Etichetă: diana buzoianu

România impune reguli stricte pentru produsele second-hand: proiect OUG supus dezbaterii publice

„România nu este groapă de gunoi! Deșeurile nu trebuie să intre în țară cu eticheta falsă de produse second-hand ca apoi să ajungă pe câmp sau arse ilegal. Timp de prea mulți ani, țara noastră a fost tratată ca o destinație comodă pentru produse uzate, periculoase sau improprii consumului, dar care au intrat în România cu promisiunea că puteau fi utilizate: haine neigienizate, anvelope scoase din uz, echipamente electrice defecte”, a scris, vineri, pe Facebook, Diana Buzoianu. Principalele modificări propuse: Produse second-hand: Nicio haină, mobilă sau echipament nu poate intra pe piață fără să fie curățat, dezinfectat și certificat de un operator autorizat. Anvelope uzate: Comercializarea se face doar de persoane juridice autorizate, cu inventar și respectarea standardelor de transport, depozitare și siguranță. Produse periculoase: Orice produs periculos descoperit la frontieră sau pe piață va fi returnat în țara de origine, pe cheltuiala operatorului. Autovehicule uzate: Se interzice introducerea pe piață a mașinilor declarate „daună totală” sau scoase din uz; persoanele fizice pot aduce maxim 2 autovehicule, 2 trotinete electrice și 2 biciclete uzate anual, declarate în 72 de ore la ANPC. Trasabilitate digitală: Fiecare transport de bunuri second-hand va fi înregistrat și monitorizat prin sistemul SIATD ROSH. Sancțiuni: Amenzi de până la 100.000 lei și răspundere penală pentru cei care încalcă regulile. Proiectul stabilește, de asemenea, obligații pentru evidența articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și textile uzate și reglementează retragerea de pe piață a anvelopelor uzate considerate periculoase. „Produsele second-hand reale vor putea intra, în continuare, în România. Dar deșeurile mascate ca produse second hand trebuie oprite la graniță, altfel ajung să ne otrăvească pe noi toți. Mediul înconjurător și sănătatea cetățenilor nu sunt negociabile”, a mai transmis Diana Buzoianu.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, campanie de imagine la malul mării. A chemat televiziunile să facă un control inopinat

Când nu se filmează singură, Diana Buzoianu cheamă televiziunile să o filmeze. S-a întâmplat și astăzi pe litoral, acolo unde ministra Mediului a mers în control. Aflată într-o vizită „fulger” pe litoral, Diana Buzoianu a avut grijă să vină și televiziunile după ea. S-a lăsat filmată „pe ascuns” în timp ce dădea ordine militărești, deși știa foarte bine că are 30 de jurnaliști în preajmă, așa cum a menționat și ea. Regia de la Năvodari: „Să vină inspectorii acum, în acest moment!” Sub pretextul verificării deversărilor ilegale, ministra a jucat rolul de „salvatoare a mării” în fața camerelor pornite strategic, chiar înainte de conferința de presă oficială. Cu un ton forțat, Buzoianu a început să interogheze autoritățile locale despre o țeavă care scotea „porcării în mare”. Deși se afla în mijlocul unei armate de jurnaliști, ministra mima indignare și întreba retoric dacă deversările nu sunt infracțiuni. „Noi o să mai stăm câteva ore aici, mă aștept ca în câteva ore să fie verificate și să vină toate autoritățile să vedem de unde se revarsă. Asta nu e infracțiune? Suntem 30 de jurnaliști și stie toată lumea că am venit aici. Mă aștept să fie sancționat dacă există un sistem ilegal, și civil și penal,” a spus Buzoianu.  Amenințări și directive Pe măsură ce se apropia de microfoane, agresivitatea Dianei Buzoianu a crescurt direct proporțional cu atenția primită. Când i s-a explicat că situația deversărilor reprezintă un caz punctual, ministra a trecut la faza de „șefă autoritară”. Cu gesturi largi și un ton imperativ, aceasta a început să dea lecții de management. „Știți cum se rezolvă? Într-o zi! Să meargă un om mâine, MÂINE! Să găsească toate țevile! Un inspector vine și ia toată plaja la rând și găsim într-o singură zi toate țevile, toate cazurile punctuale” Evident, ordinul a fost dat cu ochii în cameră, pentru ca electoratul să vadă cât de „hotărâtă” este șefa de la Mediu. În realitate, vizita ministrei vine pe un fond de tensiune maximă, potrivit presei locale. Operatorii de plajă din Năvodari și Mamaia sunt disperați și acuză ministerul de „capcane birocratice” și licitații măsluite. În timp ce investitorii locali strigă că sunt blocați de reglementări învechite și că vor doar civilizație, Diana Buzoianu preferă să facă paradă pe nisip și să ignore acuzațiile grave ale Asociației Operatorilor de Plajă. AUTORUL RECOMANDĂ: Gândul a stat de vorbă cu Radu Miruță. Ministrul Apărării recunoaște că scrisul din adeziunea la PSD este al său, dar susține că nu a semnat-o. Povestește în schimb că a fost cu PSD la mare în 2005, în calitate de “șef de palier” în cămin și e posibil ca cineva să-i fi manipulat datele Gândul publică în exclusivitate adeziunea ministrului Apărării, Radu Miruță, la PSD. USR a negat în repetate rânduri că Miruță a fost membru al Partidului Social Democrat. Prima dată s-a alăturat PSD Gorj în 2005, pe vremea când era student. Nu a fost o singură adeziune

Noi criterii de performanță pentru directorii Apelor Române. Ce indicatori le vor decide evaluarea

Directorii din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” vor fi evaluați după un set nou de criterii de performanță, care includ indicatori clari și măsurabili privind managementul instituției, activitatea de control, realizarea investițiilor și gestionarea bugetelor. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Mediului, Diana Buzoianu. „Am primit multe întrebări despre criteriile de performanță stabilite pentru acest an directorilor din Apele Române. Nu sunt o poveste frumoasă, generală. Sunt indicatori foarte clari de îndeplinit, cu ținte, procente și rezultate care ne așteptăm să fie livrate”, a transmis Diana Buzoianu, într-o postare publicată pe rețelele sociale. Cum au dispărut criteriile Începând cu anul 2023, conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) a decis să elimine criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor. „În 2023, conducerea ANAR de la acea vreme a decis să scoată toate criteriile de performanță ale directorilor din fișele de post. Oricum, erau 4-5 criterii – nu vă imaginați ceva foarte complex. A trebuit să ajungă cineva la minister care să nu mai permită asta și o conducere nouă la ANAR care să dorească implementarea unor criterii realiste de performanță”, a precizat aceasta. Ținte pentru management Noile criterii includ indicatori cuantificabili, care vor fi urmăriți în activitatea directorilor. De exemplu, în ceea ce privește capacitatea de coordonare și control managerial, una dintre ținte este ca cel puțin 97% dintre actele de reglementare emise și contestate în instanță să nu fie anulate. De asemenea, minimum 95% dintre documentele, avizele sau autorizațiile emise de instituție trebuie să fie finalizate în termenele prevăzute de lege. Un alt set de indicatori vizează activitatea de inspecție și control. Planurile anuale de inspecție trebuie realizate integral, iar fiecare inspector ar trebui să efectueze cel puțin 20 de inspecții pe lună. Indicatori financiari și investiții Evaluarea va lua în calcul și capacitatea de realizare a investițiilor aflate în derulare la nivelul administrațiilor bazinale de apă, precum și atragerea de finanțări pentru proiecte noi. În acest caz, criteriul urmărit este respectarea graficelor de lucrări și realizarea integrală a progresului fizic planificat pentru fiecare an. Managementul financiar reprezintă un alt indicator important. Directorii vor fi evaluați inclusiv în funcție de gradul de execuție al bugetului și de ponderea veniturilor proprii în totalul bugetului instituției, care ar trebui să depășească 75%. Potrivit ministrului Mediului, în total vor fi urmărite 14 criterii de performanță și aproximativ 30 de subcriterii. „Da, poate pare birocrație. Dar dacă nu vom avea sisteme puse la punct, nu vom ieși din munca de pompieri de serviciu. Ne trebuie standarde clare pentru serviciile publice livrate de autorități”, a transmis Diana Buzoianu. Oficialul a subliniat că scopul noilor reguli este creșterea responsabilității manageriale și îmbunătățirea modului în care sunt gestionate serviciile publice din domeniul gospodăririi apelor.

Demers comun în Luna Pădurii. Diana Buzoianu: România și Republica Moldova plantează o pădure comună la Vama Sculeni

România și Republica Moldova vor desfășura în această lună o acțiune comună de împădurire la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Demersul are loc cu ocazia unui parteneriat între ministerele mediului din cele două țări, a anunțat, sâmbătă, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Acțiunea marchează începutul sezonului de plantare în România, odată cu Luna Pădurii, perioada dedicată anual activităților de împădurire desfășurate de silvicultori în toată țara. „Începe sezonul de plantare în România, odată cu Luna Pădurii – perioada în care silvicultorii din toată țara pornesc acțiunile de împădurire. În paralel, continuăm și proiectele de împădurire finanțate prin PNRR, prin care pornim plantări pe suprafețe importante din România. Anul acesta marcăm și un moment important de colaborare între state: parteneriatul dintre Ministerul Mediului din România și cel din Republica Moldova”, a scris Diana Buzoianu, sâmbătă, pe Facebook. Potrivit anunțului, plantarea va începe pe malul românesc al Prutului, cu participarea Romsilva, după care acțiunea va continua pe teritoriul Republicii Moldova, împreună cu specialiștii de la Moldsilva. „Vom planta o pădure comună la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Începem plantarea pe partea României cu Romsilva, iar apoi continuăm pe partea Republicii Moldova, împreună cu colegii de la Moldsilva”, a adăugat ministra Mediului. Demersul este programat pe 14 martie. „Este mai mult decât o acțiune de plantare. Este un semnal că protecția naturii nu se oprește la granițe, iar pădurile viitorului se construiesc prin colaborare.Pe 14 martie plantăm copaci. Dar, mai ales, plantăm colaborare între două țări care împart aceeași viziune și aceeași responsabilitate pentru natură”, a completat Diana Buzoianu.

Buzoianu afirmă că pe litoral există 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale

„Aproape 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale (…) sunt practic construcții care au fost făcute între malul mării și faleză, deci linia costieră, între aceste două limite unde, în mod normal, proprietatea trebuie să fie a statului. Ce să vedeți, au apărut ca ciupercile construcții de toate felurile, de la hoteluri, beach baruri până la blocuri, care sunt astăzi, din punctul nostru de vedere, ilegale”, a declarat Diana Buzoianu la TVR Info. „Fiecare dintre aceste zone trebuie să fie recerute în instanță de către Apele Române. Suntem deja în primă etapă în sensul în care, ca să putem să aducem probă expresă în instanță, vom cere un studiu care să ne arate juridic exact unde este linia costieră și această zonă, această linie, să poată să fie folosită ca probă în instanță”, a adăugat ministra Mediului. Întrebată dacă pot fi îndepărtate inclusiv construcțiile mari, ministrul a spus că soluțiile vor fi analizate „de la caz la caz” și că va fi „o bătălie pe ani de zile”. Buzoianu a descris și modul în care unele terenuri ar fi ajuns la privați, prin hotărâri ale autorităților locale și schimbarea regimului de proprietate. „Avem niște primării, cu primari care de-a lungul timpului au zis, de pe o zi pe alta, acesta este un teren care aparține, au înregistrat în cartea funciară și au dat hotărârile de consiliu local necesare. Deci acest teren este terenul în proprietate publică a primăriei. Deși terenul respectiv trebuia să fie, conform constituției, în proprietate publică a statului. După un timp, după ce și-au dat aceste hotărâri, au mai dat o hotărâre. Nu mai este în proprietate publică a primăriei, este în proprietate privată a primăriei. De la este în proprietate privată a primăriei, legea spune că se poate și inclusiv vinde. Și au mai stat un pic, și într-o lună, într-un an, au vândut aceste terenuri către un privat”, a spus Buzoianu. Despre capacitatea de a susține un număr mare de procese, Buzoianu a spus că va fi nevoie de prioritizare: „Va trebui să ne uităm și să prioritizăm. Asta este foarte clar. Să prioritizăm acolo unde este cu adevărat nevoie rapidă de intervenție”.

Diana Buzoianu anunță reguli noi pentru iazurile piscicole: Ceea ce e pe hârtie nu corespunde cu realitatea din teren

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit vineri, într-o conferință de presă, despre situația iazurilor piscicole din România și despre practica folosită ca paravan pentru exploatarea agregatelor minerale. Potrivit acesteia, controalele recente arată că sunt diferențe foarte mari între datele oficiale și realitatea din teren, iar efectele ajung să fie resimțite, în final, de comunități. Diana Buzoianu a declarat că există un volum uriaș de agregate extrase în baza autorizațiilor pentru iazuri piscicole. „Atenție, noi în ultimii 10 zile vorbim oficial de 230 de milioane de metri cub de agregate extrase prin iazuri piscicole. Dar, în realitate, la controalele care au fost realizate de către autoritățile de mediu în zonele respective, a reieșit foarte clar că, de fapt, această cantitate era mult peste în realitate. Deci se exploata cu depășirea perimetrelor care erau date pentru avizele respective”, a declarat Diana Buzoianu. Ea a explicat că, în multe cazuri, exploatările nu sunt urmate de amenajarea reală a unui iaz piscicol, iar terenurile rămân abandonate ani la rând. „Ce se întâmplă cu aceste gropi care, de cele mai multe ori, sunt abandonate cu totul ani de zile mai târziu? Fie rămân niște cratere cu apă, care pun după aia în pericol”, a spus ministra. Riscurile nu sunt doar teoretice. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit și despre cazurile grave petrecute în ultimii ani. „Am avut deja cazuri în care, în ultimii ani de zile, oamenii au murit înotând în astfel de iazuri care nu erau realizate conform legislației. Avem în momentul de față inclusiv situația unor astfel de iazuri în care s-a îngropat ulterior o cantitate semnificativă de deșeuri și apoi s-a acoperit cu pământ. Au fost găsite astfel de cazuri în practică și au fost date amenzi”, a precizat ea. „Avem inclusiv situația unor animale sălbatice sau domestice care sunt pierdute în astfel de perimetre abandonate. Apoi, aceste locuri ajung să fie folosite pentru depozitări ilegale de deșeuri, iar toate acestea reprezintă un cost pe comunitate. De fapt, ceea ce numim noi astăzi dezvoltare, în multe cazuri, ajunge să fie un transfer de costuri de la constructor către comunitate”, a afirmat Diana Buzoianu. Ea a mai declarat că există și constructori care respectă legea, însă procentul este destul de redus: „Sunt foarte mulți constructori de bună credință, dar aceste iazuri, o parte dintre ele, puține, aproximativ 10%, au fost închise cu îndeplinirea tuturor condițiilor pentru a fi declarate iazuri piscicole”, a spus ministra. Măsurile impuse de Ministerul Mediului În ceea ce privește măsurile care urmează, Diana Buzoianu a anunțat că vor fi modificări legislative pentru a limita prelungirea autorizațiilor pe perioade foarte lungi. „Vrem să modificăm legislația ca să nu se mai poată prelungi ani de zile, cum se întâmplă astăzi, aceste cratere să aibă autorizații și peste 10 ani. Avem sute de autorizații date din 2015 care sunt folosite în continuare pentru exploatarea balastului, fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, așa cum s-a prevăzut inițial. Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizații”, a explicat ea. Un alt punct esențial, a mai spus Buzoianu, este creșterea garanțiilor financiare pe care operatorii trebuie să le depună la începutul proiectului. În prezent, spune ministra, aceste sume sunt mult prea mici: „Astăzi, garanțiile sunt de ordinul a 10.000-20.000 de lei. Sunt foarte mici și, în general, mult sub ceea ce ar trebui alocat pentru a readuce terenul într-o situație corectă din punct de vedere al legislației de mediu. Suntem în discuții cu ANRM pentru a crește această garanție, pentru a modifica ordinul comun și pentru a stabili clar cine poate decide executarea ei. În ultimii ani, această garanție, așa mică cum a fost, a fost foarte rar executată”. „Autoritățile de control pot merge pe teren, pot vedea când este nevoie de executarea acestor garanții și pot juca un rol decisiv în readucerea zonei la condiții normale dacă legislația a fost încălcată”, a spus ea. Potrivit datelor existente, peste 60-70% din agregatele minerale exploatate în prezent provin din iazuri piscicole, nu din balastierele clasice. „Toate aceste măsuri trebuie să ducă la evitarea unui fenomen cunoscut în teritoriu, și anume că iazurile piscicole, care pe hârtie sunt iazuri piscicole, ajung să fie în realitate cratere care pun comunitățile în pericol. Este legitim ca constructorii să aibă acces la agregate minerale, la pietriș, dar aceste lucruri trebuie făcute corect, fără paravane legislative care să ne pună pe toți în pericol”, a spus ministra Mediului.

Ministerul Mediului anunță accelerarea reformei Natura 2000 pentru a evita sancțiuni europene

România a înregistrat progrese reale și vizibile în dosarul de infringement deschis de Comisia Europeană în 2025, referitor la neîndeplinirea obligațiilor privind siturile Natura 2000. După aproape un deceniu de întârzieri și blocaje administrative, autoritățile române au adoptat în ultimele șase luni 30% dintre planurile de management și măsurile de conservare care lipseau pentru zeci de arii protejate. Aceste evoluții importante vin într-un moment în care respectarea directivei europene este esențială pentru accesul continuu la fonduri de miliarde de euro pentru investiții. Natura 2000: avizul motivat din 2025 și întârzierile istorice „În iunie 2025, a fost emis avizul motivat care privea nedesemnarea ca arii speciale de conservare a 169 de situri de importanță comunitară, lipsa unor obiective de conservare adecvate pentru peste 200 de situri și absența măsurilor de conservare pentru 10 situri punctuale. Situația era rezultatul unor întârzieri structurale acumulate în aproape nouă ani, inclusiv blocaje administrative, lipsa finanțării sustenabile pentru planurile de management și dificultăți instituționale generate de procesele de reorganizare”, se arată în comunicat. Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, a declarat că această problematică a devenit o prioritate clară pentru minister imediat după preluarea mandatului, subliniind importanța gestionării eficiente a dosarului pentru evitarea blocării investițiilor mari în infrastructură. „În 6 luni am muncit enorm și, iată, deja 30% din aceste planuri sau obiective au fost adoptate. Deci se poate”, a mai spus Buzoianu. Pași concreți către conformarea cu Directiva Habitate În ultimele șase luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) au deblocat o serie de proceduri administrative cruciale. Printre acestea se numără: aprobarea organigramei și a regulamentului de organizare al noii structuri instituționale; stabilirea metodologiei de evaluare și aprobare a planurilor de management pentru siturile Natura 2000; urgentarea revizuirii unor planuri de management care prezentau carențe sau întârzieri; adoptarea de hotărâri de Guvern pentru desemnarea unor noi arii speciale de conservare; stabilirea obiectivelor de conservare pentru o parte dintre situri prin decizii ale ANMAP. „Am discutat pe fondul avizului motivat, am stabilit un calendar clar și am arătat că se poate, dacă există seriozitate, asumare și rezultate. Așa arată negocierile făcute cu profesionalism la nivel european alături de partenerii noștri instituționali” a mai declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor. Comisia Europeană a analizat 23 de astfel de decizii ale ANMAP și a constatat conformitatea acestora cu cerințele Directivei Habitate, deschizând calea pentru utilizarea lor și în evaluările aferente proiectelor cofinanțate din fonduri europene. Colaborare interinstituțională pentru evitarea blocajelor de finanțare Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a jucat un rol esențial în negocierea și în implementarea soluțiilor pentru depășirea blocajelor. Prin dialog constant și o abordare coordonată, autoritățile au reușit să elaboreze un calendar realist de conformare etapizat, monitorizat semestrial. Această coordonare este considerată vitală pentru asigurarea continuității finanțării europene destinate proiectelor strategice în domenii precum infrastructura de transport, alimentarea cu apă și protecția mediului. Ce urmează: calendarul pentru conformare completă până în 2028 Conform calendarului asumat de autoritățile române cu Comisia Europeană, procesul de adoptare și integrare a obiectivelor și măsurilor de conservare în planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 va continua. Până cel târziu în 2028, România și-a asumat să îndeplinească pe deplin toate prevederile Directivei 92/43/CEE privind habitatele naturale, eliminând astfel riscul unor noi sancțiuni și consolidând protecția ariilor naturale de importanță europeană. Importanța planurilor de management Natura 2000 Rețeaua Natura 2000 este un pilon central al politicii de conservare a biodiversității în Uniunea Europeană, menit să protejeze habitatele naturale și speciile vulnerabile. Planurile de management și obiectivele de conservare sunt instrumente esențiale pentru punerea în aplicare a directivei și pentru evaluarea impactului proiectelor de infrastructură asupra mediului. Adoptarea acestor planuri în timp util nu doar că răspunde cerințelor legislative europene, dar și asigură predictibilitate pentru investitori și administrația publică, sprijinind dezvoltarea durabilă și cofinanțarea proiectelor majore.

Criza apei din Argeș: PNL Argeș cere extinderea stării de alertă la toate localitățile afectate / Ce spune ministra Mediului

PNL Argeș critică marți seara, într-un comunicat de presă, decizia autorităților de a declara stare de alertă doar pentru municipiul Curtea de Argeș, în condițiile în care patru localități nu au apă potabilă. PNL Argeș consideră că autoritățile au declarat stare de alertă „târziu, ezitant și fără măsuri concrete”. „Trei luni fără apă potabilă. Stare de alertă ezitantă și formală. După trei luni în care peste 50.000 de oameni au trăit fără apă potabilă, autoritățile au declarat stare de alertă târziu, ezitant și fără măsuri concrete. Prefectul Ioana Făcăleață și primarul Constantin Panțurescu au reacționat fără asumare: starea de alertă e doar pentru Curtea de Argeș, deși sunt și alte localități afectate, iar problema nici nu apare corect în documentele oficiale”, se arată în comunicatul de presă emis de PNL Argeș. Aceștia solicită autorităților ca starea de alertă să fie extinsă și la celelalte trei localități afectate de criza apei, respectiv Băiculești, Valea Iașului și Valea Danului. De asemenea, PNL Argeș solicită suplimentarea rezervoarelor de apă, dar și oprirea facturării până când apa devine potabilă. Ce arată raportul despre stația de producţie şi tratare a apei potabile Curtea de Argeș În cursul zilei de marți, un raport întocmit de specialiștii Veolia, consultat în exclusivitate de Mediafax, arată amploarea deficiențelor descoperite la Stația de producţie şi tratare a apei potabile Curtea de Arges, ajunsă în prim planul discuțiilor publice în contextul scăderii nivelului apei lacului de acumulare Vidraru, și propune retehnologizarea de urgență. „Staţia este funcţională, dar prezintă riscuri operaţionale semnificative motiv pentru care considerăm că intervențiile recomandate sunt prioritare pentru siguranța procesului şi trebuie efectuate în regim de urgenţă”, este concluzia specialiștilor de Veolia România Soluții Integrate S.A., în raportul finalizat și trimis marți autoritățiilor locale după controlul la Statia de producţie şi tratare a apei potabile Curtea de Arges, operată de S.C. Aquaterm AG98 S.A, ce asigură alimentarea cu apă a Municipiului Curtea de Argeş şi a comunelor limitrofe Băiculeşti, Valea laşului, Valea Danului şi Albeşti. În contextul crizei apei, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat marți seara, la B1 TV, că „apa potabilă este gestionată de o companie, Aquaterm, care este în subordinea Consiliului Local”.  „Știm exact cât ies public să spună Hidroelectrica și operatorul de apă potabilă. Toată lumea știe de lucrarea de la Vidraru, dar foarte puțină lume știe că barajul Vidraru este, de fapt, în administrarea Hidroelectrica. Multe întrebări au venit la Ministerul Mediului, care de fapt, în această situație, nici măcar nu are în administrare barajul. (…) Vedem o situație care s-a prelungit, o companie care, pentru că nu și-a făcut investiții, (…) evident nu are posibilitatea să trateze această apă. Primăria, Consiliul Local, această companie, nu au alocat banii respectivi sau, dacă i-au alocat, nu i-au cheltuit pentru a putea fi făcute investițiile”, a spus Diana Buzoianu la B1 TV.  Locuitorii din Băiculești, Valea Iașului și Valea Danului și municipiul Curtea de Argeș au primit luni seară mesaje Ro-Alert cu privire la prezența bacteriei Clostridium perfringens în apă. „Ca măsură de protecție a sănătății populației, este interzisă utilizarea apei pentru consum uman, animal sau igiena personală. Populația este rugată să utilizeze apa din sursele puse la dispoziție de autoritățile locale, din izvoare verificate sau apă îmbuteliată”, a transmis, luni seara, ISU Argeș.

Diana Buzoianu critică CCR: Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat, în cadrul unei intervenții la B1 TV, blocajul de la Curtea Constituțională cu privire la pensiile speciale și a avertizat că această situație costă România sute de milioane de euro și implică sancțiuni din partea Comisiei Europene.  Diana Buzoianu a spus că o parte semnificativă dintre români își doresc această reformă și crede că sistemul judiciar nu ar trebui să se închidă „într-un turn de fildeș” atunci când apar critici. Declarațiile ministrei vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan a trimis la CCR o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților va duce la pierderea a 230 mil. euro din PNRR. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare uriașe pentru țara noastră, care se vor reflecta inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană dacă jalonul din PNRR nu va fi îndeplinit. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon. Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu revine în controversa Bolojan – CCR – pensii speciale. „O comunicare oficială a Guvernului este contrazisă chiar de unul dintre miniștrii de resort și de purtătorul de cuvânt al Guvernului” România a pierdut alte 231 de milioane de euro din PNRR. Ministrul Fondurilor Europene a recunoscut public dezastrul. Bolojan încearcă să arunce vina pe CCR

Diana Buzoianu a participat la Consiliul de Mediu din Cipru: Economia circulară nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o componentă critică care poate susține economia națională

Pe agenda discuțiilor s-au aflat alinierea politicilor privind reziliența climatică și a apei, consolidarea eficacității UE în negocierile internaționale privind schimbările climatice și abordarea celor mai importante lacune din legislația actuală a Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului. În prima sesiune, dedicată construirii unei Europe reziliente, au fost discutate măsuri prin care legislația și finanțarea pot consolida alinierea politicilor europene privind clima și reziliența la apă. „Pentru România, este important ca viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 să acorde fonduri specifice pentru proiectele legate de apă. Investițiile ar trebui să se concentreze pe gestionarea durabilă a apei, dar și pe cercetarea, inovarea și digitalizarea în sectorul apei”, a declarat ministra Diana Buzoianu. În cadrul ședinței au fost subliniate și așteptările de la noul Act privind Economia Circulară. „România susține dezvoltarea Actului privind Economia Circulară ca instrument-cheie pentru îmbunătățirea accesului UE la resurse, a autonomiei strategice și a competitivității. Susținem o abordare pragmatică, axată pe transparență, cooperare regională și utilizarea eficientă a fondurilor UE. Economia circulară nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o componentă critică care poate susține economia națională. Am prezentat în cadrul Consiliului informal implementarea SGR-ului, o poveste de succes care ne arată cum putem colabora alături de actorii privați pentru a scoate plasticul și sticlele din natură și a le refolosi prin reciclare”, a afirmat ministra Mediului. Conform comunicatului Ministerului Mediului, în 2025 consumatorii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje prin SGR. Totodată, Diana Buzoianu a invitat miniștrii să participe la Conferința Europeană privind Sistemul Garanție–Returnare, programată la București pe 18 martie 2026, eveniment dedicat implementării economiei circulare.