Septimiu Costea, CEO Nova Power&Gas: Clujul este un magnet care atrage investiții și poate exporta know-how și tehnologie
CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat, la finalul conferinței Gândul „Portret România – Cluj-Napoca”, rolul strategic al acestui municipiu în dezvoltarea economică regională și importanța investițiilor în infrastructura energetică pentru susținerea competitivității și atragerea de noi finanțări . La finalul conferinței „Portret România – Cluj-Napoca”, Septimiu Costea, CEO al Nova Power & Gas, a subliniat poziția strategică a municipiului Cluj-Napoca în economia regională și capacitatea sa de a atrage investiții și oportunități de dezvoltare. Reprezentantul companiei a amintit că Nova Power & Gas este o afacere cu capital integral românesc, fondată la Cluj în urmă cu aproape 30 de ani, care și-a extins activitatea la nivel regional. „Clujul este un magnet. Trebuie să întreținem acest magnet, să performeze foarte bine, iar pentru aceasta noi, prin investițiile noastre, prin decizia și prin curajul acționarilor, putem să susținem această economie pentru a atrage cât mai multă activitate economică în zonă și la nivel regional”, a declarat Septimiu Costea. Conferința Gândul „Portret România – Cluj-Napoca” Investiții de peste 500 de milioane de euro în energie CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat contribuția companiei la dezvoltarea economiei locale și regionale prin investițiile realizate în ultimii ani, în special în sectorul energetic. Potrivit acestuia, investițiile companiei au depășit pragul de 500 de milioane de euro și au avut ca obiectiv consolidarea securității energetice și asigurarea unei surse de energie fiabile pentru mediul de afaceri. „Prin investițiile noastre, care în ultimii ani s-au ridicat la peste 500 de milioane de euro, ținem să susținem această economie și să aducem energia flexibilă și sigură în momentul în care nevoia de consum este maximă”, a precizat Costea. Acesta a subliniat că disponibilitatea unei energii predictibile și accesibile reprezintă unul dintre factorii-cheie în decizia investitorilor de a dezvolta proiecte într-o anumită regiune. De la atragerea investițiilor la exportul de tehnologie În viziunea liderului Nova Power & Gas, Clujul trebuie să depășească statutul de simplu beneficiar al investițiilor și să devină un exportator de competențe, tehnologie și expertiză. „Clujul este un magnet care atrage investiții, dar trebuie să îl privim și ca pe un centru care poate să aducă valoare adăugată și să exporte know-how și tehnologie, precum și specialiști pe care trebuie să-i creștem și să-i susținem pentru a putea genera valoare adăugată la nivel regional și, de ce nu, la un nivel și mai mare”, a afirmat acesta. Energie predictibilă pentru o economie competitivă Septimiu Costea consideră că dezvoltarea unor active energetice moderne și eficiente va contribui la creșterea competitivității economice și la consolidarea încrederii investitorilor. „Prin faptul că oferim energie predictibilă și sigură la prețurile corecte, vom beneficia în viitor de această tehnologie pentru a crea active cu un grad mult mai mare de siguranță, de randament și cu o funcționalitate mult mai sigură”, a concluzionat CEO-ul Nova Power & Gas. Mesajul transmis în cadrul conferinței a evidențiat legătura directă dintre investițiile în energie, dezvoltarea economică și capacitatea unei regiuni de a atrage și păstra investiții pe termen lung. Partenerii conferinței Gândul Portret România – Cluj-Napoca au fost E-Infra, Banca Transilvania, RetuRO și Electrica RECOMANDAREA AUTORULUI: GÂNDUL.RO aduce la Cluj-Napoca evenimentul „PORTRET ROMÂNIA” – lideri din business, administrație și inovare discută viitorul economic al regiunii Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca: „Nu putem să împărțim sărăcia. Avem nevoie de oameni de afaceri puternici”
Cătălin Caragea, Banca Transilvania: România are potențial ridicat de dezvoltare, dar are nevoie de colaborare mai strânsă între stat și mediul privat
România dispune de resursele necesare pentru dezvoltare economică și investițională, însă diferențele dintre dinamica mediului privat și cea a sectorului public rămân o provocare majoră. Declarația îi aparține lui Cătălin Caragea, Director general adjunct risc la Banca Transilvania, și a fost făcută la Conferița Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Oficialul bancar consideră că progresul depinde de un cadru legislativ favorabil și de un dialog mai eficient între autorități și companii. Cătălin Caragea susține că economia românească este marcată de un contrast evident între inițiativa mediului privat și ritmul de adaptare al sectorului public. „Cred că sunt două lumi la ora actuală în România, lumea privată și lumea publică. Lumea privată investește, este curajoasă, statul cred că poate să ne urmeze”, a declarat reprezentantul Băncii Transilvania. În opinia sa, România are perspective solide de dezvoltare, chiar dacă nu consideră utile comparațiile directe cu alte state membre ale Uniunii Europene. „O văd cu un potențial foarte mare. Nu neapărat aș face comparații că suntem în urmă sau înainte, dar potențialul nostru este cu adevărat de explorat”, a afirmat Caragea. Europa Connect – România Digitală Acesta a subliniat că avantajele României sunt multiple, de la resurse umane și financiare până la poziția geostrategică favorabilă. „Cred că avem tot ce ne trebuie. Avem resurse umane, cred că avem și resurse financiare, atât resurse interne, cât și fondurile disponibile, și cred că avem și o poziție geostrategică și efectul de bază, adică avem unde să creștem”, a explicat oficialul bancar. Pentru valorificarea acestui potențial, Caragea consideră esențială îmbunătățirea cadrului legislativ și intensificarea colaborării între instituțiile statului și mediul privat. „În primul rând, crearea unui cadru legislativ propice, care să faciliteze dezvoltarea, apoi un dialog mult mai strâns între actorii statali și mediul privat și, ulterior, acțiuni concrete pe ceea ce se planifică”, a concluzionat acesta. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect – România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”
Moscova testează ceva ce Europa abia visează: Metrouri fără șofer, nave autonome și mii de roboți pe străzi
În ciuda războiului și a sancțiunilor occidentale, tehnologia de ultimă generație se răspândește într-un ritm spectaculos în Moscova. Capitala rusă se pregătește să pună în funcțiune în următorii ani metrouri autonome, nave de pasageri autonome și o flotă de mii de roboți de livrare. Sancțiunile nu au împiedicat dezvoltarea Rusiei Potrivit Interfax, Moscova va lansa prima linie de metrou complet automatizată până în 2030. Trenurile fără șofer vor apărea mult mai devreme: operațiunile de testare fără pasageri vor începe în 2026. Primul metrou fără șofer pentru pasageri va intra în serviciu în 2027. Scopul dezvoltării nu este doar de a demonstra tehnologia. Metrourile automatizate vor putea circula cu un interval de 60-90 de secunde. Asta va crește semnificativ capacitatea rețelei. Potrivit administrației orașului Moscova, sistemul este deja operațional, primele trenuri fiind testate fără pasageri. Expansiunea tehnologică nu se oprește la metrou. Moscova se pregătește pentru soluții autonome în transportul fluvial. Conform planurilor, prima barcă fără șofer ar putea fi lansată în 2028. Dezvoltarea software-ului necesar va începe în 2026, adaptată la bărcile fluviale Moscova 1.0 deja operaționale. O decizie privind introducerea navigației autonome va fi luată în acest an, ținând cont de sistemele de control actuale. Obiectivul este de a crea un model de flotă fluvială care să funcționeze fără intervenție umană, dar sub supraveghere constantă. 3.000 de roboți curieri până la sfârșitul anului Cele mai spectaculoase rezultate pot fi deja observate pe străzi. În prezent, în Moscova lucrează aproximativ 200 de curieri roboți, dar până la sfârșitul anului 2026, acest număr ar putea crește la 3.000. Acești roboți autonomi livrează comenzi pe o rază de până la doi kilometri, fiecare unitate efectuând în medie 15 livrări pe zi. Curierii roboți au parcurs până acum peste 1,8 milioane de kilometri în mod independent și au finalizat aproape 850.000 de comenzi. Sistemul este complet automatizat, dispozitivele fiind monitorizate de operatori la distanță. Roboții utilizează trecerile de pietoni, recunosc semafoarele, detectează obstacolele în avans și selectează în mod independent ruta optimă. Evoluțiile din Moscova arată că orașele rusești nu fac un pas înapoi în ceea ce privește tehnologia, ci se îndreaptă spre o automatizare accelerată. În domeniile transporturilor, logisticii și infrastructurii urbane, acestea introduc soluții care se află încă în faza experimentală în multe țări occidentale.
Planul ambițios al primarului Ciprian Ciucu pentru București: Transport modern și termoficare eficientă
Într-un oraș afectat de dificultăți cronice în ceea ce privește mobilitatea și cu pierderi majore în sistemul centralizat de încălzire, Ciprian Ciucu, noul edil al Capitalei, promite proiecte sustenabile, atragerea de fonduri europene și expertiză tehnică pentru implementarea unor schimbări concrete. Totuși, planurile au stârnit și critici, mai ales legate de amploarea acestora și de sursele de finanțare. Transportul public – prioritatea numărul unu a primarului Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu a subliniat că modernizarea transportului public reprezintă unul dintre obiectivele centrale ale programului său. Acesta vizează continuarea achizițiilor de autobuze, tramvaie și troleibuze, precum și extinderea benzilor dedicate. Ele ar avea scopul de a reduce traficul și de a încuraja mai mulți locuitori să folosească transportul în comun. În prezent, aproximativ 60% dintre bucureșteni îl utilizează zilnic, iar aproape jumătate îl consideră principala problemă a orașului. Planurile se bazează și pe finanțările europene deja contractate de municipalitate, inclusiv aproape 400 de milioane de euro destinate achiziției de troleibuze noi și extinderii rețelei de tramvai. Sistemul de termoficare – investiții pentru eficiență și confort Un al doilea obiectiv major este reabilitarea rețelei de termoficare. Aceasta este marcată în prezent de pierderi uriașe, estimate la circa 2.000 de tone de apă pe oră. Primarul a anunțat programe de modernizare și eficientizare, sprijinite de fonduri europene. În 2025, Comisia Europeană a aprobat suplimentarea cu 16 milioane de euro a ajutoarelor de stat pentru aceste lucrări, parte a unui pachet total de peste 270 de milioane de euro. Modernizarea termoficării este considerată esențială atât pentru confortul locatarilor, cât și pentru reducerea consumului energetic și a emisiilor de carbon. Regenerare urbană și dezvoltare durabilă Planul de mandat include și proiecte de revigorare a cartierelor cu probleme sociale, cum ar fi Ferentari și Rahova. Acestea vor beneficia de investiții în infrastructura comunitară și spații verzi, în vederea îmbunătățirii calității vieții. Bugetul din 2026 va aloca fonduri dedicate dezvoltării durabile. Pentru implementarea acestor inițiative, administrația va colabora cu experți locali, inclusiv specialiști de la Universitatea Politehnica din București, care vor oferi suport tehnic pentru proiectele de infrastructură și termoficare. Din partea opoziției, au venit critici legate de faptul că, deși prioritățile sunt apreciate ca fiind corecte, acestea nu ar aborda suficient de amplu problemele sociale ale orașului. Printre sugestiile aduse se numără extinderea programului către domenii precum locuințele sociale sau consolidarea clădirilor vulnerabile la cutremur. De asemenea, succesul implementării depinde de cooperarea cu Consiliul General și cu primăriile de sector, pentru cofinanțarea proiectelor și atragerea de noi fonduri europene și guvernamentale.
Ministrul Dezvoltării: Împrumuturile PNRR, limitate din motive bugetare
„Mai îndeplinim o bornă importantă din implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care nu doar că nu se opreşte, ci se accelerează cu această ocazie. După cum am anunţat deja public, avem un preacord cu Comisia Europeană pe această formă de renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi pentru a aduce claritate, inclusiv în spaţiu public şi în relaţia între autorităţile publice cu privire la ce rămâne în PNRR şi modul în care ne asumăm împărţirea între componenta de grant nereambursabilă şi de împrumuturi. Avem astăzi adoptat memorandumul care confirmă în şedinţă de guvern rezultatele acestui preacord”, a spus Pîslaru. Noua alocare creată de Comisia Europeană este de 21,62 miliarde de euro: 13,56 miliarde integral granturi şi 8,06 miliarde împrumuturi. Securizarea integrală a granturilor a fost unul din obiectivele principale de negociere şi este confirmată în memorandum, potrivit ministrului. „Pe partea de împrumuturi, evident am fost afectaţi în discuţia pe care am avut-o de modul în care suntem constrânşi pe zona fiscal-bugetară. Aşa cum vă puteţi da seama, orice alocare pe componenta de împrumuturi se duce direct în deficit şi pentru această motivă ne-am limitat la o valoare mai redusă pe componenta de împrumuturi. Ceea ce am adoptat în memorandum este lista integrală a investiţiilor şi a componentelor din PNRR, astfel încât în acest moment există predictibilitate.Astfel urmează ca în luna septembrie, ca urmarea schimburilor oficiale de documente, Comisia Europeană să aprobe această versiune renegociată iar pe data de 20 octombrie, în cedinţa ECOFIN, Consiliul să ofere aprobarea finală”, a mai precizat Pîslaru.