Buzoianu: Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut. Ce spune despre viitorul său în Guvern
Întrebată, în cadrul podcastului Istori-Știri, moderat de Luzian Mîndruță, dacă va mai fi anul viitor la guvernare, Buzoianu a răspuns că, în cazul în care nu va mai ocupa funcția, „nu se termină viața”. „Dacă o să mai fim. Dacă nu o să mai fim, nu se termină viața. Nu m-a făcut Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut, dar eu cred că lucrurile pe care le-am făcut, o parte dintre ele vor fi foarte greu de dat înapoi. Iar cealaltă parte va fi foarte nepopular pentru cei care vor veni să le dea înapoi”, a spus ministrul interimar al Mediului. Buzoianu a vorbit și despre sursa energiei care o ajută să continue activitatea din minister. Aceasta a afirmat că se raportează la oamenii pe care îi întâlnește în viața de zi cu zi, nu la reacțiile de pe rețelele sociale. „Oamenii nu sunt fermele de troli” „În primul rând de la oamenii din jurul meu care sunt oameni ultra normali și conectați cumva la România reală. Adică eu nu trăiesc pe conturile cu fermele de boți de pe Facebook și de pe TikTok. Eu trăiesc în viața reală în care mă duc acasă, vorbesc cu prietenii mei, vorbesc cu familia mea, merg pe stradă, vorbesc cu oameni și îmi dau seama că oamenii nu sunt fermele de troli”. Ministrul spune că oamenii nemulțumiți de guvern „sunt nervoși nu pentru că au ceva personal cu cineva anume din guvern, ci pentru că vor să le fie rezolvate niște probleme. O parte dintre ele pot fi rezolvate”. Buzoianu a reamintit de lupta cu mafia balastierelor Ea a dat ca exemplu lupta împotriva exploatărilor ilegale din balastiere, susținând că, atunci când a ajuns la Ministerul Mediului, „nu era nimeni. Toți erau speriați să nu care cumva să deranjăm niște oameni care sunt toți conectați politic (…) Păi n-au vrut ei să supere toți baronii locali”. „Este enorm de multă muncă împotriva unor instituții care s-au obișnuit până acum toată lumea să întoarcă ochii, să nu facă nimic în direcția corectă. S-au obișnuit să meargă lucrurile așa. Mafia balastierelor. Păi nu exista subiectul cu balastierele”, a declarat ministrul interimar. Buzoianu a amintit și de cele trei moțiuni depuse împotriva sa. „Una dintre moțiuni a și trecut”, a spus ministrul interimar. „Eu îmi amintesc cum oamenii se organizau să iasă la protest dacă eu urma să fiu demisă. Și asta e un lucru, cumva te face să te gândești așa. Un om care nu te-a întâlnit, un om care e străin față de tine, dar care a văzut ce ai făcut, care are atât de multă încredere în tine, încât s-ar organiza să iasă, să protesteze, să te susțină, pentru că este convins că ce ai făcut tu e bun. Cum să nu-ți dea energia asta?”, a subliniat Buzoianu. O întâlnire cu o româncă din Diaspora Ministrul a povestit și despre românii din diaspora care i-au spus că schimbările din România le-ar putea da speranța revenirii în țară. Buzoianu a relatat întâlnirea recentă, la Viena, cu o româncă plecată de 18 ani, care i-a spus că de fiecare dată când se întoarce în România îi este tot mai greu să plece din nou, pentru că „tot timpul se rupe ceva în mine”. Femeia i-a mărturisit că ultima dată a plâns când a plecat și i-a transmis ministrului: „Dacă faceți lucrurile corect, poate ne dați și nouă speranța să rămânem acolo”. „Cu asta îți dă energie. Asta îți dă energie”, a concluzionat Buzoianu.
Buzoianu: 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o zonă din Brașov. Una dintre cele mai mari tăieri descoperite în ultimii ani
„Chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal. 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o singură zonă, una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale descoperite în ultimii ani de zile”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la Euronews. Ministra a afirmat că identificarea unui număr tot mai mare de cazuri arată că autoritățile au început să descopere situații care anterior nu erau identificate. „Vedem în sfârșit că controlul de la Garda Forestieră scoate la iveală din ce în ce mai multe tăieri care până acum părea că nu există”, a spus Buzoianu. Potrivit acesteia, fenomenul tăierilor ilegale nu a dispărut, chiar dacă în spațiul public exista percepția că amploarea ar fi scăzut. „Toată lumea era mulțumită. Fenomenul tăierilor ilegale părea că nu mai există. Asta era povestea care nu se vedea. El există în continuare, acest fenomen, și mă bucur că autoritățile în sfârșit iau măsurile necesare să crească cazurile pe care le descoperă”, a afirmat ministra. Buzoianu: Nu există favoruri pentru instituțiile din subordinea Ministerului Mediului Diana Buzoianu a declarat că verificările instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului trebuie să ducă la măsuri concrete atunci când sunt identificate probleme. „Dacă controlul va veni cu niște concluzii bune pentru instituții, foarte bine, mergem mai departe. Dacă va veni cu niște concluzii în care să reiasă niște nereguli, voi cere măsuri aplicate de urgență, așa cum am făcut la toate celelalte instituții”, a spus ministra. Buzoianu a subliniat că nu vor exista tratamente preferențiale pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. „Nu există favoruri pentru nicio instituție din subordinea Ministerului Mediului, pentru că favorurile astea se plătesc dup-aia în vieți pierdute de români în propria noastră țară”, a afirmat Buzoianu. Reorganizarea Romsilva: de la 130 de directori la 36 În ceea ce privește reforma Romsilva, ministra a anunțat că metodologia pentru organizarea noilor structuri a fost pusă în transparență și că urmează aprobarea noilor organigrame. „La Romsilva, tocmai am pus în transparență metodologia pentru organizarea noilor structuri și sperăm că în perioada imediat următoare, dacă Consiliul de Administrație Romsilva și Romsilva nu mai blochează pe termen nedeterminat reorganizarea, să avem și organigramele aprobate”, a declarat Buzoianu. Potrivit acesteia, Ministerul Mediului a avizat deja noile structuri, iar după aprobarea organigramelor ar urma să fie organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. „În momentul în care avem organigramele aprobate, noi deja le-am avizat de la minister, eu sper ca în săptămânile următoare să le avem și aprobate de Romsilva, vor trebui să fie organizate concursuri”, a spus ministra. Buzoianu a precizat că numărul funcțiilor de directori va fi redus semnificativ, de la 130 la 36: „Concursuri pentru directori. Am sărit de la 130 de directori la 36 aproape de directori”, a afirmat Diana Buzoianu.
Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Petrișor Peiu: De ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?
Liderul senatorilor AUR ridică în discuție un subiect „fierbinte” din activitatea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe social media, Petrișor Peiu se întreabă „de ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?”. Risipirea banului public reprezintă tema centrală a discuțiilor din jurul politicii românești de ani de zile. Peiu, întrebări pentru Curtea de Conturi În context, Petrișor Peiu arată că bugetul Ministerului Mediului a fost „secat” din ordinul Dianei Buzoianu printr-o manevră simplă, împământenită în politica dâmbovițeană. Se plătesc sume importante pe tot felul de așa-zise studii de specialitate, deși aparatul de stat dispune de angajați care fix cu asta se ocupă. Loading … Iată ce scrie pe Facebook Petrișor Peiu: „Risipirea banilor publici și politizarea cheltuielilor publice de către Guvernul Bolojan poate fi ușor exemplificată. Punem pariu, pe baze statistice, că nimeni de la Curtea de Conturi nu ar avea curaj sa verifice așa ceva? Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici. Angajații ministerului sunt, se presupune, mult mai calificați decât niște firme private să scrie o strategie guvernamentală, mai ales că ei sunt sursa tuturor datelor pe care se bazează strategia respectivă. Ei bine, strategia plătită de minister din bani publici a fost depusă ca proiect de lege de către deputatul Diana Buzoianu, care este și ministrul interimar al Mediului. Asta în ciuda faptului ca deputatul respectiv beneficiază de o sumă de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar, sumă din care deputații își pot plăti consilieri sau pot cumpăra servicii de consultanță. Iată doua întrebări pentru guvernul Bolojan și pentru Curtea de Conturi privind moralitatea, oportunitatea și legalitatea unor cheltuieli din bani publici: De ce plătesc ministerele contracte unor firme private pentru a elabora documente care reprezintă îndatorire de serviciu a unor salariati din aceste ministere?; Este legal ca un deputat să își însușească un document pentru care statul a plătit bani pentru a avea altă destinație?”. Biodiversitatea, grijă primordială pentru Diana Buzoianu Diana Buzoianu nu a vorbit deloc despre banii plecați din Ministerul Mediului pe tot felul de studii și strategii despre biodiversitate. Fără să dea explicații pe această temă, deputatul USR, care este și ministru interimar, a atacat PSD și AUR, acuzând reprezentanții celor două partide că promovează „propaganda” și, atenție!, pun în opoziție protejarea parcurilor naționale cu investițiile strategice. Într-o postare publicată pe Facebook, Diana Buzoianu scrie că strategia biodiversității este marcată de „un populism grețos”. „Ăștia sunt «gândacii» și «greierii» care pun țara în pericol după mintea zamfirilor, grindenilor și simionilor. Zilele astea se dezbate în Parlament, într-un populism grețos, strategia privind biodiversitatea. Mai jos aveți poze din cele 13 parcuri naționale din România. Comori naționale pentru care strămoșii noștri au luptat. Imaginați-vă câți bani au dat și lobby au făcut zamfirii, grindenii și simionii din PSD și AUR în ultimii ani de zile ca să ne facă să credem că e împotriva intereselor naționale să lupți ca aceste parcuri să rămână și generațiilor viitoare (…) Patrioți de carton”, a scris Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu acuză PSD că a modificat din pix Strategia pentru biodiversitate: Sper ca România să-și obțină miliardul de euro
Comisia pentru mediu din Senat a adoptat, marți, un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Strategia a fost inițial contestată de senatorii PSD, care au susținut că documentul ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După introducerea modificărilor, reprezentanții PSD au votat în favoarea raportului, alături de senatorii USR, PNL și UDMR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat că forma inițială a strategiei ar fi blocat investiții importante în România. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică) și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. La scurt timp după vot, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a criticat amendamentele adoptate în Senat și a spus că acestea modifică obiectivele asumate de România la nivel european. „În documentul de astăzi, în strategia care a trecut astăzi, PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020. Este lezne de înțeles cum o strategie națională nu poate să modifice angajamente europene asumate la nivel european și, repet, devine cu atât mai ridicol acest amendament cu cât ne dăm seama că el, de fapt, nu este atașat decât comunicațional, poate, de o dorință a PSD-ului de a se urca, de a cățăra acest val”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european. „Nu există niciun fel de sancțiune pentru România dacă nu îndeplinește acest obiectiv, dar există, într-adevăr, o nevoie ca România să arate că încearcă să îndeplinească acest obiectiv asumat la nivel european. (…) Avem un sistem ultra-echilibrat care permite o dezbatere reală și nu impune arii protejate care să apară peste noapte în anumite zone. (…) Ne dorim să îndeplinim acest obiectiv, dar ne dorim să îl îndeplinim alături de comunități”, a explicat aceasta. Diana Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de le este frică” celor din PSD. „Iată că astăzi s-a modificat din pix practic într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente care au trecut absolut aberante, precum s-a scos măsura care prevedea un audit, realizarea unui audit, despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică. (…) Argumentul invocat de PSD că nu își doresc acest audit pentru că el ar costa este absolut aberant. (…) Acest audit oricum va fi făcut (…) și oricât va costa acest audit cu siguranță va fi o fracție din prețul ceasurilor lor scumpe cu care se arată în conferințe de presă cu cutiile de pantofi și cu vizitele Nordis”, a afirmat ministra. Diana Buzoianu a transmis că „PSD vine și spune nu, noi vrem doar politrucii noștri să se ocupe, să nu vină niciun expert să ajute în administrarea acestor arii”. Totodată, ministra a respins afirmațiile potrivit cărora strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice. „S-a creat această minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. (…) Strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi o hidrocentrală are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel. (…) Strategiile nu pot adăuga prevederi noi legislative. Ele doar pun în aplicare obiective care au fost asumate deja la nivel național și la nivel european”, a explicat Buzoianu. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat. Riscul este. Eu sper să nu se întâmple și eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministerul Mediului anunță controale la Garda de Mediu din cinci județe. Diana Buzoianu: Mă interesează să știu că problemele grave de mediu sunt adresate
„Am cerut astăzi Corpului de Control să facă un control de urgență pe cum au fost sau nu prioritizate problemele grave de mediu din 5 județe din țară de către inspectorii gărzii de mediu. Corpul de control va trebui să analizeze dacă acțiunile de control ale acestor comisariate reflectă o preocupare reală de a rezolva/adresa problemele sistemice de mediu din județele respective sau o muncă de a da cifre record de amenzi pentru probleme superficiale, doar pentru a bifa protecția mediului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de ministra interimară a Mediului. Diana Buzoianu a explicat că decizia de a verifica cele cinci comisariate vine pe fondul nemulțumirilor recurente exprimate de cetățeni. Oamenii au reclamat că inspectorii locali ignoră problemele sistemice. Buzoianu a ținut să facă o distincție clară între inspectorii de bună-credință și cei care compromit instituția. „Garda de Mediu are sute de inspectori profesioniști. Oameni care duc greul în această instituție. În același timp, nu putem ascunde că sunt și comisari șefi care confundă demnitatea rolului, cu puterea de a tăia și spânzura la comanda baronilor politici”, se arată în mesaj. Ministra a precizat că în multe dintre cazurile semnalate, autoritățile locale au răspuns criticilor prezentând statistici privind numărul controalelor și al amenzilor aplicate, fără ca problemele de fond să fie rezolvate. „Pe hârtie, un loc poate fi verificat de zeci de ori și sancționat pentru încălcările cele mai mici de 5-6 ori (fără a se ,,vedea” problemele cele mai grave)”, notează ministra. „Munca sutelor de inspectori care își fac treaba cinstit nu trebuie minimizată, dar nici efectul absolut toxic al inspectorilor care nu își fac treaba nu trebuie nici el minimizat”, conchide Buzoianu.
Cronica unui colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate
Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune. O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace. Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă. Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă. În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Useriștii criticau hidrocentralele, dar făceau lobby mascat pentru parcurile eoliene Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene. De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”. „Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres. Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei. Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, esye explicația oficială a autorităților. 7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR. În plină criză energetică, România ține închise 7 hidrocentrale/ Sursa FOTO: zhd.ro Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW Bumbești-Livezeni – 65,2 MW Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW Pașcani (Siret) – 9,4 MW Cerna-Belareca – 14,7 MW Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
Diana Buzoianu, despre închiderea reactoarelor de la Cernavodă: Suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri, la B1 TV, că scăderea masivă a debitului Dunării era anticipată de mai multe săptămâni și că România traversează unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimele decenii. Declarațiile vin după ce Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit și el miercuri, din cauza nivelului scăzut al apei, după ce și Reactorul 1 a fost închis anterior. Întrebată dacă autoritățile știau că seceta ar putea duce la oprirea ambelor reactoare, Diana Buzoianu a spus că avertismentele au fost transmise din timp de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”. „INHGA, care este în subordinea Apelor Române, deci a Ministerului Mediului, a tras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică, să spunem. 1.500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1.600, urmează să ajungem pe la 1.500 în perioada imediat următoare. Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Dunăre a fost la 1.400 de metri cubi pe secundă. Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile”, a declarat ministra Mediului. Potrivit acesteia, într-o astfel de situație autoritățile nu pot face altceva decât să aplice procedurile deja stabilite pentru gestionarea efectelor secetei, inclusiv în sectorul energetic. „Asta nu poate să fie gestionat altfel decât cu măsurile care sunt deja pe protocol, înregistrate pe procedură clară, stabilite inclusiv pe zona energetică. Din păcate, așa arată schimbările climatice. Și așa arată, de fapt, o manipulare care a fost făcută de mulți ani de zile, pentru că vedem că zilele acestea mișcarea extremistă sau campaniile de fake news vin și spun că avem apă din belșug, să nu mai fim prostiți că nu avem apă, pentru că apa este peste tot și nu o să avem niciodată probleme cu apa”, a afirmat Diana Buzoianu. Diana Buzoianu a mai declarat că efectele schimbărilor climatice afectează tot mai multe comunități din România, „care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă”. „Schimbările climatice ne arată în fiecare an, din ce în ce mai drastic, că avem din ce în ce mai multe comunități care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă, nivelul de apă care este necesar în comunitățile respective. Iar asta pentru noi înseamnă că atunci când vorbim despre schimbări climatice trebuie să facem din asta o prioritate. Mai ales adaptările la schimbările climatice, măsurile de adaptare la schimbări climatice trebuie să devină o prioritate”, a spus aceasta. Întrebată dacă există lucrări care ar putea reduce efectele secetei, precum dragarea Dunării, Diana Buzoianu a spus că fenomenul actual depășește posibilitățile unor astfel de intervenții. „La o secetă de un asemenea nivel, este unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani de zile. Ne apropiem de pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă, în contextul în care cel mai mic prag din istorie a fost la 1.400. Deci suntem într-unul dintre cele mai severe episoade și nu ține doar de România. Nivelul Dunării nu este dat numai de faptul că în România a plouat. Am auzit și această întrebare: «Dar în România a plouat. De ce nu avem un nivel mult mai mare în ultima perioadă?» Pe de o parte, pentru că avem fenomene extreme, ploi pe o perioadă foarte scurtă de timp, deci nu este vorba de apă care să rămână constant cu un debit mediu. Și, în al doilea rând, pentru că Dunărea este alimentată pe parcursul a mult mai multor alte state, care și ele se confruntă în această perioadă cu un fenomen de secetă”, a explicat ministra.
Primarul Mihai Chirica, conflict deschis cu ministrul Mediului Diana Buzoianu: Bateți câmpii
Primarul Iașului, Mihai Chirica, a intrat într-un conflict public cu ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, pe tema implementării proiectului privind insulele ecologice digitalizate. Edilul susține că blocajele nu sunt cauzate de administrația locală, ci de neclaritățile din documentația întocmită de Ministerul Mediului și de modul în care a fost gestionată achiziția la nivel central. Într-un mesaj public, Chirica i-a transmis ministrului că „bate câmpii”, acuzând ministerul că nu și-a îndeplinit responsabilitățile și cerând clarificarea obligațiilor privind activarea cardurilor de acces pentru utilizatori. „Stimată doamnă ministru Buzoianu, bateți câmpii pentru ca: 1. proiectul este al Ministerului Mediului pe PNRR, noi v-am pus la dispoziție amplasamentele din luna martie, ceea ce se vede în oraș 2. problema nu constă în faptul ca noi nu știm ce să facem, aici va pot da lecții, problema este ca relația contractuală o dețineți doar Dumneavoastră, prin Ministerul Mediului, iar acolo ați lăsat o breșă de interpretare prin care “Ofertantul” adică cel pe care l-ați contractat, trebuie să ducă treaba la bun sfârșit, iar noi să predăm cartelele către beneficiari. Noi știm să muncim, să colaborăm, să ne facem selfie-uri dar, ați putea verifica ce ați scris în caietul de sarcini și să clarificați această dilemă. În rest, vă urez numai bine, sper să nu ne revedem în următorul Guvern! Amin!”, a transmis primarul Mihai Chirica.
Buzoianu, după tragedia de pe Valea Oltului: Când ciupim proceduri, oamenii ajung să plătească cu viața
Oficialul a declarat că prioritatea instituțiilor trebuie să fie siguranța cetățenilor și respectarea procedurilor legale, nu identificarea unor vinovați prin declarații publice. Reacție după poziția CNAIR Invitată la B1 TV, Diana Buzoianu a fost întrebată despre poziția Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a indicat că responsabilitatea privind versanții și pădurile aparține Ministerului Mediului. Ministrul a evitat să intre într-o dispută instituțională și a afirmat că accentul trebuie pus pe prevenirea unor astfel de tragedii. „Nu sunt interesată de o astfel de abordare. Pe noi ne interesează să fie oamenii în siguranță. Și noi pe partea noastră facem tot ceea ce putem. Cred că asta este responsabilitatea tuturor autorităților să facă identic. Fără să mai încerce să rezolve tragedii prin comunicate de presă în care se pasează responsabilități”, a declarat Diana Buzoianu. „Haideți să ne facem cu toții treaba” Întrebată dacă asistă la o tentativă de transfer al responsabilității între instituții, în contextul în care plasele de protecție nu acopereau zona în care s-a produs accidentul, ministrul a spus că nu dorește politizarea cazului. „Din respect față de familia oamenilor (…), tragedii de genul acesta folosite în scopul de a zice că alții sunt vinovați, de a se spăla pe mâini de niște proceduri care nu au fost cu totul implementate până la capăt, nu știu ce ajutor mai pot aduce în momentul de față”, a afirmat ea. Oficialul a făcut apel la respectarea obligațiilor legale de către toate instituțiile implicate. „Haideți să ne facem cu toții treaba. Toate autoritățile să respectăm toate legile”, a spus Diana Buzoianu. „De-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot” Ministrul Mediului a susținut că tragediile pot fi prevenite doar prin respectarea integrală a procedurilor și a normelor de siguranță, inclusiv a obligațiilor de mediu. „Dom’le, de-aia avem legi, de-aia avem proceduri, de-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot, de-aia trebuie să respectăm absolut toate procedurile. Pentru că în astfel de lucrări să nu se mai întâmple tragedii”, a declarat aceasta. Potrivit ministrului, orice abatere de la procedurile prevăzute de lege poate genera riscuri majore. „De fiecare dată când încercăm să ciupim proceduri sau să facem lucrări sărind peste etape, peste prevederi legale, de fiecare dată asta vine cu un cost, cu un risc. (…) Oamenii ajung să plătească, în cel mai rău caz, în tragedii, în pierdere de vieți omenești. Asta nu poate să funcționeze. De-asta avem nevoie de o disciplină a respectării legislației în vigoare”, a mai spus Diana Buzoianu. Declarațiile ministrului vin după accidentul produs pe DN7, în zona Valea Oltului, unde un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism aflat în mers. În urma impactului, o persoană și-a pierdut viața. Ulterior incidentului, CNAIR și Ministerul Mediului au fost vizate de întrebări privind responsabilitatea pentru măsurile de siguranță din zonă.