posibil și cineva trebuie să formeze o majoritate”, a declarat Tanczos Barna la Euronews. Acesta a apreciat că România se confruntă cu o situație politică nouă pentru țară, dar întâlnită deja în alte state europene, unde fragmentarea Parlamentului a făcut dificilă construirea și menținerea unor coaliții stabile. Tanczos Barna: O majoritate cu AUR, „cel mai greu compromis posibil” În ceea ce privește variantele aflate în discuție pentru formarea unei majorități, reprezentantul UDMR a indicat că partidul său este dispus la compromisuri, dar nu și la o formulă în care AUR să participe la majoritate. „Acum, care este compromisul mai mic? Un acord între PNL-PSD? Sau un compromis între PNL și alte formațiuni? Sau PSD-USR? Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil”, a afirmat Tanczos Barna. Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, ministrul interimar a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Tanczos a exclus și scenariul în care UDMR ar accepta o formulă bazată pe parlamentari desprinsi din AUR. UDMR așteaptă nominalizarea premierului Ministrul a explicat că UDMR nu a luat încă o decizie definitivă privind formula politică pe care o va susține, deoarece este necesar să fie cunoscut mai întâi candidatul desemnat pentru funcția de premier. „În primul și în primul rând ar trebui să vedem un premier. Să știm în jurul cărui partid, în jurul cărei persoane se coagulează această majoritate. Am discutat, nu e un secret, ieri mai multe variante la ședința grupurilor reunite. Neavând o nominalizare, nu am luat nicio decizie”, a declarat Tanczos Barna. El a reiterat însă disponibilitatea UDMR de a analiza aproape toate formulele politice care ar putea produce o majoritate parlamentară. „Dar, încă o dată, suntem dispuși să susținem aproape orice combinație între partide, între formațiunile politice, cu excepția variantei în care și AUR face parte din acea majoritate”, a spus el. În discuție a fost adusă și posibilitatea unui guvern construit în jurul PSD, inclusiv unul condus de Sorin Grindeanu, precum și varianta unui premier tehnocrat sau independent. Tanczos Barna a indicat că un asemenea scenariu este posibil, fără a anunța însă o decizie a UDMR. O altă variantă luată în calcul este instalarea unui Executiv minoritar condus de PSD, fără ca UDMR să intre obligatoriu la guvernare. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă”, a afirmat Tanczos Barna. El a precizat că UDMR nu exclude nici trecerea în opoziție și a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și acordarea voturilor necesare pentru învestirea unui Executiv minoritar. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare. Înseamnă că nu-ți asumi guvernarea și nu ești 100% cu acea echipă”, a explicat acesta. Tanczos Barna a arătat că, într-un asemenea scenariu, UDMR ar putea ulterior să decidă de la caz la caz dacă votează proiectele și politicile promovate de Executiv. „Poți să susții punctual anumite propuneri ale guvernului sau poți să le critici și să votezi împotrivă. Asta înseamnă că susții învestirea. Responsabilitatea de a da un guvern astăzi este una extraordinar de importantă”, a declarat ministrul. „Dacă putem să ajutăm la formarea unui guvern, cu siguranță vom fi acolo” Tanczos Barna a insistat că prioritatea imediată este ieșirea din actuala situație de interimat, chiar dacă soluția va fi un Executiv care nu dispune de o majoritate politică proprie în Parlament. „Dacă vedem că putem să ajutăm la formarea unui guvern, chiar dacă este minoritar, cu siguranță vom fi acolo ca să se formeze acel guvern, ca să se învestească acel guvern, ca să ieșim din această situație total atipică și neproductivă de guvern interimar”, a declarat Tanczos Barna. Ulterior, a explicat acesta, sprijinul parlamentar ar putea fi negociat punctual, în funcție de proiectele de lege, inițiativele și politicile publice propuse de noul Executiv. Mesajul transmis de ministru indică astfel că UDMR nu condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de participarea sa efectivă la Cabinet și lasă deschisă inclusiv posibilitatea susținerii la învestire a unui Executiv minoritar construit în jurul PSD. Condiția politică exprimată categoric de Tanczos Barna este ca AUR să nu facă parte din majoritatea respectivă.

90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier

90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile.  Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă.  Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune

Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni. Se caută un premier

Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni, luni, la ora 9:00. Anunțul privind întâlnirea cu liderii fostei coaliții vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Președintele nu vede încă o soluție și cere partidelor să își asume public ceea ce susțin La summitul NATO de la Ankara de săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a declarat că la mai bine de două luni de la declanșarea crizei politice, el nu vede încă o soluție clară pentru formarea unei majorități guvernamentale și le cere liderilor partidelor să își asume public variantele pe care le susțin. Mai mult, în spațiul public s-a vehiculat ideea ca aceste consultări să fie publice, televizate, pentru ca românii să vadă ce își doresc liderii partidelor politice și ce stă la baza blocajului existent de mai bine de două luni. România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul Guvernulului condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. Criză politică începută din 5 mai După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar, iar Tomac și-a depus mandatul. Ulterior, Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. Fără sprijinul partidului din care face parte, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.

Becali aruncă bomba despre negocierile pentru Guvern

Becali a afirmat la Antena 3 că președintele Nicușor Dan ar putea opta pentru Eugen Tomac „dacă vrea un premier care să îl asculte”, iar pentru Alexandru Nazare „dacă vrea un guvern capabil”. El a exclus varianta numirii Deliei Velculescu, despre care a spus că „sigur nu va fi” premier. Întrebat despre alte nume vehiculate, inclusiv cel al lui Radu Burnete, Becali a spus că nu face speculații și că a prezentat doar informațiile pe care le are. Becali a făcut declarațiile în contextul negocierilor privind formarea viitorului guvern. Eugen Tomac este europarlamentar și lider al PMP, fiind considerat apropiat de fostul președinte Traian Băsescu. Alexandru Nazare a ocupat anterior funcția de ministru al Finanțelor și este văzut ca o variantă tehnocrată cu experiență economică și administrativă. Delia Velculescu este economist în cadrul Fondului Monetar Internațional și a făcut parte din echipele FMI implicate în programe financiare internaționale, inclusiv în Grecia.