Cum prepari Malabi, desertul oriental natural care câștigă tot mai multă popularitate în România. Ce conține această budincă, de fapt
Malabi este un desert oriental care își are originile în Imperiul Persan Sasanid și care a câștigat, de-a lungul vremii, tot mai multe popularitate în Europa. Budinca pregătită în stil arăbesc este consumată chiar și în România. Pentru preparare ei vei avea nevoie de câteva ingrediente. Într-un material video afișat de Știrile Kanal D, Alina Laufer ne arată cum se pregătește desertul Malabi. Ingredientele necesare pentru această budincă orientală: Lapte; Zahăr; Amidon; Gem de zmeură; Fistic; Apă de trandafiri „În primul rând avem nevoie de lapte, zahăr și de amidon. Aromatizăm cu apă de trandafiri. O să-i facem un topping dintr-un sos din zmeură și zahăr, fistic. Puteți pune și migdale, nucă de cocos”, a precizat Alina Laufer. Malabi, un desert oriental cu fistic, zmeură și apă de trandafiri Alina Laufer a menționat cum se prepară acest desert. „Vom pune laptele la fiert. Păstrăm puțin pentru că amidonul o să-l dizolvăm puțin într-un lichid rece. Patru linuri de zahăr sunt suficiente pentru un litru de lapte. Nu vrem să fie mult prea dulce acest desert. Patru linguri de amidon, adăugăm laptele cu care am dizolvat amidonul și amestecăm până când se formează o cremă, o budincă. Tot acum, punem și apa de trandafiri. Fisticul o să-l mărunțim și o să-l prăjim puțin în tigaie. În aceeași tigaie facem sosul de zmeură, lăsăm să se reducă puțin lichidul, timp în care o să așezăm budina în pahare. Lăsați-o puțin să se răcească. Oprim focul și adăugăm apa de trandafiri în acest sos de zmeură. O lingură și jumătate este suficient. Acum, trebuie să dăm la frigider budinca. S-a răcorit puțin și o putem orna”, a continuat Alina Laufer. Autorul recomandă: Cea mai bună înghețată de casă. Ingredientul secret care o face irezistibilă Cum să prepari clătite fără făină. Ai nevoie de 5 ingrediente pentru această rețetă sănătoasă și rapidă Cum prepari clătite pufoase cu caise. Desertul rapid pentru zilele de vară Rețetă de dulceață de pepene galben. Desert dulce și parfumat pe care să-l pregătești toamna aceasta Sursă foto: capturi video Sursă video: Știrile Kanal D
Diana Buzoianu vrea program naţional de împăduriri: 100.000 ha din România s-au transformat în deşert
La Ministerul Mediului există o strategie de combaterea deşertificării şi fonduri europene pentru împădurire, însă această strategie „zace într-un sertar”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN. „Sunt mult mai multe aspecte aici foarte importante. În primul rând, aici vedem un viitor foarte sumbru, inclusiv pentru siguranţa alimentară a României. Pentru că dacă ne uităm pe zona de sud, unde practic avem parte de agricultură din România esenţială, noi vedem că deja de ani de zile dăm subvenţii peste subvenţii peste subvenţii pentru că recoltele se usucă în faţa secetei şi nu mai ştim cum să facem faţă, practic, la un fenomen pe care, atenţie, problema este că nu este acceptat la nivel naţional. Pentru că toată mişcarea extremistă, de exemplu, vine şi spune „nu credeţi voi balivernele cu schimbările climatice. Asta e o chestie ciclică. Anul ăsta e un pic mai cald, la anul să vedeţi, o să fie la fel”. Şi atunci oamenii nici nu vor să aplice mulţi dintre ei pentru fondurile europene. Noi am avut bani pentru împăduriri. Trei ani de zile am avut bani pentru împăduriri. Până când nu s-a crescut cu 40% subvenţia care era dată pentru împăduriri, lumea n-a aplicat”, explică Buzoianu. Ministrul afirmă că în doi ani de zile s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o ţintă de 26.000 de hectare, iar Comisia Europeană, văzând asta, a scăzut ţinta României şi i-a luat din bani. „Ne-a zis 18.000 de hectare maxim vă credem că mai împăduriţi. Deci noi practic credem că cu un guvern pus pe treabă, aşa cum pare că vreţi să faceţi acum, puteţi să mai dublaţi împăduririle pe care le-aţi făcut în doi ani de zile. Practic în anul în care a rămas până la finalizarea PNRR-ului, puteţi să mai dublaţi cel mult împăduririle. Eu vreau să face mai mult de atât”, a mai spus Buzoianu. Aceasta a mai spus că centura verde din sudul României va salva nu doar solul şi mediul, ci va salva vieţi. „Noi încă nu înţelegem. Zonele care se deşertifică nu înseamnă doar că nu mai sunt recolte. Înseamnă că oamenilor de acolo le va fi aproape imposibil să trăiască, vor trăi în subzistenţă, pentru că nu vor mai avea nici măcar posibilitatea să îşi facă veniturile, propriile venituri. Deci, nu este o joacă. Soluţia este să împădurim. Şi mai sunt şi alte soluţii de tehnologie”, afirmă Buzoianu. Întrebată ce decizii va lua ca să deblocheze acest program de împădurire şi să oprească deşertificarea, Diana Buzoianu a spus că ea s-a luptat cu tot ce a avut ca să crească cât mai multe hectare acceptate de Comisie Europeană. „Pentru că, repet, când am ajuns în Minister, din 56.000 de hectare câte erau prevăzute la început să poată să fie realizate din PNRR, au fost realizate 9.000. Căci ăsta este rezultatul la 2 ani de zile pe acest program. (…) Atenţie, subvenţia era mai mare pe agricultură. Asta e, de fapt, buba. Că oamenii ar fi primit mai mulţi bani lăsând terenurile respective pentru agricultură. Problema este că aceste perdele forestiere, aceste păduri, ar fi ajutat să crească recoltele. Adică ei ar fi trebuit să renunţe, practic, la o mică parte din subvenţia pe agricultură, să-şi planteze pădurile respective, să facă perdea forestieră. (…) Sunt studii care arată că de 30% ar fi crescut recolta, de exemplu, în zonele respective. Dar oamenii nu ştiu asta şi nu cred asta, pentru că, de ani de zile, mişcările extremiste le vând aceeaşi minciună. Că schimbările climatice nu există, că zonele lor nu se deşertifică. Oamenii trăiesc în zone în care la propriu găsesc nisip astăzi şi nu mai cred ce văd cu ochii lor, pentru că sunt împroşcaţi de o propagandă. (…) Noi încercăm, practic, am crescut la 18.000 hectare. Adică, eu mi-am asumat că vom dubla ceea ce s-a făcut până acum într-un singur an de zile. Noi am semnat deja contractele. Pentru 18.000 hectare aproape le-am semnat pe toate”, afirmă Buzoianu. Minsitrul a mai spus că au depus 38.000 contracte în valoare beneficiari pentru 38.000 hectare. Pentru că după ce a crescut subvenţia, automat au depus. Problema a fost că a fost prea târziu, potrivit ministrului. „18.000 hectare am reuşit să salvăm. Vrem să depunem un memorandum în minister, în guvern, să creştem, de fapt, la 23.000. Adică să ne încadrăm în banii daţi de Comisie, dar să putem planta 23.000 hectare. Deci, practic, 14.000 într-un an de zile. Iar anul viitor vreau să lansăm un program naţional de împădurire, similar cu ce s-a făcut prin PNRR, ca să nu pierdem avântul care s-a lansat acum pe final. AFM-ul, în ultimii ani de zile, a fost gândit cumva ca un program care dă foarte multe vouchere. Că asta te făcea popular, ca ministru. Să dai vouchere, zeci de mii de vouchere. Poate şi în două, trei secunde să se dea zeci de mii de vouchere. Eu vreau să gândim AFM-ul, să-l întoarcem, către menirea lui esenţială: Programe naţionale, programe naţionale strategice. Asta înseamnă program naţional de împăduriri. Pentru că noi când vorbim de probleme sistemice, de exemplu deşertificarea Sudului României, degeaba dăm vouchere pentru maşini. Sigur, sunt şi alea bune să fie schimbate. Dar noi vorbim de nişte nevoi uriaşe care există versus un lucru care ar putea să fie bun, dar nu este neapărat primul pe lista de probleme pe mediu”, a mai spus minsitrul Mediului.
Un Ferrari de un milion de euro a fost abandonat 50 de ani în deşert. Cum a ajuns să arate
Un bolid Ferrari ieșit din producție de la Maranello în 1950, cu un preț de un milion de euro, a fost abandonat timp de 50 de ani în deșert. Mașina i-a aparținut lui Reg Lee Litton, un soldat american care a cumpărat-o dintr-o reprezentanță din Lausanne, Elveția. Cum arată un Ferrari 166 MM, cumpărat cu un milion de euro, după 50 de ani petrecuți în deșert Ferrari, una dintre cele mai iubite mărci auto din întreaga lume, inclusiv de magnatul Ion Țiriac, a lansat de-a lungul istoriei o mulțime de bijuterii care au revoluționat piața, nu doar prin prisma motorului de care au beneficiat sub capotă, ci și prin felul în care au arătat. Și asta pentru că designerii de la Ferrari desenează, în opinia multora, poate cel mai frumoase autoturisme. Un astfel de exemplu este cel al lui Ferrari 166 MM, model a cărui producție a debutat în 1948. Decapotabilă și în două uși, cu un aspect revoluționar pentru acele vremuri, Ferrari 166 MM a ajuns rapid la inimile pasionaților, între care și un soldat american, pe nume Reg Lee Litton. Staționat în Germania după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Lee Litton a vrut cu orice preț să își cumpere un Ferrari 166 MM și a găsit unul la o reprezentanță de mașini uzate din Lausanne, Elveția. Potrivit Motor.ElPais.com, soldatul a cumpărat autoturismul pentru suma de 53.000 de coroane și aranjat transportul acestuia peste ocean, în Statele Unite ale Americii. Ulterior, Reg Lee Litton l-a dus în deșertul din Arizona, unde își construise o casă. Conform sursei citate, ex-soldatul american s-a bucurat de mașina respectivă până când aceasta s-a stricat, după care, în loc să o repare, a preferat să o expună în curte. Aparent, mașina a rămas timp de 50 de ani expusă în deșertul din Arizona, în curtea lui Reg Lee Litton, până când acesta a încetat din viață. Copiii au scos-o la vânzare și au dat lovitura Modelul deținut de Reg Lee Litton a părăsit uzina de la Maranello în 1950 și a beneficiat de un motor de doi litri în V12, care a dezvoltat 140 de cai putere. Trebuie menționat și că modelul 166 MM produs de Ferrari a fost lansat în doar 25 de exemplare. În acest context, chiar și degradat de nisipul din Arizona, autoturismul lui Reg Lee Litton a avut o valoare colosală. Conform sursei citate mai sus, copiii lui au scos mașina la vânzare și au primit o ofertă de 1.000.000 de dolari. Înainte de a finaliza achiziția, ofertantul a dus mașina la Ferrari pentru a-i verifica istoricul și toate detaliile cu privire la autenticitatea ei. Iar surpriza a fost uriașă. Modelul respectiv a fost unul cu totul aparte, deoarece a participat la curse celebre precum Le Mans, Silverstone și Targa Florio. S-a mai aflat că printre cei care au condus-o s-a regăsit și Juan Manuel Fangio, campion în Formula 1 în 1951, 1953, 1955, 1956 și 1957. Cu o astfel de istorie, prețul acestei mașini ar putea fi deosebit de mare. Nu este surprinzător că, în 2017, casa de licitații RM Sotheby’s a listat una similară pentru mai mult de 9.000.000 de euro”, au încheiat jurnaliștii de la Motor.ElPais.com. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de echipă. … citește mai mult