Ion Cristoiu: Nu țin minte să fi vorbit Nicușor Dan în 2016 de vreun ATAC hibrid al Rusiei. Unde este dezinformarea rusă?
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre declarația lui Nicușor Dan legată de atacul hibrid al Rusiei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Deci faptul că el a făcut 3 interviuri este influența lui Putin?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre atacul hibrid al Rusiei asupra României. În urma declarației lui Nicușor Dan, jurnalistul se întreabă ce este un atac hibrid. Președintele țării ar fi spus că de 10 ani România a fost atacată hibrid de către Rusia. Jurnalistul se întreabă cum poate fi vorba de 10 ani. În 2015, susține acesta, nimeni nu vorbea despre vreun atac hibrid rusesc. Anul 2015 – 2016 reprezenta al doilea an de mandat al președintelui Klaus Iohannis. Acesta reia ideea și se întreabă dacă a fost vreun zvon legat de așa ceva în acei ani. Cristoiu spune și faptul că nimeni nu îi poate explica ce este acela un atac hibrid. A existat o vreme, spune acesta, în care se întreba cum se produce dezinformarea. Ironic, acesta întreabă dacă faptul că Nicușor Dan a dat 3 interviuri nu este cumva tot o formă de influență a lui Putin. „Nicușor Dan a spus că România este atacată hibrid de 10 ani, deci din 2015. Păi cum din 2015? Eu nu țin minte ca prin 2015 sau 2016 să fi vorbit de vreun atac hibrid. Mi-am dat acum seama de prostie. 2025 minus 10 ani înseamnă 2015. Era al doilea an al președintelui Klaus Iohannis. Ai auzit tu de atunci și până acum de așa ceva? Nimeni nu poate să spună în ce constă un atac hibrid, un război hibrid. Nici eu nu pot să îți spun pentru că nu există niciun… Știi că într-o vreme întrebarea mea era cum? Cum are loc dezinformarea rusească? Nimeni nu a venit să ne spună. Nicușor Dan a vorbit. Să fie întrebat un politician, că și Grindeanu a vorbit despre asta, cum dezinformează rușii. Deci faptul că el a făcut 3 interviuri este influența lui Putin? Păi nu înțeleg. El spune toate prostiile.”, a explicat jurnalistul.
Ce este dezinformarea sau informarea incorectă în România. Noua legislație CNA care ar putea rezolva problema știrilor false
Într-un climat mediatic tot mai polarizat și marcat de fluxuri constante de informații, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) face un pas important în clarificarea și combaterea fenomenului de dezinformare. Publicarea noului Cod al Audiovizualului în Monitorul Oficial aduce, pentru prima dată, definiții legale clare pentru termenii „dezinformare” și „informare incorectă” – concepte frecvent discutate, dar până acum slab reglementate în România. Această inițiativă vine în contextul în care tot mai multe posturi TV și platforme online sunt acuzate că difuzează conținut care induce publicul în eroare sau alterează realitatea. CNA a aplicat deja sancțiuni considerabile în 2025, iar prin aceste noi clarificări legale, autoritatea își consolidează cadrul de intervenție și supraveghere. Dezinformarea, definită legal ca acțiune intenționată Potrivit Deciziei nr. 573/2025 emisă de CNA, „dezinformarea” este definită ca fiind „acțiunea de răspândire intenționată de informații al căror caracter fals sau înșelător este verificabil, care poate cauza prejudicii unei persoane, unui grup social, unei organizații sau interesului public”. Altfel spus, este vorba despre difuzarea deliberată de conținut fals, cu scopul clar de a manipula sau induce în eroare. Prin contrast, „informarea incorectă” este descrisă ca „răspândirea de informații false fără intenție, dar care totuși produc prejudicii”. Această distincție este esențială în evaluarea gravității unei încălcări și în aplicarea sancțiunilor. În trecut, lipsa acestor definiții lăsa loc de interpretări, iar sancțiunile aplicate de CNA se bazau pe principii generale de echilibru și corectitudine în informare. Acum, odată cu adoptarea noilor reglementări, autoritatea are o bază legală clară pentru a acționa mai ferm și mai eficient împotriva conținutului manipulator. Amenzi, suspendări și digitalizare: cum se va aplica noul Cod al Audiovizualului Introducerea acestor definiții nu este doar o formalitate. În prima jumătate a anului 2025, CNA a sancționat deja mai multe posturi TV pentru dezinformare. Realitatea Plus a primit amenda maximă de 200.000 de lei, în timp ce România TV a fost sancționată cu două amenzi de câte 20.000 de lei și cu suspendarea emisiei pentru trei ore. Noile reglementări permit autorității să acționeze nu doar împotriva televiziunilor, ci și în zona platformelor sociale. CNA a început deja să colaboreze cu rețele precum Facebook, TikTok sau X (fostul Twitter), acolo unde dezinformarea se răspândește rapid, iar verificarea conținutului este mai dificilă. În paralel, instituția a demarat un amplu proiect de digitalizare în valoare de peste 102 milioane de lei, finanțat din fonduri europene. Acest sistem digital de monitorizare va spori capacitatea CNA de a urmări și sancționa conținutul problematic în timp real. Finalizarea este estimată pentru iulie 2028, dar primele module de supraveghere ar putea fi active încă din 2026. Noul Cod al Audiovizualului va intra în vigoare oficial începând cu 7 august 2025, iar toate posturile TV, radiourile și platformele media online care intră sub incidența reglementărilor CNA vor fi obligate să se conformeze. Este de așteptat ca, odată cu aplicarea acestor prevederi, să existe o creștere a presiunii asupra furnizorilor de conținut de a verifica sursele și de a evita difuzarea de informații neconfirmate.
YouTube devine mai tolerant cu dezinformarea – Schimbările făcute imediat după ce Donald Trump a fost reales președinte al SUA
YouTube a modificat în tăcere politica de moderare a conținutului, permițând ca un volum mai mare de informații înșelătoare sau dăunătoare să rămână accesibil pe platformă. Conform unor documente interne consultate de The New York Times, noile directive oferite moderatorilor prevăd că videoclipurile pot rămâne online chiar dacă până la 50% din conținutul lor contravine regulilor YouTube, o creștere semnificativă față de pragul anterior de 25%, scrie publicația Engadget. Schimbarea a fost introdusă la jumătatea lunii decembrie 2024, la o lună după ce Donald Trump a fost reales în funcția de președinte al Statelor Unite. Deși oficialii YouTube susțin că noua abordare are ca scop „protejarea libertății de exprimare”, criticii avertizează că relaxarea standardelor ar putea duce la creșterea cantității de dezinformare periculoasă prezentă pe platformă. Interes public versus risc de prejudiciu În declarațiile oferite presei, reprezentanții YouTube au justificat politica printr-o reinterpretare a ceea ce înseamnă „interes public”. Platforma consideră acum că anumite subiecte, precum alegerile, mișcările sociale, identitatea de gen sau imigrația, trebuie să beneficieze de un tratament special, chiar dacă videoclipurile conțin afirmații înșelătoare sau potențial dăunătoare. Nicole Bell, purtătoare de cuvânt a YouTube, a declarat pentru The New York Times că platforma ajustează în mod constant ghidurile de moderare „pentru a reflecta noile forme de discuție și conținut care apar pe platformă, inclusiv podcasturile de lungă durată”. Bell a mai spus că politica de exceptare în cazul conținutului cu valoare educativă, documentară, științifică sau artistică (EDSA) rămâne în vigoare, chiar dacă aceste cazuri reprezintă o „mică parte” din totalul materialelor publicate pe YouTube. Totuși, exemplele concrete ridică semne de întrebare. Moderatorilor li s-a prezentat ca exemplu un videoclip intitulat „RFK Jr. lovește în injecțiile care modifică genele”, în care se afirmă fals că vaccinurile împotriva COVID-19 modifică ADN-ul uman. Deși videoclipul a fost în cele din urmă eliminat, nu este clar dacă acest lucru s-a datorat schimbării poziției YouTube sau altor factori. O chestiune care are la bază conceptul de toleranță? Într-un context aparent contradictoriu, YouTube a anunțat că a eliminat cu 22% mai multe videoclipuri considerate instigatoare sau abuzive față de anul anterior. Totuși, platforma nu a oferit detalii despre numărul total de raportări sau despre câte dintre acestea ar fi fost eliminate în baza politicilor anterioare. Un alt caz controversat a implicat un videoclip cu un atac verbal împotriva unei persoane transgender, precum și unul în care un comentator descria o moarte violentă în legătură cu fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol. Ambele materiale au fost considerate, în mod inițial, acceptabile din perspectiva noilor reguli privind interesul public.
TikTok dezinformează despre sănătatea mintală: peste 50% dintre cele mai populare clipuri includ informații false
Un studiu detaliat publicat recent de The Guardian arată că TikTok, una dintre cele mai utilizate platforme de social media din lume, găzduiește o cantitate alarmantă de informații incorecte despre sănătatea mintală. Analiza dezvăluie că peste jumătate dintre cele mai populare videoclipuri pe acest subiect sunt eronate sau înșelătoare, ceea ce stârnește îngrijorări legate de impactul asupra utilizatorilor, în special asupra tinerilor. Cercetarea a evaluat conținutul celor mai vizionate 100 de videoclipuri despre sănătatea mintală de pe TikTok și a constatat că doar o proporție redusă respectă standardele de acuratețe științifică. În contextul în care multe persoane își găsesc informații despre sănătate pe rețelele sociale, această descoperire nu este doar nefericită, ci și periculoasă, având în vedere consecințele pe care le poate avea dezinformarea asupra stării mentale a utilizatorilor. Dezinformarea, un pericol pentru sănătatea publică Cercetătorii au subliniat că videoclipurile de pe TikTok care tratează subiecte precum depresia, anxietatea sau ADHD sunt adesea realizate de creatori fără pregătire medicală sau psihologică. În multe cazuri, aceste materiale promovează concepții greșite, recomandări nevalidate științific sau generalizări exagerate, care pot induce confuzie sau chiar adoptarea unor comportamente nesănătoase. Un exemplu comun îl reprezintă videoclipurile despre auto-diagnosticare, care, deși populare și bine intenționate, pot încuraja oamenii să se bazeze pe conținut superficial în loc să solicite un specialist. Acest fenomen este deosebit de periculos pentru tinerii vulnerabili, care pot avea dificultăți în a distinge între informațiile valide și cele false. Mai mult, interacțiunea emoțională puternică asociată cu aceste clipuri poate face conținutul fals să pară mai credibil, mai ales în cazul subiectelor sensibile. Experții în domeniul sănătății mintale atrag atenția asupra faptului că aceste erori de informare nu doar că încurajează stigmatizarea bolilor psihice, dar pot și întări stereotipuri nocive care afectează relațiile interpersonale și accesul la tratament. Creșterea responsabilității pe platformele sociale Având în vedere rolul tot mai important al TikTok în viața de zi cu zi a tinerilor, autorii studiului cer măsuri mai stricte în ceea ce privește moderarea și controlul conținutului. Acțiuni precum etichetarea materialelor bazate pe date greșite sau promovarea producătorilor de conținut educațional verificat ar putea limita răspândirea dezinformării. TikTok a încercat deja să implementeze funcții care să promoveze surse verificate de informare, precum și să introducă mesaje de avertizare pentru anumite subiecte controversate, însă studiile recente sugerează că măsurile existente sunt încă insuficiente. De asemenea, există o cerere din ce în ce mai puternică pentru reglementarea rețelelor sociale la nivel global într-un mod care să favorizeze protejarea sănătății mintale a utilizatorilor. Pe de altă parte, responsabilitatea nu ar trebui să revină doar platformelor. Tot mai multe organizații din domeniul sănătății mintale încurajează educația media pentru utilizatori, astfel încât aceștia să învețe să verifice sursele și să recunoască informațiile neautorizate. Specialiștii recomandă, de asemenea, ca cei aflați în dificultate să le acorde atenție primară medicilor sau psihologilor autorizați, în loc să caute soluții rapide în mediul digital. Într-o lume digitalizată, unde informațiile false circulă cu o viteză alarmantă, identificarea și combaterea lor devin esențiale pentru sănătatea noastră colectivă. Studiul recent nu doar că trage un semnal de alarmă, dar subliniază și urgența unor acțiuni concertate pentru a limita impactul negativ al dezinformării asupra sănătății mintale.
Precizările Președinției după FAKE-news-ul cu Bolojan: Nu a declarat și nici nu a sugerat că țara noastră este dispusă să trimită militari în Ucraina
Coordonatorul Cancelariei Președintelui interimar al României și Consilierul Prezidențial pentru Securitate Națională, Cristian Diaconescu, vine cu mai multe precizări în contextul apariției în spațiul public, în special pe unele rețele sociale, a unor informații complet neadevărate, atribuite în mod eronat unor declarații ale Președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, referitoare la o posibilă trimitere de militari români în Ucraina. „În niciun context, oficial sau neoficial, Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, nu a declarat și nici nu a sugerat că țara noastră este dispusă sau intenționează să trimită militari români în Ucraina. Dimpotrivă, declarațiile sale publice au subliniat în mod constant continuarea sprijinului multidimensional al României pentru Kiev, fără a include perspectiva dislocării de trupe în țara vecină aflată în conflict. Aceasta este în concordanță cu poziția națională stabilită în urma consultărilor cu reprezentanții partidelor politice, în pregătirea participării la Consiliul European din 20 martie 2025, și cu decizia adoptată în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 martie 2025”, transmite Administrația Prezidențială. Administrația Prezidențială precizează că o eventuală decizie privind dislocarea de militari români într-o zonă de conflict trebuie adoptată de CSAT și supusă aprobării Parlamentului. „Prin urmare, o astfel de măsură nu poate fi luată unilateral de Președintele României, fără o comunicare publică prealabilă, clară și lipsită de echivoc. Totodată, Coordonatorul Cancelariei Președintelui interimar al României și Consilierul Prezidențial pentru Securitate Națională, Cristian Diaconescu, îndeamnă cetățenii și reprezentanții mass-media să consulte sursele oficiale și să evite diseminarea sau amplificarea informațiilor neverificate și, implicit, potențial false”, adaugă sursa citată. MApN: Toate aceste speculații sunt false Ilie Bolojan este ținta unei campanii de dezinformare pe platforma chinezească TikTok. Acțiunea vizează sprijinul oferit de România pentru Ucraina și prezintă așa-zise „dovezi” ale unei decizii luate la nivelul conducerii statului român de a trimite trupe în țara vecină afectată de război. „Aceste speculații nu au nicio bază reală și reprezintă încercări de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina”, transmite MApN. Campania de dezinformare este alimentată cu o declarație făcută de Ilie Bolojan la sfârșitul lunii februarie 2025, în urma consultărilor cu partidele politice parlamentare. „Declarația scoasă din context este prezentată acum drept o poziționare recentă, care ar aduce „dovezi” că, la nivelul conducerii statului, ar fi fost luată „decizia” de a trimite trupe ale Armatei României în Ucraina, drept sprijin militar pentru această țară”, mai arată sursa citată. Foto: InfoRadar CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
H.D. Hartmann: După 2020 s-a schimbat cursul istoric al Europei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre modul în care întreaga lume s-a schimbat după anul 2020. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D.Hartmann: „Noi nu mai vorbim de democrație astăzi.” În incipitul discuției, jurnalistul Marius Tucă a introdus în discuție crearea unor canale de combatere a dezinformării, moduri de fact-check-ing. Tucă a aruncat și ideea că toate aceste forme de combatere au început să prindă viață după anul 2020. H. D. Hartmann a explicat apariția rețelelor de combatere a dezinformării, drept rezultate normale ale unor evenimente ca cele prin care a trecut omenirea după începerea Pandemiei de Covid din anul 2020. Acesta susține că astfel de evenimente nu sunt normale în istoria lumii. „Pot să fiu rău? Cum e Hartmann? Aceste crime, care au fost făcute după 2020, începând cu pandemia, sunt atât de grave, încât au schimbat cursul cultural și istoric al Europei și al lumii. România s-a schimbat. Lovitura dată în 06 decembrie 2024 a schimbat cursul istoriei României. Mie îmi pare foarte rău pentru acești imberbi analfabeți de peste tot, de unde sunt. Ei nu realizează că ei au schimbat cursul istoriei României. Noi nu mai vorbim de democrație astăzi. Noi nu mai vorbim de epoca democrației. Alegerile din mai, că sunt, că nu sunt, nu contează, legitime, ilegitime, istoria va decide. Sau va decide un judecător, la un moment dat. Ele sunt produsul unei lovituri de forță. Lovitură care nu-i normală în istorie, care nu-i normală în dezvoltarea demografică. Din punctul meu de vedere, candidații de astăzi… Victor Ponta nu s-ar fi gândit niciodată la alegerile legale și legitime, de anul trecut, să se ducă drept candidat. Nici nu i-ar fi trecut prin minte. Nu aveam niciun fel de idee, absolut, că Terheș va trăda România.”, a explicat H.D.Hartmann
H.D.Hartmann: Criminalitatea cibernetică este o problemă, dar nu poate fi la același nivel cu DEZINFORMAREA
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat securitatea cibernetică și problemele României în contextul dezinformării masive. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D.Hartmann: „Tu realizezi ce dictatură împuțită s-a creat în numele democrației?!” Analistul H.D. Hartmann a vorbit deschis despre cum criminalitatea cibernetică este o reală problemă, dar este depășită de dezinformare. În același discurs, profiler-ul a menționat că în numele democrației sunt anchetați oameni din Marea Britanie pentru declarațiile postate pe rețelele sociale. Hartmann a menționat și un caz în care doi părinți folosind un limbaj ceva mai dur pe un grup de pe o platformă de comunicare, destinat părinților dintr-un liceu, au fost arestați și anchetați timp de 6 ore, pentru lucrurile postate în acel grup. „Criminalitatea cibernetică, da, este o problemă și avem probleme cu ea. Dar cu dezinformare am eu probleme. Vezi, tu… Asta e frumusețea la minciunea europeană și a Uniunii Europene. Ei bagă dezinformarea la nivel de criminalitate. Chiar lângă criminalitate. Cum face Marea Britanie care-și arestează cetățenii. Tu știai că în Marea Britanie sunt arestați și anchetați 30 de oameni pe zi? Asta pentru un meme sau pentru ce scriu pe media socială? Tu realizezi ce dictatură împuțită s-a creat în numele democrației? Păi ei au ieșit din Uniunea Europeană să nu fie arestați și a venit nenorocitul ăsta de Starmer, care îi arestează pe capete. Asta este teroare. Oamenii nu se vor mai duce la media socială. De ce? Ca să nu fie arestați! Deci a fost cazul în care săptămâna trecută, doi părinți au folosit un limbaj mai dur pe un grup Whatsapp de părinți, dintr-un liceu. A venit poliția, i-a arestat și i-a anchetat timp de 6 ore.”, a explicat analistul H.D.Hartmann, în emisiunea lui Marius Tucă.
MAI demontează dezinformările electorale: Polițiștii și jandarmii nu au acces la BULETINELE de vot. Nu vă lăsați manipulați!
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis marți un mesaj de avertizare cu privire la o serie de informații false care circulă în spațiul public legate de implicarea forțelor de ordine în procesul electoral. „Dacă cineva îți spune că jandarmii sau polițiștii transportă, numără ori distrug voturi, să știi că ești ținta unei dezinformări”, avertizează reprezentanții MAI într-un mesaj video publicat pe Facebook. Reprezentanții ministerului precizează că, „în niciun moment, jandarmii și polițiștii nu intră în contact cu materialele electorale, acestea fiind gestionate exclusiv de membrii comisiilor electorale”. „Transportul buletinelor de vot, al ștampilelor și al proceselor-verbale nu se face cu mașinile Jandarmeriei sau ale Poliției. Jandarmeria are sarcina de a asigura doar protecția transportului materialelor electorale”, informează MAI. „Respectă și cere respect” MAI mai transmite că scopul celor care dezinformează este să creeze ostilitate în rândul cetățenilor față de forțele de ordine și față de alți cetățeni. „Nu te lăsa manipulat. Nu distribui astfel de informații fără să verifici sursa și veridicitatea lor”, avertizează instituția. CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele