Un pușcăriaș cere liberarea condiționată de aproape un an de zile! Avocata: Nu îndepliniți toate condițiile!
Un pușcăriaș a formulat cerere de liberare condiționată de aproape un an de zile, însă a fost respinsă și a contestat hotărârea. Cu toate că avocata i-a explicat motivul respingerii cererii, acesta nu a dorit să-și retragă contestația. Deținuții profită de acest privilegiu, solicitând în mod constant liberarea condiționată. Un pușcăriaș cere liberarea condiționată de aproape un an de zile! Constantin Barbu a formulat o contestație la executare cu privire la hotărârea de respingere a cererii de liberare condiționată. Cauza a fost pusă în discuție la termenul din 17 aprilie 2026, pe rolul Tribunalului Iași, unde atât apărarea, cât și reprezentantul Ministerului Public și-au susținut pozițiile. Barbu execută o pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă de 4 ani, stabilită de magistrații de la Judecătoria Iași, începând cu data de 2 iulie 2022. De la momentul încarcerării și până în prezent, acesta a formulat în mod constant cereri de liberare condiționată, începând cu aprilie 2025, însă fără succes până acum. În cadrul ședinței de judecată, avocatul lui Barbu a explicat motivul principal pentru care cererea de liberare condiționată a fost respinsă anterior. Potrivit acesteia, una dintre condițiile prevăzute de lege nu ar fi fost îndeplinită. „Nu a fost îndeplinită una dintre condițiile art. 100, alin. 1, lit. b) din Codul penal, și anume: nu executați pedeapsa închisorii într-un regim deschis sau semideschis”, i-a explicat avocata Carmen Codreanu clientului său, în fața instanței. Regimul de executare a pedepsei reprezintă un element esențial în analiza cererilor de liberare condiționată. În mod obișnuit, pentru a beneficia de această măsură, condamnatul trebuie să se afle într-un regim mai puțin restrictiv, ceea ce indică o evoluție pozitivă în comportamentul și reintegrarea acestuia. Avocata: „Regimul de executare considerăm că nu este un impediment!” În ciuda acestui impediment invocat de instanța de fond, apărarea a susținut că toate celelalte condiții legale sunt îndeplinite și că regimul de detenție nu ar trebui să constituie un obstacol absolut în calea eliberării condiționate. „Contestația apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege, iar regimul de executare considerăm că nu este un impediment”, a declarat avocata lui Barbu, solicitând instanței să analizeze în ansamblu situația clientului său. Apărarea a insistat asupra faptului că scopul pedepsei penale nu este doar sancționarea, ci și reeducarea și reintegrarea socială a condamnatului. În acest context, avocatul a sugerat că instanța ar trebui să țină cont de comportamentul deținutului pe durata executării pedepsei, de eventualele activități desfășurate în penitenciar și de perspectiva reintegrării în societate. De cealaltă parte, procurorul de caz a solicitat respingerea contestației, invocând exact același aspect care a stat la baza deciziei inițiale, anume regimul de executare. „Având în vedere că inculpatul execută pedeapsa în regim închis, solicităm să respingeți cererea, nefiind îndeplinite toate cerințele pentru liberarea condiționată”, a precizat procurorul în fața instanței. Regimul închis este, de regulă, asociat cu un grad mai ridicat de periculozitate sau cu o etapă mai timpurie a executării pedepsei, ceea ce face ca instanțele să fie mai reticente în a acorda liberarea condiționată în astfel de situații. Deținuții solicită constant liberarea condiționată Cazul lui Constantin Barbu nu este unul singular în practica instanțelor din România, nici în orașul nostru, Iași. Mulți deținuți formulează cereri repetate de liberare condiționată, pe măsură ce îndeplinesc treptat condițiile prevăzute de lege. Ba mai mult, unii formulează chiar și dacă nu sunt îndeplinite condițiile. În cazul de față, însă, cererile depuse începând cu aprilie 2025 nu au reușit să convingă instanțele că sunt întrunite toate cerințele. Acest tip de demers este perfect legal și face parte din drepturile deținuților, însă succesul unei astfel de cereri depinde de o evaluare complexă, care include nu doar durata executată din pedeapsă, ci și comportamentul în detenție, riscul de recidivă și gradul de reintegrare socială, dar și îndeplinirea obligațiilor civile. Un pușcăriaș a formulat cerere de liberare condiționată de aproape un an de zile, însă a fost respinsă și a contestat hotărârea. Liberarea condiționată este o măsură care permite unui condamnat să fie eliberat înainte de executarea integrală a pedepsei, cu condiția respectării unor criterii stricte. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ce meniu primesc deținuții în ziua de Paști. 9 lei pe zi sunt alocați pentru hrana acestora
Ouăle roșii, cozonacul și drobul nu vor lipsi de pe mesele deținuților, aceștia au parte de un meniu special de sărbătoare. Potrivit Observator, la penitenciarul din Mioveni, meniul clasic al deținuților este îmbogățit cu preparate tradiționale de Paște. „Le oferim câte un ou roşu, câte o felie de cozonac, drob, ridiche, ceapă verde. Avem şi cozonac dietetic pentru deţinuţii care sunt la regim. Cei care sunt musulmani nu mănâncă carne de porc. Vor primi carne de miel, carne de vită.”, spune personalul din peniteciar. Meniul este conceput astfel încât fiecare deținut să se poată bucura de această sărbătoare fără restricții. „Afară avem alte soluţii, alte oportunităţi, nu-mi convine aia, mănânc ailaltă. Acum na, ne adaptăm. Într-un fel trebuie să fie puţin diferit faţă de libertate, că altfel nu s-ar mai numi închisoare”, a declarat un deţinut, potrivit sursei citate. 200 de deținuți au parte de un meniu special Din cei 800 de deținuți, 200 au parte de un meniu special. Unii nu mănâncă porc, alții nu au voie zahăr, deși pare aproape imposibil să hrănești un om cu 10 lei pe zi, personalul de la penitenciarul din Mioveni arată că se poate. Cele mai multe produse provin din producție proprie. „Cartofii sunt de la noi, varza e de la noi, dovlecelul este de la noi. Noi muncim singuri pe câmpurile noastre şi reuşim să facem treaba asta şi preţul e mult mai redus”, a subliniat Patric Ghebaru, directorul penitenciarului Mioveni. Un deţinut costă zilnic statul român aproape 62 de lei. Sunt aproape 26.000 de deţinuţi, așadar România plăteşte peste 1 milion şi jumătate de lei pe zi. Recomandările autorului:
Marinescu: Când deținuții merg în permisie nu avem resursele suficiente pentru a-i păzi
După evadarea deținutului de cetățenie turcă de la Penitenciarul Rahova, ministrul Justiției susține că astfel de situații sunt rare, extrem de rare. El susține că la 3.000 de permisii acordate a fost înregistrat un singur caz în care deținutul nu s-a întors. Ministrul Justiției a explicat că deținuții sunt evaluați periodic și că se acordă aceste recompense în raport de modul în care persoana, în penitenciar, participă la activități educative, la activități psihosociale, la activități religioase. El adaugă că aceste modificări de regim țin de aprecierea pe care comisia din penitenciar o face și că atunci când un deținut iese din penitenciar este anunțată poliția. „Haideți să discutăm onest și deschis. Avem un deficit de câteva mii de persoane care ar trebui să funcționeze în penitenciare. Având în vedere restricțiile financiare, nu putem să angajăm aceste persoane deși, dumneavoastră, vorbiți foarte corect de siguranța noastră, a tuturor. Când acești deținuți merg în permisie sau merg în afara perimetrului, nu avem resursele suficiente pentru a-i păzi și, în acest fel, nu putem nici să generăm venituri suplimentare, pentru că dacă ar merge, de exemplu, mai mulți la muncă, am genera și venituri pe care să le folosim inclusiv în aceste dotări”, a mai spus ministrul Justiției, la B1 Tv. Atas Abdullah a fost dat în urmărire națională și internațională, după ce nu a revenit în Penitenciarul Rahova la expirarea permisiei acordate pentru perioada 23–26 ianuarie 2026. Atas Abdullah era încarcerat din 2015 pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
87 de deținuți politici au fost eliberați în Venezuela
Comitetul Mamelor pentru Apărarea Adevărului a emis o declarație în care raportează 87 de eliberări, potrivit Le Figaro. „În această dimineață, 1 ianuarie, mamele și rudele au raportat noi eliberări de prizonieri politici din închisoarea Tocoron (la 100 km vest de Caracas)”, a postat pe rețelele de socializare Comitetul pentru Libertatea Deținuților Politici (CLIPVE). Eliberarea deținuților, care „ne umple de bucurie”, este totuși insuficientă. Este o libertate limitată” sub supraveghere judiciară, „și mulți alții dintre cei dragi ai noștri continuă să fie privați arbitrar de libertate”, scrie ONG-ul. „Nedreptatea continuă să afecteze sute de familii din întreaga țară. De aceea, insistăm că țara are nevoie de o amnistie generală care să acorde libertate deplină și completă tuturor celor deținuți arbitrar din motive politice ”, se arată în text. Peste 2 000 de deținuți eliberați în săptămânile viitoare Represiunea tulburărilor post-electorale care a urmat proclamării realegerii președintelui Nicolas Maduro a dus la 2.400 de arestări și 28 de decese, conform cifrelor oficiale. Autoritățile au anunțat eliberarea a peste 2.000 de persoane în săptămânile următoare. Până la Crăciun, autoritățile anunțaseră 99 de eliberări, în timp ce ONG-ul Foro Penal înregistrase 61. ONG-ul, care oferă reprezentare juridică multor deținuți, subliniază că eliberarea de miercuri îi include și pe doi „prizonieri politici” de la închisoarea Rodeo I, situată în statul Miranda (Caracas). Potrivit ONG-ului, în țară există aproximativ 700 de prizonieri politici. Presiune din partea SUA O misiune ONU a subliniat recent că represiunea s-a intensificat în ultimele luni. Aceste eliberări din timpul sărbătorilor au loc în contextul în care guvernul venezuelean se află sub o presiune intensă din partea Statelor Unite, care au desfășurat o flotilă de nave de război în Caraibe și au înăsprit sancțiunile petroliere împotriva țării, confiscând cel puțin două nave care transportau țiței venezuelean.
Iranul a executat șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi comis atacuri pentru Israel
Iran a executat sâmbătă șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi desfășurat atacuri în numele Israelului, într-un val de execuții considerat cel mai amplu din ultimele decenii, relatează AP. Autoritățile iraniene susțin că cei șase bărbați au ucis polițiști și membri ai forțelor de securitate, precum și că au orchestrat atentate cu bombe în jurul orașului Khorramshahr, în provincia Khuzestan. Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu unul dintre bărbați vorbind despre atacuri, afirmând că este prima dată când detaliile sunt făcute publice. Forțați să facă mărturisiri televizate Organizația kurdă Hengaw pentru Drepturile Omului a raportat execuțiile și i-a identificat pe toți cei șase ca fiind „deținuți politici arabi” reținuți în timpul protestelor din 2019. Potrivit grupului, Iran i-a acuzat de legături cu „Arab Struggle Movement for the Liberation of Ahvaz”, responsabil pentru atacuri asupra conductelor de petrol și alte incidente în sud-vestul Iranului. Hengaw a afirmat că bărbații au fost supuși torturii severe și forțați să facă mărturisiri televizate sub presiune. Populația arabă din Khuzestan se plânge de discriminare sistemică din partea guvernului central iranian, iar provincia a fost afectată de valuri de proteste similare cu restul țării în ultimii ani. Separat, Iran a executat sâmbătă și un alt deținut, acuzat că a ucis un cleric sunnit în 2009 în provincia Kurdistan, printre alte infracțiuni. Îngrijorări ONU pentru respectarea unor drepturi umane fundamentale În urma protestelor și a războiului din iunie, Iranul a început să execute prizonieri într-un ritm nemaivăzut de la sfârșitul războiului Iran-Irak din 1988, când mii de persoane au fost ucise. Organizațiile „Iran Human Rights (Oslo)” și „Abdorrahman Boroumand Center for Human Rights in Iran” (Washington) estimează că peste 1.000 de persoane au fost executate în 2025, cifra reală putând fi mai mare, întrucât Iran nu raportează fiecare execuție. Experții independenți pentru drepturile omului ai ONU au criticat de asemenea execuțiile din Iran, semnalând îngrijorări privind respectarea drepturilor fundamentale.
A făcut o avere cu ajutorul lui Ion Țiriac, apoi a falimentat totul. A ajuns la pușcărie, unde cămătarii români au vrut să-i dea o lecție: Au venit să mă bată
Fostul tenismen, care a făcut o avere impresionantă dintr-o carieră influențată de Ion Țiriac, a fost declarat falit în 2017, iar cinci ani mai târziu a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. Boris Becker a vorbit în premieră despre experiența sa din spatele gratiilor. Neamțul a ajuns să aibă datorii la deținuți români și s-a expus unui pericol iminent. Boris Becker, mărturisiri tulburătoare din închisoare: „Au venit să mă bată” Este cunoscut faptul că Ion Țiriac i-a gestionat cariera în tenis lui Boris Becker, oferindu-i totodată sprijin financiar și moral. Neamțul, ajuns acum la 57 de ani, a avut încasări de aproximativ 25 de milioane de dolari din cariera sa profesionistă în tenis. Suma include doar premiile în bani obținute din turnee și nu cuprinde sponsorizările, contractele publicitare sau alte surse de venit. În ciuda acestui fapt, Boris Becker a fost declarat falit în 2017, iar cinci ani mai târziu a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. Neamțul a primit pedeapsa pentru că nu ar fi declarat un bun imobil aflat în țara sa de proveniență. Fostul mare tenismen a fost încarcerat în Marea Britanie, la penitenciarele Wandsworth și Huntercombe, însă a fost eliberat condiționat după ce a executat opt luni de detenție. Recent, Becker a povestit cum, aflat în închisoare, a început să joace poker cu deținuți români și a ajuns să acumuleze o datorie de 500 de lire sterline. Fostul câștigător a șase titluri de Grand Slam a fost la un pas de a fi vătămat corporal în propria celulă, iar dacă o persoană apropiată nu l-ar fi ajutat să achite datoria, situația ar fi putut degenera grav. „După un joc de poker cu deținuți români care a durat câteva zile, am ajuns să am o datorie de 500 de lire sterline. Desigur, a fost o prostie și o nebunie din partea mea să joc poker cu astfel de oameni, dar am vrut să spun adevărul în cartea mea, altfel, nu are rost să o scriu. După tenis, am jucat poker profesionist o perioadă, așa că m-am gândit: ce s-ar putea întâmpla? Doar puțină distracție, nimic serios. Dar am ajuns să joc poker cu adevărați infractori, care veneau la mine în celulă și încercau să mă pălmuiască dacă nu plăteam datoria. Dacă un prieten din afara închisorii nu ar fi rezolvat problema printr-un transfer de bani, aș fi fost un om complet diferit astăzi”, a spus Boris Becker, conform publicației germane Suddeutsche Zeitung.
Ce producție la hectar au obținut deținuții de la Mioveni. Surplusul de legume, vândut la preț de producător
Deținuții de la Mioveni își cultivă singuri legumele și grâul pentru pâine, pe terenul GAZ-ului( Gospodăria Agro-Zootehnică) de la Micești, Argeș. Astăzi, au și recoltat grâul. Luni, persoanele aflate în detenție în Penitenciarul Mioveni au treierat grâul și au obținut o recoltă destul de bună, spune, pentru Gândul directorul Penitenciarului Mioveni, Patric Ghebaru. „Am avut cultivat grâu pe 17,5 hectare, iar primele estimări sunt extrem de optimiste. Anticipăm un excedent de aproximativ 2 tone pe hectar, față de planul inițial de producție. Cu alte cuvinte, 7 tone de grâu pe hectar, înmulțit cu 17,5 hectare, înseamnă o producție de 125,5 tone de grâu. În funcție de cum apreciază fiecare, poate părea mult sau puțin. Însă, noi știm că pentru unitatea noastră e mult și alegem ca diferența ce depășește consumul unității să o transformăm în venit la bugetul de stat.” Dar munca în agricultură nu se termină aici, pentru deținuții și angajații de la Mioveni. Au câteva solarii pline cu roșii, dar și ardei, vinete, dovlecei etc. „Avem înființată o cultură de tomate pe 400 de metri pătrați, cu o obligație asumată în plan de 1.250 de kilograme. Dar, la cum arată producția actuală, anul acesta vom depăși planul asumat și, cu puțin noroc, poate reușim să punem și în vânzare către populație. După cum vă amintiți, anul trecut am reușit să vindem dovlecelul la doar 50 de bani kilogramul și am reușit să transformăm o tonă în venit la bugetul de stat, după asigurarea stocului necesar consumului nostru. Dacă totul va merge bine și nu se va compromite nicio cultură, estimăm să producem: tomata la 4,28 lei, castraveții la 1,23 lei, ardeiul kapia la 5,63 lei, vinetele la 4,62 lei, dovlecelul la 0,69 leițkg (ceva mai scump decât anul trecut), varza la 0,86 lei și cartofii la 2,23 lei.” Directorul unității de detenție a mai spus, pentru Gândul, că oricine poate cumpăra legume de la penitenciar, în baza unei cereri trimise pe adresa de mail, care să aibă o copie de buletin și să specifice ce cantitate de legume dorește. Produsele au prețul de producție, fără niciun fel de adaos comercial. „Aflată printre puținele gospodării agrozootehnice funcționale, ne propunem ca, după recepționarea construcției din vecinătate, să dăm și mai multă viață pământului, întrucât ne dorim să fim un exemplu că se poate”, a mai spus Patric Ghebaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă Florin Barbu RESPINGE proiectul de buget al UE /„Nu sunt de acord să amestecăm mâncarea din România cu jaloane și ținte”
Paște în penitenciar, cu ouă roșii și cozonac. Ce mănâncă deținuții în zilele de sărbătoare
Preparatele tradiționale nu lipsesc de pe masa de Paște pentru deținuții din România, aceștia putând alege din meniul de sărbătoare în funcție de religie și regimul alimentar. Oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au gândit un meniu special pentru persoanele încarcerate, în limita prevederilor legale. Conform celor mai recente date publicare de Administrația Națională a Penitenciarelor, valabile la data de 18 aprilie, în cele 44 de unități din țară sunt 24.544 de persoane private de libertate. Conducerea ANP a elaborat lista cu preparatele pe care le vor primi deținuții care vor să sărbătorească Învierea Domnului, au transmis, la solicitarea Gândul, reprezentații instituției. „La fel ca în anii precedenți, îmbunătățirea meniului și a hranei acordate persoanelor private de libertate, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, a constituit unul dintre mijloacele de compensare a efectelor încarcerării de lungă durată, cu un impact pozitiv asupra stării de spirit a acestora, menite să contribuie la promovarea unui climat favorabil executării pedepselor privative de libertate”, a precizat, în răspunsul pentru Gândul, comisar de poliție penitenciară Ionela Chițan, șefa Serviciului Cabinet de la Administrația Națională a Penitenciarelor. Potrivit oficialului ANP, ținând cont de prevederile legale, în vederea uniformizării, la nivelul sistemului penitenciar, a meniului ce va fi acordat persoanelor private de libertate pentru prima și a doua zi a Sărbătorilor pascale, se recomandă prepararea unui meniu orientativ, unitățile penitenciare având posibilitatea modificării sau înlocuirii produselor recomandate, în funcție de disponibilitățile și stocurile existente sau de contractele încheiate la nivel de unitate penitenciară, cu încadrarea între baremurile calorice și valorile financiare minime și maxime ale normelor de hrană. Astfel, pentru prima zi de Paște, deținuții vor avea, la alegere, în funcție de regimul alimentar și religie: – mic dejun: ceai, brânză, mezeluri; – prânz: ou roșu, pâine, ceapă verde, ridiche, drob; ciorbă de miel, de porc, de vită sau de pui; piure de cartofi cu friptură de miel, de porc, de vită sau de pui și sos; cozonac, băutură răcoritoare sau apă minerală (500 ml); – cină: pilaf de orez cu carne de porc, de vită sau de pui. Și meniul pentru a doua zi de Paște include preparate tradiționale: – mic dejun: ceai, brânză, marmeladă, mezeluri; – prânz: ou roșu, pâine, ceapă verde, ridiche, drob; ciorbă țărănească cu carne de porc, de vită sau de pui; iahnie de fasole cu cârnați; cozonac, băutură răcoritoare sau apă minerală (500 ml); – cină: paste cu brânză Conform legii, norma de hrană pentru o persoană privată de libertate în prima și a doua zi de Paște crește de la valorile stabilite între 2,96 lei și 3,11 lei pe zi la maximum 8,26 lei, exclusiv TVA. CITEȘTE ȘI: Traficantul Maru, legături PERICULOASE cu cei mai violenți cântăreți de trap. Primele ipoteze ale anchetatorilor după moartea lui Rareș Secretele ”fortăreței” din care brokerii își ÎNȘELAU clienții. Comparația cu ”Lupul de pe Wall Street” și controalele cu detectorul de minciuni Dezertorul din Slatina care a împușcat doi oameni cu AKM-ul a ajuns să facă PRĂPĂD în Belgia și Franța. A recidivat imediat după eliberare Mascații Poliției Ilfov, filmați în timp ce provocau haos pe șoseaua de centură. Ar fi făcut inclusiv un accident și ar fi fugit de la fața locului Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele