Cât costă un detector de metale și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026
Te-ai întrebat vreodată ce ai putea găsi cu un detector de metale? În ultimii ani, tot mai mulți căutători de comori au găsit diverse artefacte sau obiecte care datează de sute de ani. De exemplu, în Gorj, un bărbat a găsit monede grecești din epoca lui Filip al II-lea (vezi AICI). Însă. cât ar costa un astfel de dispozitiv și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026? Vezi mai jos informațiile. Pe piață există mai multe tipuri de detectoare de metale. La nivel de hobby, sunt recomandate detectoarele de tipul „entry-level”. Acestea pot costa între 200 și 800 de lei. Sunt potrivite pentru suprafață, dar s-ar putea să piardă semnalul la obiecte îngropate mai adânc. Detectoarele de metale semiprofesionale au un cost între 1.500 și 3.000 de lei. Cât costă un detector de metale și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026 Există și echipamente de top, care sunt folosite de arheologi amatori serioși. Detectoarele de metale profesionale costă între 7.000 și 30.000 de lei. De reținut faptul că ai nevoie de autorizație de deținere de la Poliție (Serviciul de Investigații Criminale), dacă dorești să utilizezi un astfel de dispozitiv. Taxa este de 10 lei. În lipsa unei autorizații, riști dosar penal. În plus, detectorul de metale poate să fie confiscat. Ce arată legea despre detectorul de metale Legea nr. 182/2000 arată că primești 30% din valoarea bunurilor, după ce acestea sunt evaluate de experți. Există și un bonus pentru cei care „vânează” obiecte cu acest dispozitiv. Și anume, dacă tezaurul este de o valoare deosebită, recompensa poate crește până la 45%. De reținut faptul că trebuie să predai obiectele primăriei sau muzeului în termen de 72 de ore. Dacă încerci să le vinzi la negru sau le păstrezi, atunci te alegi cu dosar penal și pierzi toate obiectele. Autorul recomandă: Comoara arheologică milenară de la Călugăreni-Mureș. Ce au descoperit muzeografii într-o fântână romană Descoperire uriașă în Cehia. Peste 500 de monede celtice și lingouri de aur, ascunse sub pământ de mai bine de două milenii Ce secrete au ieșit la iveală în urma săpăturilor din Piața Unirii. Istorie ascunsă sub București Comoara din Gorj. Un bărbat a descoperit monede grecești din epoca lui Filip al II-lea Descoperire inedită la Buzău. O pivniță cu 6 încăperi, veche de peste două secole, a intrat în atenția arheologilor Descoperire arheologică rară în China. O armură din bronz aurit, din dinastia Tang, găsită într-un mormânt regal vechi de 1.200 de ani
Un bărbat a păstrat un bolovan maroniu, timp de zece ani, sperând să fie aur în interior. Descoperirea ulterioară a fost și mai uluitoare
Un australian a făcut, în 2015, prospectări în parcul regional Maryborough, lângă Melbourne, înarmat cu un detector de metale. La un moment dat, a descoperit o piatră foarte grea, roșiatică, acoperită cu lut galben. Fiind ceva ieșit din comun, a sperat să fie aur în interior, dar s-a dovedit a fi ceva mult mai valoros. Potrivit ScienceAlert.com, acesta a luat roca acasă și a făcut tot posibilul să o spargă, A încercat să o taie cu un ferăstrău, apoi cu un polizor unghiular, cu un burghiu și chiar a stropit-o cu acid. Dar nici măcar cu barosul nu a reușit să o crape. Ulterior a aflat că nu era de fapt o pepită de aur, ci un meteorit rar. Meteoritul Maryboroug, vechi de 4,6 miliarde de ani / FOTO – Muzeele Victoria „Avea acest aspect sculptat, cu gropițe. Acestea se formează când meteoriții trec prin atmosferă, și exteriorul încpe să se topească”, a declarat geologul Dermot Henry pentru The Sydney Morning Herald în 2019. Incapabil să spargă „stânca”, dar încă intrigat, Hole a dus pepita la Muzeul din Melbourne pentru identificare. „M-am uitat la o mulțime de roci pe care oamenii le consideră meteoriți”, a spus Henry pentru Channel 10 News. După 37 de ani de muncă la muzeu și de examinare a mii de roci, Henry a spus că doar două s-au dovedit a fi meteoriți adevărați. „Dacă ai văzut o stâncă pe Pământ ca aceasta și ai ridicat-o, nu ar trebui să fie atât de grea”, a explicat Bill Birch, geologul Muzeului din Melbourne, pentru The Sydney Morning Herald. Maryborough, un meteorit vechi de 4,6 miliarde de ani Cercetătorii au publicat o lucrare științifică care descrie meteoritul vechi de 4,6 miliarde de ani, pe care l-au numit Maryborough, după orașul unde a fost găsit. Acesta cântărește 17 kilograme, iar după ce au folosit un ferăstrău cu diamant pentru a tăia o bucată mică, cercetătorii au descoperit că în compoziția sa există un procent ridicat de fier. De asemenea, sunt vizibile și mici picături cristalizate de minerale metalice de-a lungul meteoritului, numite condrule. Deși cercetătorii nu știu încă sigur de unde provine meteoritul și când a căzut pe Pământ, ei au câteva ipoteze… Sistemul nostru solar a fost cândva un morman de praf și roci de condrită și, în cele din urmă, gravitația a atras o parte din acest material în planete, dar resturile au ajuns într-o centură uriașă de asteroizi. Cercetătorii susțin că meteoritul Maryborough este mult mai rar decât aurul, ceea ce îl face mult mai valoros pentru știință.