Ministrul Apărării: Scutul de la Deveselu este un element de securitate fantastic. Ne sporește nouă capacitatea de a descuraja
Scutul de la Deveselu a fost proiectat și a fost poziționat, în principal, pentru două aspecte: pentru plecarea rachetelor din Rusia și pentru coborârea rachetelor dinspre Iran. Doar acolo este segmentul în care rachetele pot fi interceptate. Pe segmentul de plecare și pe segmentul de coborâre. Geometriile de la Deveselu sunt acoperite pe ambele scenarii, a explicat ministrul Apărării, Radu Miruță, duminică seară, la Antena 3 CNN. „Funcționează. S-a dovedit funcțional pe nave Marea Mediterană. Îl avem în România și este un element de securitate fantastic. Când cineva se gândește ca o rachetă balistică să traverseze o zonă pe care scutul de la Deveseul o mătură, își dă seama că pe acolo nu poate să treacă. Și ăsta este un element care ne sporește nouă capacitatea de a descuraja. Te descurajezi să ai o astfel de acțiune pentru că știi, unu, că vei fi interceptat, nu îți vei atinge scopul, doi știi că se întâmplă asta într-o țară membră NATO, care implică reacția tuturor țărilor membre NATO în ansamblu, conform tratatului!”, a spus ministrul Apărării.
România analizează invitația Franței privind descurajarea nucleară. Tanczos Barna: Ajunge prima dată la președintele țării
Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”. Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului. Propunerea Franței și reacția de la București Președintele Franței a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării. Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate. „Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. Poziția Ministerului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective. „În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu. Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte. „Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea. O decizie cu implicații strategice România găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată. Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.
Ministrul Apărării: România nu a oferit sprijin pentru atacul împotriva Iranului și nu a primit solicitări de implicare
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu a avut niciun rol în acțiunile militare declanșate împotriva Iranului și că nicio infrastructură aflată pe teritoriul național nu a fost utilizată în acest scop. Miruță a declarat că statul român nu a pus la dispoziție facilități, baze sau alte resurse care să contribuie la atacurile recente. „Vă confirm că, de pe teritoriul naţional, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seară sau când a fost iniţiat atacul împotriva Iranului. Nu s-au folosit, că am primit multe întrebări zilele astea la minister, s-a folosit de pe teritoriul naţional vreo facilitate pentru a ajuta un astfel de atac? Şi răspunsul pe care l-am primit de la şeful Statului Major este că nu”, a declarat ministrul Apărării, luni seară, la Euronews România. În contextul tensiunilor din regiune, ministrul a fost întrebat dacă autoritățile de la București au primit vreo cerere de implicare, inclusiv pentru eventuale acțiuni desfășurate în Europa, după ce o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac iranian. Radu Miruță a precizat că, până în prezent, nu există o astfel de solicitare oficială. „Se întâmplă multe lucruri în primele zile ale unui astfel de atac militar şi sunt şi foarte multe informaţii care se împing într-o anumită direcţie. Eu vă spun oficial că România, până în acest moment, nu a primit o astfel de solicitare”, a răspuns ministrul.
Aniversarea sistemului ANTIRACHETĂ de la Deveselu. Mesajul Ambasadei SUA despre o etapă importantă în parteneriatul strategic dintre SUA și România
Misiunea diplomatică a Washingtonului la București a marcat, duminică, printr-un mesaj pe Facebook, aniversarea sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, descris drept „o etapă importantă în parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România”. Ambasada SUA la București precizează că sistemul a cotribuit la creșterea capacitatății de descurajare pe flancul estic al NATO, iar colaborarea bilarerală de la Deveselu demonstrează „puterea alianței” dintre cele două state și angajamentul comun față de stabilitatea regională. Sistemul SUA de apărare antirachetă Aegis Ashore (Aegis Ashore Missile Defense System – AAMDS) din România este găzduit de Baza Militară 99 Deveselu, care pe 1 mai 2025 a împlinit 13 ani de existență. „Amplasat la Baza Militară Deveselu, acest sistem de ultimă generație joacă un rol vital în arhitectura de apărare antirachetă a #NATO. De la activarea sa, Aegis Ashore a sporit securitatea și capacitatea de descurajare pe flancul estic al NATO. Colaborarea dintre forțele americane și române la Deveselu demonstrează puterea alianței noastre și angajamentul nostru comun față de stabilitatea regională. Prin prezența sa în România, Aegis Ashore contribuie nu numai la protejarea aliaților noștri, ci și la consolidarea puterii și a securității Americii. #SUARomania145”, a transmis Ambasada SUA la București pe Facebook. 145 de ani de relații diplomatice Mesajul este încheiat cu o etichetă ce marchează aniversarea relațiilor bilaterale. În 2025 se împlinesc 145 de ani de relații diplomatice romano-americane, potrivit MAE. România şi Statele Unite ale Americii au stabilit relaţii diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenţie diplomatică. Două luni mai târziu acestea au fost ridicate la nivel de legaţie. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941, în contextul celui de-al doilea Război Mondial, şi au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie. „Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” a fost semnat acum aroape 14 ani, la 13 septembrie 2011 și a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. Negocierile pe marginea acestui acord au fost iniţiate la 17 iunie 2010, textul său fiind agreat de cele două părţi la 4 mai 2011 şi parafat la 6 iunie 2011. La 29 iulie 2014 a fost finalizat cadrul juridic de implementare a Acordului prin semnarea ultimelor 3 Aranjamente de Implementare. La 12 mai 2016 a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În Comunicatul Final al Summit-ului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. Câți militari români sunt în România La începutul lunii aprilie, MApN transmitea că România nu a primit nicio informare oficială cu privire la posibila retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, după o stire apărută pe surse în presa internațională, precizând că toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru „sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional”. „Precizăm că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică”, au transmis reprezentanții MApN, într-un comunicat de presă. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată. La acel moment, în România erau dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Sursa: MApN – Facebook Citiți și: MApN despre posibila RETRAGERE a 10.000 de militari americani din România și Polonia. „Toate acordurile bilaterale sunt în vigoare” SUA propun noi investiții la scutul de la Deveselu. Vor juca un rol cheie în apărarea strategică a NATO. Legătura cu războiul din Ucraina Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele