Doi soți ruși au fost torturați, uciși și îngropați în deșert. Aceștia dețineau criptomonede în valoare de 500 de milioane de dolari

doi-soti-rusi-au-fost-torturati,-ucisi-si-ingropati-in-desert.-acestia-detineau-criptomonede-in-valoare-de-500-de-milioane-de-dolari

Un caz șocant cutremură Rusia și Emiratele Arabe. Roman și Anna Novak, un cuplu rus acuzat anterior de fraude cu criptomonede, au fost torturați, uciși și îngropați în deșertul din Dubai, potrivit presei italiene.  Sursa foto: Profimedia Autoritățile de la Moscova au dispus arestarea unui fost ofițer de poliție rus și reținerea altor complici, toți suspecți de implicare în această dublă crimă. Roman Novak nu era un necunoscut. În 2020, un tribunal din Sankt Petersburg l-a condamnat la șase ani de închisoare pentru delapidarea a patru milioane de dolari într-o escrocherie cu criptomonede. Potrivit anchetatorilor, Novak și soția sa s-ar fi mutat ulterior în Emiratele Arabe Unite, unde ar fi gestionat un portofoliu secret de 500 de milioane de dolari proveniți din investiții ascunse în Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat. Cuplul, atras într-o capcană Investigațiile arată cp soții Novak au fost ademeniți într-o vilă din Hatta, un cartier izolat din emiratul Dubai, sub pretexte false. Acolo, au fost torturați și uciși de un grup de cetățeni ruși, care încercau să afle cheile portofelului digital deținut de bărbat. Sursa foto: Mediafax După crimă, cadavrele au fost dezmembrate și ascunse în deșert, iar obiectele personale și armele crimei au fost împrăștiate de-a lungul drumului. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Interne, Irina Volk, a confirmat pentru agenția Tass că „suspecții au răpit un bărbat și soția sa cu scopul de a-i extorca de criptomonedele deținute”. Canalul de televiziune 78 Sankt Petersburg a relatat că răpitorii îl vizau direct pe Roman Novak, în încercarea de a localiza portofelul digital cu jumătate de miliard de dolari. Surse foto: Mediafax foto / Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Un tânăr de 22 de ani e suspectat că și-ar fi UCIS mama, medic cardiolog din Cluj stabilită în Franța. Femeia a fost găsită carbonizată în locuința sa Tânără din Teleorman, mamă a trei copii, înjunghiată MORTAL pe stradă, în timp ce își ținea băiețelul în brațe. Cine este principalul suspect

Nutriționistul Mihaela Bilic spune ADEVĂRUL despre colivă. Câte calorii are desertul preferat de mulți români

nutritionistul-mihaela-bilic-spune-adevarul-despre-coliva.-cate-calorii-are-desertul-preferat-de-multi-romani

Nutriționistul Mihaela Bilic spune ADEVĂRUL despre colivă. Preparatul tradițional românesc nu este specific doar parastaselor și pomenirilor, în semn de respect și aducere aminte pentru cei morți, ci este și un desert obișnuit. Mihaela Bilic explică însă de ce coliva nu este un „desert”. Medicul face referire la semnificația colivei, dar și la specificațiile nutriționale. Aceasta îi avertizează pe românii care consumă coliva pe post de desert că are tot atâtea calorii cât un tort! Bilic: Câte calorii are coliva, de fapt „Ce este coliva? O fiertură de grâu decorticat (arpacaș), care se îndulcește cu zahăr sau miere și se îmbogățește cu miez de nucă, coajă de lămâie, stafide și rom. Coliva este departe de a fi un desert dietetic: arpacașul are 75% amidon, iar cantitatea de zahăr din colivă este de 500 g pentru 1 kg de arpacaș fiert (altfel nu se “leagă”). La asta se adaugă miezul de nucă, deci, în final, coliva ajunge să “cântărească” caloric cât un tort – noroc că nu o mâncăm prea des”, explică Mihala Bilic, prin intermediul unui mesaj postat în mediul online. „Este un preparat care trebuie mâncat cu smerenie” Vedeta susține că acest preparat trebuie privit cu evlavie și respect, pentru cinstirea memoriei persoanelor care nu mai sunt în această lume. De asemenea, grâul și nuca din compoziția colivei nu fac decât să ne conecteze cu forța vitală a pământului, cu energia vieții, dar și cu viața și moartea. „Coliva e un simbol, nicidecum un desert cu tabel nutrițional. În copilăria trăită la țară am învățat să prețuiesc și să respect coliva. E un preparat care trebuie mâncat cu evlavie și smerenie, pentru aducerea aminte a celor ce nu mai sunt printre noi. Iar gustul ei de grâu și nucă ne conectează cu forța vitală a pământului, cu miracolul vieții, cu misterul morții și cu energia Universului”, a mai transmis medicul nutriționist Mihaela Bilic, potrivit click.ro. Autorul recomandă:

Prima centrală solară din Irak se deschide în deșertul Karbala pentru a combate criza energiei electrice

prima-centrala-solara-din-irak-se-deschide-in-desertul-karbala-pentru-a-combate-criza-energiei-electrice

Aceasta face parte dintr-o nouă inițiativă a guvernului de a extinde producția de energie regenerabilă într-o țară care se confruntă frecvent cu crize de energie electrică, în ciuda faptului că este bogată în petrol și gaze. „Este primul proiect de acest tip din Irak care are această capacitate”, a declarat Safaa Hussein, directorul executiv al noii centrale solare din Karbala. De sus, proiectul arată ca un oraș îmbrăcat în negru, înconjurat de nisip, potrivit AP. Centrala are ca obiectiv „alimentarea rețelei naționale cu energie electrică și reducerea consumului de combustibil, în special în timpul perioadelor de vârf din timpul zilei, pe lângă reducerea impactului negativ asupra mediului al emisiilor de gaze”, a declarat el. Centrala solară recent inaugurată din Karbala va putea produce până la 300 de megawați de energie electrică la capacitate maximă, a declarat Nasser Karim al-Sudani, șeful echipei naționale pentru proiecte de energie solară din cadrul Cabinetului Primului Ministru. Un alt proiect în construcție în provincia Babil va avea o capacitate de 225 megawați, iar lucrările vor începe în curând și la un proiect de 1.000 megawați în provincia sudică Basra, a spus el. Proiecte de energie solară la scară largă Proiectele fac parte dintr-un plan ambițios de implementare a unor proiecte de energie solară la scară largă, în efortul de a atenua penuria cronică de energie electrică din țară. Ministrul adjunct al Energiei Electrice, Adel Karim, a declarat că Irakul are proiecte solare cu o capacitate combinată de 12.500 megawați, care sunt fie în curs de implementare, fie în proces de aprobare, fie în curs de negociere. Dacă vor fi realizate în totalitate, aceste proiecte ar furniza între 15% și 20% din cererea totală de energie electrică a Irakului, cu excepția regiunii kurde semi-autonome din nord, a spus el. „Toate companiile cu care am încheiat contracte sau cu care încă negociem ne vor vinde energie electrică la prețuri foarte atractive, iar noi, la rândul nostru, o vom vinde consumatorilor”, a spus Karim, deși a refuzat să dezvăluie tarifele de achiziție. Penurie de energie electrică În ciuda bogăției sale în petrol și gaze, Irakul a suferit de zeci de ani de penurie de energie electrică din cauza războiului, corupției și proastei gestionări. Întreruperile de curent sunt frecvente, mai ales în lunile toride de vară. Mulți irakieni trebuie să se bazeze pe generatoare diesel sau să suporte temperaturi care depășesc 50 de grade Celsius fără aer condiționat. În prezent, Irakul produce între 27.000 și 28.000 de megawați de energie electrică, a spus Karim, în timp ce consumul la nivel național variază între 50.000 și 55.000 de megawați. Centralele electrice alimentate cu gaz iranian contribuie cu aproximativ 8.000 de megawați la aprovizionarea actuală. Dependența puternică a Irakului de gazul iranian importat, precum și de energia electrică importată direct din Iran pentru a-și satisface nevoile de energie electrică, este un aranjament care riscă să intre în conflict cu sancțiunile SUA. La începutul acestui an, Washingtonul a pus capăt unei derogări de la sancțiuni pentru achizițiile directe de energie electrică din Iran, dar a menținut derogarea pentru importurile de gaz.

Cum prepari Malabi, desertul oriental natural care câștigă tot mai multă popularitate în România. Ce conține această budincă, de fapt

cum-prepari-malabi,-desertul-oriental-natural-care-castiga-tot-mai-multa-popularitate-in-romania.-ce-contine-aceasta-budinca,-de-fapt

Malabi este un desert oriental care își are originile în Imperiul Persan Sasanid și care a câștigat, de-a lungul vremii, tot mai multe popularitate în Europa. Budinca pregătită în stil arăbesc este consumată chiar și în România. Pentru preparare ei vei avea nevoie de câteva ingrediente. Într-un material video afișat de Știrile Kanal D, Alina Laufer ne arată cum se pregătește desertul Malabi. Ingredientele necesare pentru această budincă orientală: Lapte; Zahăr; Amidon; Gem de zmeură; Fistic; Apă de trandafiri „În primul rând avem nevoie de lapte, zahăr și de amidon. Aromatizăm cu apă de trandafiri. O să-i facem un topping dintr-un sos din zmeură și zahăr, fistic. Puteți pune și migdale, nucă de cocos”, a precizat Alina Laufer. Malabi, un desert oriental cu fistic, zmeură și apă de trandafiri Alina Laufer a menționat cum se prepară acest desert. „Vom pune laptele la fiert. Păstrăm puțin pentru că amidonul o să-l dizolvăm puțin într-un lichid rece. Patru linuri de zahăr sunt suficiente pentru un litru de lapte. Nu vrem să fie mult prea dulce acest desert. Patru linguri de amidon, adăugăm laptele cu care am dizolvat amidonul și amestecăm până când se formează o cremă, o budincă. Tot acum, punem și apa de trandafiri. Fisticul o să-l mărunțim și o să-l prăjim puțin în tigaie. În aceeași tigaie facem sosul de zmeură, lăsăm să se reducă puțin lichidul, timp în care o să așezăm budina în pahare. Lăsați-o puțin să se răcească. Oprim focul și adăugăm apa de trandafiri în acest sos de zmeură. O lingură și jumătate este suficient. Acum, trebuie să dăm la frigider budinca. S-a răcorit puțin și o putem orna”, a continuat Alina Laufer. Autorul recomandă: Cea mai bună înghețată de casă. Ingredientul secret care o face irezistibilă Cum să prepari clătite fără făină. Ai nevoie de 5 ingrediente pentru această rețetă sănătoasă și rapidă Cum prepari clătite pufoase cu caise. Desertul rapid pentru zilele de vară Rețetă de dulceață de pepene galben. Desert dulce și parfumat pe care să-l pregătești toamna aceasta Sursă foto: capturi video Sursă video: Știrile Kanal D

Diana Buzoianu vrea program naţional de împăduriri: 100.000 ha din România s-au transformat în deşert

diana-buzoianu-vrea-program-national-de-impaduriri:-100.000-ha-din-romania-s-au-transformat-in-desert

La Ministerul Mediului există o strategie de combaterea deşertificării şi fonduri europene pentru împădurire, însă această strategie „zace într-un sertar”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN. „Sunt mult mai multe aspecte aici foarte importante. În primul rând, aici vedem un viitor foarte sumbru, inclusiv pentru siguranţa alimentară a României. Pentru că dacă ne uităm pe zona de sud, unde practic avem parte de agricultură din România esenţială, noi vedem că deja de ani de zile dăm subvenţii peste subvenţii peste subvenţii pentru că recoltele se usucă în faţa secetei şi nu mai ştim cum să facem faţă, practic, la un fenomen pe care, atenţie, problema este că nu este acceptat la nivel naţional. Pentru că toată mişcarea extremistă, de exemplu, vine şi spune „nu credeţi voi balivernele cu schimbările climatice. Asta e o chestie ciclică. Anul ăsta e un pic mai cald, la anul să vedeţi, o să fie la fel”. Şi atunci oamenii nici nu vor să aplice mulţi dintre ei pentru fondurile europene. Noi am avut bani pentru împăduriri. Trei ani de zile am avut bani pentru împăduriri. Până când nu s-a crescut cu 40% subvenţia care era dată pentru împăduriri, lumea n-a aplicat”, explică Buzoianu. Ministrul afirmă că în doi ani de zile s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o ţintă de 26.000 de hectare, iar Comisia Europeană, văzând asta, a scăzut ţinta României şi i-a luat din bani. „Ne-a zis 18.000 de hectare maxim vă credem că mai împăduriţi. Deci noi practic credem că cu un guvern pus pe treabă, aşa cum pare că vreţi să faceţi acum, puteţi să mai dublaţi împăduririle pe care le-aţi făcut în doi ani de zile. Practic în anul în care a rămas până la finalizarea PNRR-ului, puteţi să mai dublaţi cel mult împăduririle. Eu vreau să face mai mult de atât”, a mai spus Buzoianu. Aceasta a mai spus că centura verde din sudul României va salva nu doar solul şi mediul, ci va salva vieţi. „Noi încă nu înţelegem. Zonele care se deşertifică nu înseamnă doar că nu mai sunt recolte. Înseamnă că oamenilor de acolo le va fi aproape imposibil să trăiască, vor trăi în subzistenţă, pentru că nu vor mai avea nici măcar posibilitatea să îşi facă veniturile, propriile venituri. Deci, nu este o joacă. Soluţia este să împădurim. Şi mai sunt şi alte soluţii de tehnologie”, afirmă Buzoianu. Întrebată ce decizii va lua ca să deblocheze acest program de împădurire şi să oprească deşertificarea, Diana Buzoianu a spus că ea s-a luptat cu tot ce a avut ca să crească cât mai multe hectare acceptate de Comisie Europeană. „Pentru că, repet, când am ajuns în Minister, din 56.000 de hectare câte erau prevăzute la început să poată să fie realizate din PNRR, au fost realizate 9.000. Căci ăsta este rezultatul la 2 ani de zile pe acest program. (…) Atenţie, subvenţia era mai mare pe agricultură. Asta e, de fapt, buba. Că oamenii ar fi primit mai mulţi bani lăsând terenurile respective pentru agricultură. Problema este că aceste perdele forestiere, aceste păduri, ar fi ajutat să crească recoltele. Adică ei ar fi trebuit să renunţe, practic, la o mică parte din subvenţia pe agricultură, să-şi planteze pădurile respective, să facă perdea forestieră. (…) Sunt studii care arată că de 30% ar fi crescut recolta, de exemplu, în zonele respective. Dar oamenii nu ştiu asta şi nu cred asta, pentru că, de ani de zile, mişcările extremiste le vând aceeaşi minciună. Că schimbările climatice nu există, că zonele lor nu se deşertifică. Oamenii trăiesc în zone în care la propriu găsesc nisip astăzi şi nu mai cred ce văd cu ochii lor, pentru că sunt împroşcaţi de o propagandă. (…) Noi încercăm, practic, am crescut la 18.000 hectare. Adică, eu mi-am asumat că vom dubla ceea ce s-a făcut până acum într-un singur an de zile. Noi am semnat deja contractele. Pentru 18.000 hectare aproape le-am semnat pe toate”, afirmă Buzoianu. Minsitrul a mai spus că au depus 38.000 contracte în valoare beneficiari pentru 38.000 hectare. Pentru că după ce a crescut subvenţia, automat au depus. Problema a fost că a fost prea târziu, potrivit ministrului. „18.000 hectare am reuşit să salvăm. Vrem să depunem un memorandum în minister, în guvern, să creştem, de fapt, la 23.000. Adică să ne încadrăm în banii daţi de Comisie, dar să putem planta 23.000 hectare. Deci, practic, 14.000 într-un an de zile. Iar anul viitor vreau să lansăm un program naţional de împădurire, similar cu ce s-a făcut prin PNRR, ca să nu pierdem avântul care s-a lansat acum pe final. AFM-ul, în ultimii ani de zile, a fost gândit cumva ca un program care dă foarte multe vouchere. Că asta te făcea popular, ca ministru. Să dai vouchere, zeci de mii de vouchere. Poate şi în două, trei secunde să se dea zeci de mii de vouchere. Eu vreau să gândim AFM-ul, să-l întoarcem, către menirea lui esenţială: Programe naţionale, programe naţionale strategice. Asta înseamnă program naţional de împăduriri. Pentru că noi când vorbim de probleme sistemice, de exemplu deşertificarea Sudului României, degeaba dăm vouchere pentru maşini. Sigur, sunt şi alea bune să fie schimbate. Dar noi vorbim de nişte nevoi uriaşe care există versus un lucru care ar putea să fie bun, dar nu este neapărat primul pe lista de probleme pe mediu”, a mai spus minsitrul Mediului.

Un Ferrari de un milion de euro a fost abandonat 50 de ani în deşert. Cum a ajuns să arate

un-ferrari-de-un-milion-de-euro-a-fost-abandonat-50-de-ani-in-desert.-cum-a-ajuns-sa-arate

Un bolid Ferrari ieșit din producție de la Maranello în 1950, cu un preț de un milion de euro, a fost abandonat timp de 50 de ani în deșert. Mașina i-a aparținut lui Reg Lee Litton, un soldat american care a cumpărat-o dintr-o reprezentanță din Lausanne, Elveția. Cum arată un Ferrari 166 MM, cumpărat cu un milion de euro, după 50 de ani petrecuți în deșert Ferrari, una dintre cele mai iubite mărci auto din întreaga lume, inclusiv de magnatul Ion Țiriac, a lansat de-a lungul istoriei o mulțime de bijuterii care au revoluționat piața, nu doar prin prisma motorului de care au beneficiat sub capotă, ci și prin felul în care au arătat. Și asta pentru că designerii de la Ferrari desenează, în opinia multora, poate cel mai frumoase autoturisme. Un astfel de exemplu este cel al lui Ferrari 166 MM, model a cărui producție a debutat în 1948. Decapotabilă și în două uși, cu un aspect revoluționar pentru acele vremuri, Ferrari 166 MM a ajuns rapid la inimile pasionaților, între care și un soldat american, pe nume Reg Lee Litton. Staționat în Germania după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Lee Litton a vrut cu orice preț să își cumpere un Ferrari 166 MM și a găsit unul la o reprezentanță de mașini uzate din Lausanne, Elveția. Potrivit Motor.ElPais.com, soldatul a cumpărat autoturismul pentru suma de 53.000 de coroane și aranjat transportul acestuia peste ocean, în Statele Unite ale Americii. Ulterior, Reg Lee Litton l-a dus în deșertul din Arizona, unde își construise o casă. Conform sursei citate, ex-soldatul american s-a bucurat de mașina respectivă până când aceasta s-a stricat, după care, în loc să o repare, a preferat să o expună în curte. Aparent, mașina a rămas timp de 50 de ani expusă în deșertul din Arizona, în curtea lui Reg Lee Litton, până când acesta a încetat din viață. Copiii au scos-o la vânzare și au dat lovitura Modelul deținut de Reg Lee Litton a părăsit uzina de la Maranello în 1950 și a beneficiat de un motor de doi litri în V12, care a dezvoltat 140 de cai putere. Trebuie menționat și că modelul 166 MM produs de Ferrari a fost lansat în doar 25 de exemplare. În acest context, chiar și degradat de nisipul din Arizona, autoturismul lui Reg Lee Litton a avut o valoare colosală. Conform sursei citate mai sus, copiii lui au scos mașina la vânzare și au primit o ofertă de 1.000.000 de dolari. Înainte de a finaliza achiziția, ofertantul a dus mașina la Ferrari pentru a-i verifica istoricul și toate detaliile cu privire la autenticitatea ei. Iar surpriza a fost uriașă. Modelul respectiv a fost unul cu totul aparte, deoarece a participat la curse celebre precum Le Mans, Silverstone și Targa Florio. S-a mai aflat că printre cei care au condus-o s-a regăsit și Juan Manuel Fangio, campion în Formula 1 în 1951, 1953, 1955, 1956 și 1957. Cu o astfel de istorie, prețul acestei mașini ar putea fi deosebit de mare. Nu este surprinzător că, în 2017, casa de licitații RM Sotheby’s a listat una similară pentru mai mult de 9.000.000 de euro”, au încheiat jurnaliștii de la Motor.ElPais.com. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de echipă. … citește mai mult