Cum ar fi fost sprijinit proprietarul azilelor groazei de către șefii DGASPC Bihor
Mai mulți angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor ar fi povestit polițiștilor implicați în ancheta care privește așa-numitele „azile ale groazei” din Bihor, care ar fi fost legăturile dintre conducerea DGASPC și soții Viorel și Florica Pașca. Instituția aflată în subordinea Consiliului Județean Bihor ar fi emis certificate de handicap pe bandă rulantă pentru persoane care nu sufereau de afecțiunile menționate în documente și ar fi plătit indemnizații care ar fost încasate de soții Pașca. Viorel Pașca (liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”) și soția sa Florica Pașca au fost reținuți, miercuri, pentru 24 de ore, de către procurorii DIICOT în dosarul azilelor groazei din Bihor. Totodată, au fost reținuți și cei trei fii ai acestora, Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca, precum și Delia Păcală, coordonatoarea locațiilor respective. Viorel Pasca, liderul Asociatiei „Dumbrava – Dumnezeu Poarta de Grija”, este adus la sediul central al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din Bucuresti pentru audieri intr-un dosar privind constituirea unui grup infractional organizat, traficul de persoane si exploatarea persoanelor vulnerabile. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO Cei șase sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, după ce ar fi exploatat împreună sute de persoane vârstnice, lipsite de apărare. Au îngropat pe câmp 400 de oameni Mai mult, după ce bătrânii mureau, pentru a le încasa mai departe pensiile și indemnizațiile de handicap, liderii organizației criminale ar fi îngropat în secret, pe câmp, aproximativ 400 de oameni. Conform procurorilor DIICOT, asociația bihoreană nu era acreditată sau licențiată pentru servicii de asistență socială. Anchetatorii au stabilit că gruparea prelua, din spitale, persoane cu afecțiuni psihice sau dizabilități de altă natură și le caza în condiții groaznice exclusiv pentru a le încasa pensiile, indemnizațiile de handicap și ajutoarele de stat. Raportul preliminar indică cifre cutremurătoare înregistrate în ultimii șase ani. O perioadă care se suprapune parțial cu perioada în care la șefia CJ Bihor se afla chiar Ilie Bolojan. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, după ce procurorii și polițiștii au descins și la sediul DGASPC Bihor și trei primării din județ, mai mulți funcționari publici ar fi vorbit cu anchetatorii despre legăturile pe care Viorel Pașca le avea cu oamenii-cheie din conducerea DGASPC Bihor. Afaceri cu certificate de handicap În acest sens, Pașca ar fi avut conexiuni cu directorul DGASPC Bihor, Călin Puia, adjunctul acestuia, Mirela Abrudan dar și Livia Țepele, șefa Serviciului Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Sursele Gândul au afirmat că directorul Puia ar fi menționat, în apărarea lui, faptul că instituția pe care o conduce nu a putut controla azilele gestionate de soții Pașca, deoarece stabilimentele funcționau fără documente, iar, din acest motiv, ele nu existau din punct de vedere legal. Viorel Pașca Totuși, spun sursele Gândul, DGASPC Bihor finanța afacerea lui Viorel Pașca. În acest sens, ar exista indicii potrivit cărora, cu concursul directorului adjunct Mirela Abrudan, ar fi fost acordate certificate de handicap unor persoane care nu sufereau de afecțiunile menționate în acte. În consecință, conform anchetatorilor, pe întreaga perioadă, Pașca ar fi beneficiat de sume alocate din bugetul DGASPC Bihor pentru persoane încadrate în diferite grade de handicap prin decontarea și încasarea acestor fonduri.
Tot mai multe apeluri în dosare de plasament, pe rolul Curții de Apel Iași. Situația copiilor vulnerabili, contestată în instanță
Tot mai multe apeluri în dosare de plasament, pe rolul Curții de Apel Iași. Situația copiilor vulnerabili, tot mai des contestată în instanță. La ședința din 21 ianuarie 2026, mai multe dosare de plasament au fost atacate cu apel. Hotărârile pot fi atacate atât de părinții copiilor, cât și de reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Tot mai multe apeluri în dosare de plasament, pe rolul Curții de Apel Iași În cadrul ședinței de miercuri, 21 ianuarie 2026, pe rolul Curții de Apel Iași s-au dezbătut mai multe dosare privind plasamentul. Apelurile au vizat atât menținerea copiilor în sistemul de protecție specială, cât și cereri de reintegrare în familie sau schimbarea formei de plasament. Numărul mare de apeluri nu este neapărat rezultatul unei creșteri bruște a cazurilor de plasament, ci al unei tendințe tot mai accentuate de a contesta deciziile autorităților. Mulți părinți percep plasamentul ca pe o măsură definitivă, chiar dacă legea îl definește ca fiind una temporară, menită să protejeze copilul până la remedierea situației familiale. La nivelul județului Iași, principalele cauze care duc la instituirea plasamentului rămân sărăcia, neglijența severă, violența domestică, consumul de alcool sau chiar plecarea părinților în străinătate. În numeroase situații, copiii sunt lăsați în grija bunicilor sau a altor rude, fără forme legale, iar atunci când apar conflicte sau lipsuri grave, autoritățile sunt nevoite să intervină. Părinții biologici ai copiilor aflați în sistemul de protecție sunt obligați să contribuie financiar sau să desfășoare muncă în folosul comunității. „Pentru părinți, legea prevede contribuție financiară sau să desfășoare muncă în folosul comunității. Se întâmplă ca unii părinți să nu fie de acord, motiv pentru care fac apel”, a spus Ion Florin, directorul general la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Motivele pentru a depune apel sunt variate Motivele de formulare a cererii de apel, în ceea ce privește dosarele de plasament, sunt diverse. Printre acestea putem preciza obligarea părinților la plata contribuției de întreținere sau la prestarea muncii în folosul comunității, precum și deschiderea procedurii de adopție, atunci când instanța constată lipsa de interes sau de implicare a familiei biologice pe o perioadă îndelungată. Aceste hotărâri sunt deseori atacate, chiar dacă ele sunt motivate prin interesul superior al copilului. De asemenea, dreptul de a formula apel nu aparține exclusiv părinților sau rudelor copiilor. Reprezentanții DGASPC pot, la rândul lor, să atace hotărârile instanței de fond în anumite situații. În astfel de situații, apelul este folosit ca instrument juridic pentru a corecta decizii care nu răspund nevoilor reale ale minorului. „Pot formula cerere de apel și reprezentanții DGASPC, atunci când consideră că măsura dispusă în primă instanță nu este favorabilă copilului sau nu oferă suficiente garanții pentru protecția, dezvoltarea și siguranța acestuia”, a mai spus Ion Florin. Dincolo de statistici și proceduri, fiecare apel reprezintă o poveste de viață complicată. Copiii aflați în plasament trăiesc adesea perioade lungi de instabilitate, în care nu știu dacă se vor întoarce în familie sau dacă vor rămâne în sistemul de protecție. Pentru părinți, apelul este adesea ultima speranță de a demonstra că pot oferi un mediu sigur și stabil. Tot mai multe apeluri în dosare de plasament, pe rolul Curții de Apel Iași. Motivele sunt diverse, fiind posibilă depunerea cererii de apel atât de către părinți și rudele copiilor, cât și de către reprezentanții DGASPC. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Refuză să aducă copiii înapoi în țară și riscă să fie trimisă în urmărire internațională. Divorțul dintre doi soți are repercusiuni grave asupra copiilor!
Florina Maria Mihalciuc refuză să aducă copiii înapoi în țară și, astfel, riscă să fie dată în urmărire internațională. Aceasta a luat copiii la ea, în Marea Britanie, pe perioada vacanței de iarnă și acum refuză să îi aducă înapoi la domiciliul tatălui, până la data de 7 ianuarie 2026, ora 24:00. Bărbatul o amenință cu sesizarea la DGASPC. Refuză să aducă copiii înapoi în țară și riscă să fie trimisă în urmărire internațională Florina Maria Mihalciuc refuză să aducă copiii înapoi în țară și riscă să fie trimisă în urmărire internațională, deoarece procura pe care i-a oferit-o fostul soț pentru a putea părăsi țara cu minorii a expirat pe 7 ianuarie 2026, ora 00:00. Acest lucru se petrece în cazul unei familii din Iași. Soții au divorțat încă din 2020, dar nici în prezent, 6 ani mai târziu, copiii nu și-au găsit liniștea la unul dintre părinți. Divorțul a avut loc la notar, pe cale amiabilă, iar Florina Maria Mihalciuc, în vârstă de 29 de ani, a fost de acord ca domiciliul celor doi copii, o fată în vârstă de 14 ani și un băiețel în vârstă de 12 ani, să fie la tatăl lor, Petru Sebastian Mihalcea, în vârstă de 35 de ani. În prezent, aceasta s-a răzgândit și vrea custodie deplină. „Din 2020 și până în prezent, mi-am văzut copiii fizic doar de 4 ori, iar pe video de circa 30 de ori și, de fiecare dată, tatăl asista la conversațiile noastre. În 2023 mi-a interzis să mai iau legătura cu copiii. M-a blocat pe toate rețelele de socializare și n-am mai avut posibilitatea să le plătesc pensia alimentară. În 2020, când am mers la notar, am fost de acord ca domiciliul copiilor să fie la fostul soț, iar eu să am dreptul să îi văd regulat și să îi aduc în vacanțe aici, în Marea Britanie, unde locuiesc. În prezent, am intentat proces pentru a câștiga custodia deplină”, a spus Florina Maria Mihalciuc. Femeia spune că nu va aduce copiii înapoi la expirarea procurii, deoarece este nemulțumită de educația pe care o primesc copiii săi de la fostul soț și actuala lui soție. „Noua lui soție îi bate pe copii de minim 3 ori pe săptămână, iar la școală fata are un comportament inadecvat, motiv pentru care a rămas și repetentă un an”, a mai adăugat femeia. Cine suferă când părinții se acuză reciproc? Bărbatul neagă toate acuzațiile aduse de către fosta soție și, mai mult, aduce și el acuzații la rândul său. ,,În anul 2018, eu lucram în Marea Britanie, alături de fostul socru, iar într-o zi am primit un telefon în care m-au anunțat că soția mea a fugit de acasă, lăsându-i pe cei doi copii la mama sa. Aceasta din urmă mi-a spus că, dacă nu vin să îi iau, îi va trimite la casa de copii. Când ea a fugit, eu nu știam că ea are o relație cu nașul nostru de cununie și că era și însărcinată cu acesta. Până la divorț, ea a născut copilul nașului, iar eu am fost de acord să îl trec pe numele meu”, a spus Petru Sebastian Mihalcea. Bărbatul susține că fata își dorește să se întoarcă la el, însă băiețelul tinde să rămână cu mama, deoarece, în perioada cât a fost plecat la ea, aceasta i-a făcut toate poftele. Acesta este de părere că fosta soție încearcă să îl manipuleze pe copil, fiind mai mic și ușor de convins. „Am fost de acord ca, în vacanța de iarnă, copiii să meargă la mama lor în Marea Britanie, iar procura a fost valabilă de pe 16 decembrie 2025 până pe 7 ianuarie 2026. Ea refuză să îi aducă înapoi, motiv pentru care sunt pregătit să fac o sesizare la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului DGASPC din Iași”, a menționat bărbatul. Florina Maria Mihalciuc refuză să aducă copiii înapoi în țară, după cum spune fostul soț, și riscă să fie trimisă în urmărire internațională, deoarece bărbatul va face o sesizare la DGASPC, în cazul în care femeia nu aduce copiii înapoi în țară până la expirarea procurii. Femeia susține că nu va duce copiii înapoi la fostul soț, deoarece se simte nedreptățită și susține că aceștia ar trebui să rămână la ea. Până în prezent, nu există nicio hotărâre definitivă prin care unul dintre părinți să aibă custodie deplină. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate