Tusea care persistă mai mult de trei săptămâni poate ascunde un cancer pulmonar
Medicii pneumologi atrag atenția că, în multe cazuri, cancerul bronhopulmonar este diagnosticat în stadii avansate, deoarece simptomele sunt adesea puse pe seama altor afecțiuni respiratorii, în special în cazul fumătorilor. „Una dintre cele mai frecvente situații pe care le întâlnim este cea a pacientului care spune că tușește „ca de obicei”, pentru că este fumător de mulți ani. În realitate, atunci când tusea își schimbă caracterul, devine mai frecventă, apare noaptea sau este însoțită de sânge, este obligatoriu să fie investigată. Nu trebuie să așteptăm să treacă de la sine”, explică dr. Ovidiu Lucuța, medic primar pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu. Simptome care trebuie să te trimită la doctor Potrivit medicilor, printre principalele simptome care pot indica un cancer pulmonar se numără tusea care durează mai mult de trei săptămâni, modificarea unei tuse cronice, eliminarea de sânge prin tuse, senzația de lipsă de aer, durerea toracică persistentă, răgușeala, infecțiile respiratorii repetate, scăderea inexplicabilă în greutate, lipsa poftei de mâncare și oboseala accentuată. Medicii subliniază însă că aceste simptome nu înseamnă automat existența unui cancer pulmonar. „Este foarte important ca oamenii să înțeleagă că prezența acestor simptome nu înseamnă că au cancer. Ele pot apărea și în bronșite, pneumonii, BPOC sau alte boli respiratorii. Tocmai de aceea este necesar consultul unui specialist, care stabilește investigațiile potrivite și diagnosticul corect”, precizează dr. Ovidiu Lucuța. Automedicația este de evitat: doar întârzie diagnosticul Specialiștii avertizează și asupra riscurilor automedicației. „Întâlnim pacienți care iau antibiotice după ureche sau siropuri de tuse timp de săptămâni întregi, fără un consult medical. Dacă simptomele persistă, tratamentul simptomatic nu rezolvă cauza, iar diagnosticul unei boli grave poate fi întârziat”, explică medicul. Consultul pneumologic este recomandat în special fumătorilor și foștilor fumători, persoanelor de peste 50 de ani, celor expuse profesional la azbest, radon, praf sau alte substanțe toxice, precum și persoanelor cu antecedente familiale de cancer pulmonar. „Nu dorim să alarmăm populația, ci să o responsabilizăm. Medicina dispune astăzi de resurse importante pentru diagnostic și tratament, însă acestea trebuie folosite la timp. Cu cât pacientul ajunge mai devreme la pneumolog, cu atât cresc șansele unei evoluții favorabile”, transmite dr. Ovidiu Lucuța. Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu recomandă ca orice simptom respirator persistent să fie evaluat de un specialist și îi îndeamnă pe pacienți să nu amâne consultul medical.
Pas uriaș în medicină. Instrumentul care prezice Alzheimer cu 93% precizie
Sistemul de învățare automată a analizat scanările cerebrale ale unor persoane cu vârste între 69 și 84 de ani. Lotul a inclus 281 de scanări cu funcții mentale normale, 332 cu tulburări cognitive ușoare și 202 cu Alzheimer confirmat, conform The Independent. Algoritmul a examinat 95 din cele aproape 200 de regiuni distincte ale creierului. Principalul factor predictiv identificat a fost pierderea de volum cerebral în zone precise. Zonele afectate includ hipocampusul, care formează memoria, amigdala, care procesează frica, și cortexul entorhinal, responsabil de simțul timpului. Modificările în aceste zone semnalează debutul bolii. „Am descoperit că tehnologiile de învățare automată pot analiza cantități mari de date pentru a identifica schimbări subtile”, a explicat Benjamin Nephew, profesor asistent la institut. Diferențe între bărbați și femei în predicția Alzheimer Cercetarea a relevat că boala evoluează diferit în funcție de sex. La femei, pierderea de volum cerebral apare în cortexul temporal mijlociu stâng, implicat în limbaj și percepție vizuală. La bărbați, zona afectată este cortexul entorhinal drept. Cercetătorii cred că aceste diferențe sunt legate de modificările hormonale. Pierderea de estrogen la femei și de testosteron la bărbați ar putea explica tiparele distincte observate. De ce contează diagnosticul precoce al Alzheimerului Diagnosticarea timpurie oferă pacienților și medicilor timp crucial. Pot fi luate măsuri pentru a încetini progresia bolii înainte ca simptomele să devină severe. „Diagnosticarea precoce poate fi dificilă, deoarece simptomele se pot confunda cu îmbătrânirea normală”, a subliniat Nephew. Inteligența artificială în predicția Alzheimer ar putea schimba fundamental această realitate. Peste 7,2 milioane de americani suferă în prezent de Alzheimer, potrivit Alzheimer’s Association. Cercetările continuă pentru identificarea altor factori predictivi.
Stetoscop cu inteligență artificială care poate detecta afecțiuni cardiace grave în 15 secunde
Inventat în 1816, stetoscopul tradițional – utilizat pentru a asculta sunetele din interiorul corpului – a fost o parte vitală a trusei de instrumente a fiecărui medic timp de mai bine de două secole. Acum, o echipă a proiectat o versiune îmbunătățită de înaltă tehnologie, cu capacități de inteligență artificială, care poate diagnostica aproape instantaneu insuficiența cardiacă, bolile valvulare cardiace și ritmurile cardiace anormale. Noul stetoscop dezvoltat de cercetătorii de la Imperial College London și Imperial College Healthcare NHS Trust poate analiza diferențe minuscule în bătăile inimii și fluxul sanguin, nedetectabile de urechea umană, și poate efectua în același timp un ECG rapid, potrvit The Guardian. Detaliile acestei descoperiri, care ar putea îmbunătăți diagnosticarea precoce a celor trei afecțiuni, au fost prezentate mii de medici la congresul anual al Societății Europene de Cardiologie din Madrid, cea mai mare conferință mondială dedicată inimii. Diagnosticul precoce este vital Diagnosticul precoce este vital pentru insuficiența cardiacă, bolile valvulare cardiace și ritmurile cardiace anormale, permițând identificarea mai rapidă a persoanelor care au nevoie de medicamente vitale, înainte ca starea lor de sănătate să se agraveze periculos. Un studiu care a testat stetoscopul AI, la care au participat aproximativ 12.000 de pacienți din 200 de cabinete medicale din Marea Britanie, a analizat persoanele cu simptome precum dificultăți de respirație sau oboseală. Cei examinați cu ajutorul noului instrument au avut o probabilitate de două ori mai mare de a fi diagnosticați cu insuficiență cardiacă, în comparație cu pacienții similari care nu au fost examinați cu ajutorul acestei tehnologii. Pacienții au avut o probabilitate de trei ori mai mare de a fi diagnosticați cu fibrilație atrială – o aritmie cardiacă care poate crește riscul de accident vascular cerebral. Aceștia au avut o probabilitate de aproape două ori mai mare de a fi diagnosticați cu boli ale valvelor cardiace, în care una sau mai multe valve cardiace nu funcționează corect. Dr. Patrik Bächtiger, de la Institutul Național de Cardiologie și Pneumologie al Imperial College London și de la Imperial College Healthcare NHS Trust, a declarat: „Designul stetoscopului a rămas neschimbat timp de 200 de ani – până acum. „Așadar, este incredibil că un stetoscop inteligent poate fi utilizat pentru o examinare de 15 secunde, iar apoi AI poate furniza rapid un rezultat al testului care indică dacă o persoană suferă de insuficiență cardiacă, fibrilație atrială sau boală valvulară cardiacă”. Cum funcționează dispozitivul Dispozitivul, fabricat de compania californiană Eko Health, are aproximativ dimensiunea unei cărți de joc. Acesta este plasat pe pieptul pacientului pentru a înregistra ECG-ul semnalelor electrice din inimă, în timp ce microfonul său înregistrează sunetul sângelui care curge prin inimă. Aceste informații sunt trimise în cloud – o zonă securizată de stocare a datelor online – pentru a fi analizate de algoritmi AI care pot detecta probleme cardiace subtile pe care un om le-ar putea rata. Rezultatul testului, care indică dacă pacientul trebuie sau nu să fie semnalat ca fiind expus riscului de a suferi de una dintre cele trei afecțiuni, este trimis înapoi pe un smartphone. Această descoperire prezintă un anumit risc, existând o probabilitate mai mare ca persoanele să fie informate în mod eronat că ar putea suferi de una dintre aceste afecțiuni, când de fapt nu este cazul. Cercetătorii au subliniat că stetoscopul bazat pe inteligență artificială ar trebui utilizat pentru pacienții cu simptome care indică posibile probleme cardiace, și nu pentru controale de rutină la persoanele sănătoase. Dar ar putea, de asemenea, să salveze vieți și să economisească bani prin diagnosticarea mult mai timpurie a persoanelor. Special pentru pacienți cu probleme cardiace Dr. Mihir Kelshiker, tot de la Imperial College, a declarat: „Majoritatea persoanelor cu insuficiență cardiacă sunt diagnosticate abia când ajung la urgențe în stare gravă. „Acest studiu arată că stetoscoapele bazate pe AI ar putea schimba această situație, oferind medicilor de familie un instrument rapid și simplu pentru a depista problemele mai devreme, astfel încât pacienții să poată beneficia mai repede de tratamentul adecvat”. Dr. Sonya Babu-Narayan, directorul clinic al British Heart Foundation, care a finanțat parțial cercetarea alături de National Institute for Health and Care Research (NIHR), a declarat: „Datorită diagnosticării mai timpurii, oamenii pot avea acces la tratamentul de care au nevoie pentru a trăi bine mai mult timp”. Prof. Mike Lewis, directorul științific pentru inovare al NIHR, a declarat: „Acest instrument ar putea schimba radical situația pacienților, aducând inovarea direct în mâinile medicilor de familie. Stetoscopul bazat pe inteligență artificială oferă medicilor locali posibilitatea de a depista problemele mai devreme, de a diagnostica pacienții din comunitate și de a aborda unele dintre cele mai grave cauze de deces din societate”.