Iranul a executat șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi comis atacuri pentru Israel
Iran a executat sâmbătă șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi desfășurat atacuri în numele Israelului, într-un val de execuții considerat cel mai amplu din ultimele decenii, relatează AP. Autoritățile iraniene susțin că cei șase bărbați au ucis polițiști și membri ai forțelor de securitate, precum și că au orchestrat atentate cu bombe în jurul orașului Khorramshahr, în provincia Khuzestan. Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu unul dintre bărbați vorbind despre atacuri, afirmând că este prima dată când detaliile sunt făcute publice. Forțați să facă mărturisiri televizate Organizația kurdă Hengaw pentru Drepturile Omului a raportat execuțiile și i-a identificat pe toți cei șase ca fiind „deținuți politici arabi” reținuți în timpul protestelor din 2019. Potrivit grupului, Iran i-a acuzat de legături cu „Arab Struggle Movement for the Liberation of Ahvaz”, responsabil pentru atacuri asupra conductelor de petrol și alte incidente în sud-vestul Iranului. Hengaw a afirmat că bărbații au fost supuși torturii severe și forțați să facă mărturisiri televizate sub presiune. Populația arabă din Khuzestan se plânge de discriminare sistemică din partea guvernului central iranian, iar provincia a fost afectată de valuri de proteste similare cu restul țării în ultimii ani. Separat, Iran a executat sâmbătă și un alt deținut, acuzat că a ucis un cleric sunnit în 2009 în provincia Kurdistan, printre alte infracțiuni. Îngrijorări ONU pentru respectarea unor drepturi umane fundamentale În urma protestelor și a războiului din iunie, Iranul a început să execute prizonieri într-un ritm nemaivăzut de la sfârșitul războiului Iran-Irak din 1988, când mii de persoane au fost ucise. Organizațiile „Iran Human Rights (Oslo)” și „Abdorrahman Boroumand Center for Human Rights in Iran” (Washington) estimează că peste 1.000 de persoane au fost executate în 2025, cifra reală putând fi mai mare, întrucât Iran nu raportează fiecare execuție. Experții independenți pentru drepturile omului ai ONU au criticat de asemenea execuțiile din Iran, semnalând îngrijorări privind respectarea drepturilor fundamentale.
A făcut o avere cu ajutorul lui Ion Țiriac, apoi a falimentat totul. A ajuns la pușcărie, unde cămătarii români au vrut să-i dea o lecție: Au venit să mă bată
Fostul tenismen, care a făcut o avere impresionantă dintr-o carieră influențată de Ion Țiriac, a fost declarat falit în 2017, iar cinci ani mai târziu a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. Boris Becker a vorbit în premieră despre experiența sa din spatele gratiilor. Neamțul a ajuns să aibă datorii la deținuți români și s-a expus unui pericol iminent. Boris Becker, mărturisiri tulburătoare din închisoare: „Au venit să mă bată” Este cunoscut faptul că Ion Țiriac i-a gestionat cariera în tenis lui Boris Becker, oferindu-i totodată sprijin financiar și moral. Neamțul, ajuns acum la 57 de ani, a avut încasări de aproximativ 25 de milioane de dolari din cariera sa profesionistă în tenis. Suma include doar premiile în bani obținute din turnee și nu cuprinde sponsorizările, contractele publicitare sau alte surse de venit. În ciuda acestui fapt, Boris Becker a fost declarat falit în 2017, iar cinci ani mai târziu a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. Neamțul a primit pedeapsa pentru că nu ar fi declarat un bun imobil aflat în țara sa de proveniență. Fostul mare tenismen a fost încarcerat în Marea Britanie, la penitenciarele Wandsworth și Huntercombe, însă a fost eliberat condiționat după ce a executat opt luni de detenție. Recent, Becker a povestit cum, aflat în închisoare, a început să joace poker cu deținuți români și a ajuns să acumuleze o datorie de 500 de lire sterline. Fostul câștigător a șase titluri de Grand Slam a fost la un pas de a fi vătămat corporal în propria celulă, iar dacă o persoană apropiată nu l-ar fi ajutat să achite datoria, situația ar fi putut degenera grav. „După un joc de poker cu deținuți români care a durat câteva zile, am ajuns să am o datorie de 500 de lire sterline. Desigur, a fost o prostie și o nebunie din partea mea să joc poker cu astfel de oameni, dar am vrut să spun adevărul în cartea mea, altfel, nu are rost să o scriu. După tenis, am jucat poker profesionist o perioadă, așa că m-am gândit: ce s-ar putea întâmpla? Doar puțină distracție, nimic serios. Dar am ajuns să joc poker cu adevărați infractori, care veneau la mine în celulă și încercau să mă pălmuiască dacă nu plăteam datoria. Dacă un prieten din afara închisorii nu ar fi rezolvat problema printr-un transfer de bani, aș fi fost un om complet diferit astăzi”, a spus Boris Becker, conform publicației germane Suddeutsche Zeitung.
Ce producție la hectar au obținut deținuții de la Mioveni. Surplusul de legume, vândut la preț de producător
Deținuții de la Mioveni își cultivă singuri legumele și grâul pentru pâine, pe terenul GAZ-ului( Gospodăria Agro-Zootehnică) de la Micești, Argeș. Astăzi, au și recoltat grâul. Luni, persoanele aflate în detenție în Penitenciarul Mioveni au treierat grâul și au obținut o recoltă destul de bună, spune, pentru Gândul directorul Penitenciarului Mioveni, Patric Ghebaru. „Am avut cultivat grâu pe 17,5 hectare, iar primele estimări sunt extrem de optimiste. Anticipăm un excedent de aproximativ 2 tone pe hectar, față de planul inițial de producție. Cu alte cuvinte, 7 tone de grâu pe hectar, înmulțit cu 17,5 hectare, înseamnă o producție de 125,5 tone de grâu. În funcție de cum apreciază fiecare, poate părea mult sau puțin. Însă, noi știm că pentru unitatea noastră e mult și alegem ca diferența ce depășește consumul unității să o transformăm în venit la bugetul de stat.” Dar munca în agricultură nu se termină aici, pentru deținuții și angajații de la Mioveni. Au câteva solarii pline cu roșii, dar și ardei, vinete, dovlecei etc. „Avem înființată o cultură de tomate pe 400 de metri pătrați, cu o obligație asumată în plan de 1.250 de kilograme. Dar, la cum arată producția actuală, anul acesta vom depăși planul asumat și, cu puțin noroc, poate reușim să punem și în vânzare către populație. După cum vă amintiți, anul trecut am reușit să vindem dovlecelul la doar 50 de bani kilogramul și am reușit să transformăm o tonă în venit la bugetul de stat, după asigurarea stocului necesar consumului nostru. Dacă totul va merge bine și nu se va compromite nicio cultură, estimăm să producem: tomata la 4,28 lei, castraveții la 1,23 lei, ardeiul kapia la 5,63 lei, vinetele la 4,62 lei, dovlecelul la 0,69 leițkg (ceva mai scump decât anul trecut), varza la 0,86 lei și cartofii la 2,23 lei.” Directorul unității de detenție a mai spus, pentru Gândul, că oricine poate cumpăra legume de la penitenciar, în baza unei cereri trimise pe adresa de mail, care să aibă o copie de buletin și să specifice ce cantitate de legume dorește. Produsele au prețul de producție, fără niciun fel de adaos comercial. „Aflată printre puținele gospodării agrozootehnice funcționale, ne propunem ca, după recepționarea construcției din vecinătate, să dăm și mai multă viață pământului, întrucât ne dorim să fim un exemplu că se poate”, a mai spus Patric Ghebaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă Florin Barbu RESPINGE proiectul de buget al UE /„Nu sunt de acord să amestecăm mâncarea din România cu jaloane și ținte”
Paște în penitenciar, cu ouă roșii și cozonac. Ce mănâncă deținuții în zilele de sărbătoare
Preparatele tradiționale nu lipsesc de pe masa de Paște pentru deținuții din România, aceștia putând alege din meniul de sărbătoare în funcție de religie și regimul alimentar. Oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au gândit un meniu special pentru persoanele încarcerate, în limita prevederilor legale. Conform celor mai recente date publicare de Administrația Națională a Penitenciarelor, valabile la data de 18 aprilie, în cele 44 de unități din țară sunt 24.544 de persoane private de libertate. Conducerea ANP a elaborat lista cu preparatele pe care le vor primi deținuții care vor să sărbătorească Învierea Domnului, au transmis, la solicitarea Gândul, reprezentații instituției. „La fel ca în anii precedenți, îmbunătățirea meniului și a hranei acordate persoanelor private de libertate, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, a constituit unul dintre mijloacele de compensare a efectelor încarcerării de lungă durată, cu un impact pozitiv asupra stării de spirit a acestora, menite să contribuie la promovarea unui climat favorabil executării pedepselor privative de libertate”, a precizat, în răspunsul pentru Gândul, comisar de poliție penitenciară Ionela Chițan, șefa Serviciului Cabinet de la Administrația Națională a Penitenciarelor. Potrivit oficialului ANP, ținând cont de prevederile legale, în vederea uniformizării, la nivelul sistemului penitenciar, a meniului ce va fi acordat persoanelor private de libertate pentru prima și a doua zi a Sărbătorilor pascale, se recomandă prepararea unui meniu orientativ, unitățile penitenciare având posibilitatea modificării sau înlocuirii produselor recomandate, în funcție de disponibilitățile și stocurile existente sau de contractele încheiate la nivel de unitate penitenciară, cu încadrarea între baremurile calorice și valorile financiare minime și maxime ale normelor de hrană. Astfel, pentru prima zi de Paște, deținuții vor avea, la alegere, în funcție de regimul alimentar și religie: – mic dejun: ceai, brânză, mezeluri; – prânz: ou roșu, pâine, ceapă verde, ridiche, drob; ciorbă de miel, de porc, de vită sau de pui; piure de cartofi cu friptură de miel, de porc, de vită sau de pui și sos; cozonac, băutură răcoritoare sau apă minerală (500 ml); – cină: pilaf de orez cu carne de porc, de vită sau de pui. Și meniul pentru a doua zi de Paște include preparate tradiționale: – mic dejun: ceai, brânză, marmeladă, mezeluri; – prânz: ou roșu, pâine, ceapă verde, ridiche, drob; ciorbă țărănească cu carne de porc, de vită sau de pui; iahnie de fasole cu cârnați; cozonac, băutură răcoritoare sau apă minerală (500 ml); – cină: paste cu brânză Conform legii, norma de hrană pentru o persoană privată de libertate în prima și a doua zi de Paște crește de la valorile stabilite între 2,96 lei și 3,11 lei pe zi la maximum 8,26 lei, exclusiv TVA. CITEȘTE ȘI: Traficantul Maru, legături PERICULOASE cu cei mai violenți cântăreți de trap. Primele ipoteze ale anchetatorilor după moartea lui Rareș Secretele ”fortăreței” din care brokerii își ÎNȘELAU clienții. Comparația cu ”Lupul de pe Wall Street” și controalele cu detectorul de minciuni Dezertorul din Slatina care a împușcat doi oameni cu AKM-ul a ajuns să facă PRĂPĂD în Belgia și Franța. A recidivat imediat după eliberare Mascații Poliției Ilfov, filmați în timp ce provocau haos pe șoseaua de centură. Ar fi făcut inclusiv un accident și ar fi fugit de la fața locului Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele