Ministrul mediului, noi detalii despre programul Rabla
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat miercuri, la Digi24, că soarta programului „Rabla” rămâne incertă, în condițiile în care bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) nu este încă definitivat. Potrivit ministrului, o decizie clară va putea fi luată abia peste aproximativ o lună, după stabilirea bugetului. Buzoianu a explicat că, înainte de orice alocare pentru programe noi, AFM trebuie să acopere proiectele transferate din PNRR, rămase fără finanțare europeană. Este vorba despre investiții majore în apă-canal, centre de colectare prin aport voluntar, fabrici de reciclare și de gestionare a deșeurilor. „Toate aceste proiecte trebuie să fie finalizate sau să primească o parte importantă din fonduri anul viitor”, a precizat ministrul. De asemenea, proiectele deja contractate și aflate în derulare nu pot fi oprite, iar plățile către firme trebuie continuate. În acest context, edițiile noi ale programelor AFM, inclusiv „Rabla”, vor fi posibile doar dacă Ministerul Finanțelor și Guvernul vor aproba suplimentarea bugetului instituției. „Dacă vom avea bani suplimentari, sigur, și Rrabla va fi unul dintre proiectele care va fi luat în considerare să primească o parte de buget”, a spus Buzoianu.
Diana Buzoianu: Gropile de gunoi nu respectă legea, iar România plătește prețul unui sistem care nu reciclează
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit miercuri la Digi24 despre situația serioasă a gestionării deșeurilor din România, după ce țara a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare. Nivelul actual de refolosire a deșeurilor este de doar 1,3%, mai mic decât cel din 2015 când era 1,7%, în timp ce câmpurile pline de gunoaie devin o imagine obișnuită. Ministra Mediului a anunțat motivele pentru care România a regresat în ultimii zece ani, în loc să avanseze. „În foarte multe locuri, obligațiile legale sunt pur și simplu ignorate. Am cerut un control tematic la toate gropile de gunoi și concluzia a fost una dureroasă. Majoritatea absolută a gropilor de gunoi nu respectă prevederile legale. Ajung acolo în proporții covârșitoare deșeuri nesortate, deșeuri care ar fi putut fi reciclate și care n-ar fi trebuit niciodată depuse la groapă”, a spus Buzoianu. Ea a mai spus că lipsa sortării generează costuri uriașe pentru toată populația, deoarece România plătește anual zeci de milioane de euro în amenzi către Uniunea Europeană. Problema de fond este una economică, nu doar administrativă. Depunerea deșeurilor nesortate este în continuare mai ieftină decât reciclarea, motiv pentru care multe primării evită investițiile în infrastructură de colectare și preferă să trimită totul la groapă, chiar dacă încalcă legea. „Soluția este să înceapă să coste mai mult depunerea la groapa de gunoi a deșeurilor netratate și nesortate decât reciclarea. Nu există o baghetă magică”, afirmă Buzoianu. Pentru a schimba situația actuală, Ministerul Mediului pregătește o campanie națională amplă de informare care va începe anul viitor. Buzoianu a anunțat că a reușit să salveze 19 milioane de lei din fonduri europene, bani care erau pe cale să fie pierduți, iar suma va fi folosită pentru o campanie de comunicare considerată „una dintre cele mai ambițioase” din ultimii ani. „Lansăm anul viitor o campanie care, pentru prima dată, va include și o invitație clară de acțiune pentru operatori, primării și cetățeni”, a precizat ministra.
Nicușor Dan a sesizat CCR pe legea care a creat tensiuni între PSD și ministrul Mediului
Am semnat sesizarea către Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională. Sesizarea de neconstituționalitate subliniază că legea: încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție; contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement; Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept, se arată în postarea publicată de Președintele României, se arată în postarea publicata de Președintele României. Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că modificarea limitelor ariilor protejate este posibilă doar dacă pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice care erau în curs de execuţie sau demarcate anterior acestei date. Potrivit ministrei Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, legea adoptată miercuri în Parlament, care stabileşte că orice arie protejată poate fi distrusă, este o ruşine ce va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generaţii întregi de acum încolo. Potrivit acesteia, legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci blochează acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective, transmite Agerpres. Înainte de votul pe moțiunea simplă inițiată împotriva ministrului Mediului, senatorul Daniel Zamfir (PSD) a declarat despre Diana Buzoianu (USR), că prin faptul că nu emite avizele de mediu pentru hidrocentrale arată că este rău intenţionată şi, din punctul lui de vedere, nu mai poate continua în funcţia de ministru. El a precizat că, dacă ar fi deputat, ar vota împotriva ei la moțiunea inițiată la Camera Deputaţilor.
Ministrul Mediului reia povestea fără sfârșit Radarul balastierelor. Când ar putea deveni funcțională aplicația
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că până la finalul anului 2025 ar vrea ca aplicația „Radarul Balastierelor” să fie gata. Un alt aspect pe care l-a adus în discuție a fost cel legat de inspectori. Numărul de controale efectuate de ei în primele 10 luni a fost unul foarte mic, nu au aplicat amenzi, 63% din sancțiuni fiind avertismente. O altă problemă a fost și valoarea amenzilor, care, după spusele ei, ar trebui majorate. ”Un alt semnal de alarmă este că Radarul Balastierelor a fost blocat, am adus experți care au lucrat pentru digitalizarea acestei aplicații și vom lucra, sper ca până la finalul anului, maxim începutul anului viitor să avem aplicația pornită. Va avea nevoie de o perioadă de tranziție, să fie urcate toate documentele în ea. Aplicația va trebui să funcționeze, este deja mult întârziată implementarea ei și avem nevoie de radarul balastierelor, avem nevoie dacă vrem să nu mai avem zone distruse întregi de râuri, comunități întregi care nu mai au acces la apă. Comunități întregi care nu mai au apă în fântâni, pentru că au fost făcute niște gestiuni foarte proaste ale zonelor respective, deci toate aceste lucruri trebuie să fie adresate și vor fi adresate punctual, voi fi foarte atentă ca autoritățile cu atribuții de control din subordinea Ministerului Mediului să își facă treaba”, a spus Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la B1. Număr infim de controale din partea inspectorilor în 2025 Un alt aspect care a fost luat în vizor de ministrul Mediului este acela că în primele 10 luni ale anului 2025, inspectorii din subordinea ministerului au efectuat un număr mic de controale, față de alții de la alte instituții. Diana Buzoianu vrea implementarea unor bodyccam-uri pentru cei care merg pe teren. „Partea de amenințări sau de hărțuiri sunt convinsă că există și pentru asta trebuie să avem bodycam-uri, eu vreau să implementăm bodycam-uri la nivel de Apele Române pentru inspectorii care merg pe teren. Pe de altă parte este greu de justificat că la 52 de controale că asta este media. 52 de controale în primele 10 luni ale anului pe inspector. Inspectorii din Apele Române, în primele 10 luni ale anului, au făcut o medie de 52 de inspecții în 10 luni de zile, este inadmisibil, să comparăm acest număr de inspecții cu cel făcut de Garda Națională de Mediu. Să vedem că este disproporționat, avem autorități de control în România, să facem acest raport și cu alte autorități de control din subordinea altor ministere și ne vom da seama că acest număr este infim față de ce fac alți inspectori la alte instituții”, a adăugat Diana Buzoianu. Diana Buzoianu: „Trebuie să creștem sancțiunile” O altă nemulțumire este legată de valoarea amenzilor date, cea mai mare fiind de 40.000 de lei, o sumă pe care Diana Buzoianu o consideră mică pentru o persoană juridică. ”Sunt probleme de legislație, trebuie să avem o discuție reală să simplificăm legislația sau trebuie să avem o discuție reală să creștem sancțiunile, am văzut sancțiuni aplicate de 40.000 de lei, maximul, maximul de sancțiuni aplicate. Ce înseamnă 40 de mii de lei pentru o persoană jurdică care și-a făcut sute de mii de euro vânzând agregatele colectate ilegal prin balastierele pe care le gestionau. Ce înseamnă 40 de mii de lei, nu înseamnă nimic, înseamnă că trebuie să lucrăm pe mai multe fronturi, dar să știm înăsprim legislația pentru că oamenii care astăzi se joacă, la propriu, cu apa pe care o beau comunități întregi. Aceștia trebuie să știe că există consecințe reale dacă mai continuă să acționeze în felul acesta. Să creștem și capacitatea instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, ce s-a întâmplat în ultimii ani, în ultimul an de zile, în 2025, 63% din sancțiunile aplicate sunt avertismente. Întrebarea este, inspectorii care s-au dus pe teren și au văzut că nu sunt îndeplinite condițiile legii, au plecat de acolo dând un avertisment și în aceleași locuri alte instituții au venit și au dat amenzi. Cum poate fi asta justificat? Vă spun eu, nu poate să fie, o să avem o discuție serioasă, să reducem riscurile la care sunt supuși inspectorii, trebuie să creștem numărul de inspectori, dar trebuie să crească și gradul de profesionalism al acestor inspectori, pentru că riscul de a nu mai avea o apă potabilă sau apă în unele localități este un risc real și el trebuia să fie gestionat fix de aceste autorități”, a mai spus ministrul.
Diana Buzoianu va propune modificări la monitorizarea aerului: Vrem să știm ce respirăm acum, nu media pe 24 de ore
Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV. Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore. „O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.
Reacţia ministrului Mediului după publicarea raportului de la Praid: Este nevoie de măsuri ambiţioase
„Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului după dezastrul de la Salina Praid este public. Constatările sunt clare: la Salina Praid, riscul de inundare a fost subevaluat, măsurile luate au fost doar temporare, iar investiţiile necesare pentru protecţia reală au fost amânate. Acest document confirmă, încă o dată, că decizia de demitere a fostului director al Apelor Române şi de asumare a unor reforme profunde pentru această instituţie a fost o decizie corectă, obiectivă, bazată pe fapte, nu pe impresii”, a ținut să puncteze ministrul Mediului. „Dar mai arată ceva important. Este nevoie urgentă de măsuri ambiţioase, curajoase, pentru ca Apele Române să fie reconstruită într-o instituţie care să protejeze una dintre cele mai importante resurse ale ţării: apa. În aceste zile fix analiza pe aceste măsuri este prioritatea 0 a Ministerului Mediului”, a mai adpugat Diana Buzoianu. Corpul de control al prim-ministrului a finalizat verificările la Societatea Naţională a Sării SA şi Administraţia Naţională „Apele Române”, după inundarea Salinei Praid concluzionând că riscul a fost subevaluat, iar măsurile tehnice nu asigurau protecţia pe termen lung.
Ministrul Mediului despre Praid: Este o poveste mincinoasă. Nu există nici măcar un singur blocaj
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre situația crizei apei potabile de la Salina Praid, unde 40.000 de oameni se confruntă de patru luni cu lipsa apei potabile, respingând acuzațiile că ar bloca soluțiile. „Este o poveste mincinoasă. Nu există nici măcar un singur blocaj”, a declarat ministrul Mediului, la TVR Info, precizând că Ministerul Mediului a oferit un studiu realizat de Apele Române pentru o soluție de desalinizare pe termen scurt, care a fost aprobat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Guvernul a alocat deja banii necesari pentru achiziționarea sistemului de desalinizare. „Astăzi Consiliul Județean are banii necesari, trebuie doar să facă achiziția pentru soluția de desalinizare, ca pe termen scurt până pe termen mediu să existe apă potabilă”, a explicat Diana Buzoianu. Soluția de desalinizare poate funcționa câțiva ani, asigurând apă potabilă pe termen scurt și mediu. Pentru soluția pe termen lung, a fost cerut un studiu de la Apele Române privind modalitatea de acces la apă pentru comune. Acest studiu a fost finalizat și trimis la Ministerul Dezvoltării, care trebuie să inițieze împreună cu Ministerul Mediului o propunere către Guvern, cu banii alocați pe termen lung. Ministrul a reacționat și la acuzațiile că ar bloca proiecte: „Când sunt foarte mulți șmecheri care își dau mâna și încep să zică că, Doamne, ce rău este la Ministerul Mediului, când în sfârșit am început să supărăm un pic și șmecherii din Romsilva, când nu am fost de acord cu toate șmecherile care se făceau la Apele Române (…) toate lucrurile astea supără”. Referitor la devierea Râului Corund, ministrul a precizat că la Administrația Bazinală din localitate există o analiză în curs de finalizare, cu ultimele observații care trebuie puse în calcul înainte de stabilirea lucrării. Din punct de vedere al apei, situația este stabilizată în prezent. Lucrarea de deviere este una pe termen lung, care va dura ani de zile și va costa sute de milioane de euro. „Nu este ceva care se va întâmpla peste noapte”, a avertizat ministrul. Pentru accesul la apă al celor patru comune afectate – Praid și încă trei localități – Ministerul Mediului a identificat o soluție care poate fi implementată în paralel cu două lucrări, reducând astfel timpul până când locuitorii vor avea din nou apă potabilă. „Eu sunt aici să mă lupt cu absolut toate fake news-urile și vă garantez că voi face asta cu zâmbetul pe buze, pentru că eu, spre deosebire de mulți alții, pot să dorm foarte liniștită seara. Am făcut totul corect în acest minister și mă lupt pentru drepturile oamenilor”, a conchis Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu: Chiriile pentru plajele de pe litoral erau atât de mici încât se recuperau într-o zi
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a dezvăluit că plajele de pe litoralul românesc au fost închiriate în condiții extrem de avantajoase pentru chiriași, astfel încât chiria pentru 10 ani putea fi recuperată practic dintr-o singură zi de vară din încasările pentru șezlonguri. „Făcusem un calcul, pentru șezlongurile care ar fi putut să fie puse pe anumite plaje, pentru 10 ani de zile închiriate, într-o singură zi din vară se putea plăti chiria practic pe un an”, a declarat Diana Buzoianu, la TVR Info. Ministrul a subliniat pierderile uriașe suferite de statul român prin aceste contracte: „Și vă dați seama câți bani pierde statul român din lucrul acesta”. Apele Române a luat decizia de a nu mai continua cu niciun contract pentru închirierea plajelor care expirau în acest an. Plajele respective fuseseră închiriate pe 10 ani în condiții ultra-favorizante pentru chiriași. „La contractele care au încetat de acum încolo vor fi reanalizate toate condițiile”, a anunțat ministrul, precizând că în anii anteriori, deși s-au mai închis contracte, acestea au fost date imediat în achiziție publică în exact aceleași condiții dezavantajoase pentru stat. „Pe cine ajută? Adică pierdem niște resurse valoroase din România. Noi avem o datorie să ne uităm pe aceste contracte să fie făcute nu doar în favoarea oamenilor care vor să închirieze, ci să fie și în favoarea statului, pentru că asta este o resursă uriașă a statului”, a explicat Diana Buzoianu. Referitor la accesul liber al românilor pe plaje, ministrul a confirmat că există în Parlament un proiect de lege care prevede oferirea a 20% din fiecare plajă către UAT-uri, către localități, pentru a putea fi îngrijite și oferite oamenilor gratuit. Guvernul a avut până acum un punct de vedere negativ la acest proiect, dar ministrul Mediului dorește reanalizarea poziției. Buzoianu are totuși o rezervă: în proiect este menționat că pe aceste plaje se pot realiza și activități comerciale. „Dacă dăm aceste plaje ca să fie folosite pentru oameni, să poată să stea localnicii din zonă, să poată să vină să stea și oamenii, dacă vor neapărat să plătească un șezlong, să poată să folosească aceste spații gratuite. Aceste spații nu trebuie să fie umplute de tot felul de beach bars și mai fie ce”, a avertizat ministrul. Diana Buzoianu a insistat că zonele respective ar trebui să fie dedicate exclusiv pentru scopul pentru care au fost gândite de la bun început și să rămână fără construcții de baruri sau alte afaceri comerciale.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: Mai este de lucru la Romsilva, următoarea instituție este Apele Române. Ce spune despre Delta Dunării
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat marți seară, la Digi 24, care este stadiul reformelor din instituțiile aflate în subordinea sa. „Mai este de lucru la Romsilva. Evident, următoarea instituție, așa cum am anunțat de mai multe ori, este Apele Române, unde în sfârșit începem să mișcăm niște lucruri așa cum ar fi trebuit, strategice, pentru că instituția asta este vitală pentru România. Iar apoi trebuie să ne uităm foarte atent la Delta Dunării, care are un plan de management care trebuie să fie adoptat în perioada următoare. Suntem în discuții ample cu reprezentanții care au scris, de la institute, de la ARBDD (Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării-n.r.), care au scris planul de management, care trebuia să fie aprobat, pentru că avea probleme mari când am ajuns în minister, niște necorelări uriașe și, da, s-a lucrat intens, lucru pentru care le mulțumesc tuturor institutelor și chiar și ARBDD -ului pentru faptul că și-au luat din timp să îmbunătățim acest plan de management, pentru care, de altfel, România a plătit destul de mult. Sigur, s-a plătit din fonduri europene, dar fondurile acelea europene nu trebuie să fie aruncate pe fereastă, trebuie să fie folosite cu cap. Undeva la 10 milioane de euro, la acel moment, au fost folosite pentru a se desena un plan de management și următorul lucru care trebuie să se întâmple este ca atunci când noi adoptăm, într-o lună, în maxim două luni de zile, acest plan de management, el să fie unul realist și să fie unul care să protejeze cu adevărat acea zonă”, a precizat Diana Buzoianu. FOTO – Digi 24 (Captură video)
Diana Buzoianu: Delta Văcărești e protejată prin lege, dar fără consecințe dure, problemele se repetă
Diana Buzoianu a declarat că Delta Văcărești beneficiază de statut legal de arie protejată, însă lipsa unor sancțiuni imediate și ferme face ca încălcările să se repete. Ea a subliniat că este nevoie ca poliția, Primăria Capitalei și Garda de Mediu să colaboreze pentru a impune reguli clare și pentru a preveni distrugerile. „Dacă nu sunt consecințe imediate și dure, se repetă. Trebuie pusă legea în aplicare. Inclusiv poliția trebuie să fie implicată, iar colaborarea cu Primăria era esențială,” a spus Buzoianu. Buzoianu a adăugat că există probleme și la nivelul altor instituții, precum Romsilva și Apele Române, și a punctat că Delta Dunării suferă în continuare din cauza unui plan de management deficitar. „Era o lipsă de corelare imensă. Toate instituțiile au ajutat la îmbunătățirea planului, dar trebuie să fie unul practic. Fondurile europene nu trebuie risipite, iar pentru acel plan s-au plătit deja 10 milioane de euro,” a afirmat ea.