Acordul de mediu pentru lucrările de la hidrocentrala Pașcani, lansat în dezbatere / Diana Buzoianu Urletele populiștilor nu mă prea impresionează
„Pe 16 Septembrie (acum 10 zile) a venit analiza Apele Române care stabilea clar că lucrările pentru hidrocentrala Pașcani au rol principal de lucrări împotriva inundațiilor și lucrări care vor asigura apa necesară pentru comunități din zonă. Ieri am semnat punerea în transparență a acordului de mediu. (…) Eram în ultimele zile necesare pentru a adopta acest acord de mediu pentru că a reieșit clar, din toate analizele, că lucrările au un rol principal de siguranță pentru români. Urletele populiștilor nu mă prea impresionează, dar trebuie să spun că am rămas surprinsă cât de mult credeau chiar ei înșiși în fake news-urile cât casa pe care le-au tot aruncat în spațiul public zilele acestea”, a scris pe Facebook Diana Buzoianu. Ea spune că, pentru a semna acest acord, a cerut o analiză de la Apele Române care a durat câteva zile, lucru care a isterizat mai mulți extremiști populiști. „Astăzi, pe legea din România, poluatorul sau constructorul sunt obligați să arate un studiu de impact pentru obținerea acordului de mediu care e plătit din banii lui, cu un expert selectat de el. Spre deosebire de noi, în majoritatea statelor europene la care ne uităm pentru bune practici, aceste studii sunt plătite de poluator, dar făcute de experți selectați sau validați de autoritățile publice, tocmai pentru a nu exista un conflict de interese. Dar să revenim la discuția noastră: da, eu consider că Ministerul Mediului nu poate fi doar notar, ci are și un rol de analiză critică asupra documentelor primite. A analiza critic, de exemplu, dacă proiecte care se bazează pe debite medii din ultimii 30 de ani vor avea real capacitatea de producție care e scrisă pe hârtie, în contextul scăderii debitelor din ultimii ani de zile, este doar o întrebare de logică elementară pe care ar trebui să o avem cu toții când ne uităm pe cifre”, adaugă ministra Mediului. Ea susține că blocajul invocat de unii sau alții a reprezentat, în fapt, aplicarea legii. „Cred că și pentru celelalte 3 hidrocentrale (pentru care chiar marți a avut loc o discuție tehnică între Hidroelectrica și Apele Române, deci procesul legal parcurge pașii necesari) este nevoie de o analiză atentă și obiectivă. Mai ales că vorbim, în unele cazuri, de proteste ale locuitorilor din zonă care spun că se tem pentru accesul lor la apă dacă pornesc acele lucrări. Românii își pot primi toate răspunsurile fix acum: în etapa legală de analiză a studiilor de impact. Înțeleg că se discută, inclusiv în spațiul public, despre modificarea legislației, iar aceasta va fi, cu siguranță, o decizie de coaliție dacă vor veni propuneri în acest sens. Dar până una alta, la acest moment, legea e clară și ea este respectată la literă”, a mai scris Buzoianu pe rețeaua de socializare.
Deputații decid astăzi asupra moțiunii simple împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu
Camera Deputaților urmează să voteze miercuri, de la ora 11:30, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. În ultimele zile, parlamentarii PSD au criticat-o pe Diana Buzoianu pentru faptul că nu semnează avizele necesare hidrocentralelor. Luni, deputații au discutat textul moțiunii cu titlul „Slăbirea securităţii energetice a României prin politici de mediu care obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”. Partidul AUR a acuzat-o pe Diana Buzoianu că oprește proiecte importante, în contextul actual în care „securitatea energetică a României este grav vulnerabilizată”. „Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creştere cu 54% a importurilor de energie electrică faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar balanţa comercială de electricitate a devenit negativă, ţara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh (…) Presiunea asupra preţurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piaţa spot, România s-a situat între primele trei state din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate tarife pe această piată în prima jumătate a anului 2025 (…) Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de majorări tarifare persistente”, se arată în documentul depus de AUR. Daniel Zamfir a declarat că lipsa avizelor de mediu arată o intenție rea din partea ministrului Diana Buzoianu și, în opinia lui, ea nu mai poate rămâne în funcție. Senatorul PSD a declarat că, dacă ar fi deputat, ar vota împotriva acesteia. Ca răspuns la toate aceste comentarii din mediul politic, Diana Buzoianu a spus la dezbaterea moțiunii că textul este plin de „manipulări şi fake news-uri”, și că documentul cere Parlamentului și Guvernului „să facă ceea ce legea NU permite să fie făcut”. Ministra Mediului a mai susținut că AUR dorește întoarcerea la perioada în care „hidrocentralele se construiau cu buldozere fără să se mai respecte legi”.
Guvernul a aprobat noul program Rabla Auto pentru persoane fizice
Guvernul a aprobat hotărârea care prevede lansarea unui nou program Rabla Auto pentru persoane fizice. Acesta ar putea porni săptămâna viitoare. La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, Hotărârea de Guvern privind rectificarea sumelor alocate categoriilor de proiecte prioritare finanţate din Fondul pentru mediu pentru anul 2025. Astfel, se introduce un nou program având denumirea „Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice”, cu alocare bugetară de 200 milioane lei. „Imediat ce va fi publicat ordinul pentru ghidul de finanțare în Monitorul Oficial, putem lansa Programul Rabla, la începutul săptămânii viitoare. Pentru persoanele fizice este foarte important de ştiut că vor avea exact aceeaşi platformă, deci acelaşi proces de înscriere pentru care erau, deja, pregătiţi, rămâne la fel. De asemenea, valoarea voucherelor rămâne aceeași pentru maşinile cu motor termic, pentru hibrid, plug-in hibrid, pentru maşinile electrice, însă, se modifică voucherul de la 37.000 de lei la 18.500 de lei. Fondurile alocate pentru Programul Rabla 2025 se ridică la 200 de milioane de lei. O suplimentare a acestui fond nu este posibilă pentru acest an, dar pe viitor avem în vedere alte variante”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Ionuț Moșteanu s-a întâlnit cu experții americani pe care Diana Buzoianu îi desființa acum un an
Diana Buzoianu: Heritage Foundation e un think-tank ultra-conservator Actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, râdea anul trecut pe Facebook de Nicolae Ciucă, după ce fostul șef al Senatului susținea că marele eveniment al vieții sale a fost întâlnirea cu o delegație a Heritage Foundation, relatează Gândul. Apoi, ministrul a ținut să precizeze ce părere are despre această fundație. „Heritage Foundation e un think thank ultra-conservator care tocmai a lansat un plan cu un manual de cum conservatorii să acapareze cam toate instituțiile din executiv și să încalce drepturi fundamentale ale americanilor”. Ionuț Moșteanu: Le mulțumesc reprezentanților americani Cu toate obiecțiile colegei sale de partid și de guvern, Ionuț Moșteanu i-a primit cu brațele deschise pe experții de la Heritage Foundation. Potrivit ministrului Apărării, discuțiile s-au concentrat pe importanța prezenței forțelor americane în România și pe flancul estic al NATO, principalele provocări de securitate din regiunea Mării Negre, dar și pe evoluțiile mediului strategic euroatlantic. „Am vorbit despre parteneriatul strategic româno-american, despre prezența forțelor americane în România și la Marea Neagră și provocările de securitate din regiune și rolul nostru pe flancul estic al NATO. Le mulțumesc reprezentanților americani apropiați de administrația președintelui SUA, Donald Trump, pentru interes și sunt sigur că vom continua să lucrăm împreună pentru o Europă mai sigură”, a menționat Moșteanu. The Heritage Foundation este considerată cea mai influentă fundație republicană. Aceasta și-a câștigat renumele în perioada președintelui Ronald Reagan, căruia i-a furnizat multe din ideile care au dus la sfârșitul Războiului Rece. În 2016, experții republicani au elaborat un plan și pentru Donald Trump. „Atât de aberant e acel plan și atât de controversat încât până și Trump a fost nevoit să se delimiteze de el și să spună că nu are de gând să îl citească (mă rog, planul e scris de foști oameni din echipa lui care au lucrat cu el în administrația prezidențială, dar na, și-a dat seama că e prea mult chiar și pentru el să spună public că va susține acest plan)”, mai scria actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu în 2024.
Primul centru de colectare a deşeurilor finanţat prin PNRR, inaugurat la nivel naţional
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat duminică inaugurarea primului centru de colectare a deşeurilor prin aport voluntar (CAV) realizat din fonduri PNRR, un proiect considerat „vital” pentru comunitate şi pentru sănătatea locuitorilor. Evenimentul a avut loc alături de primarul Horia Bugarin Potrivit acesteia, centrul va colecta anual peste 1.600 de tone de deşeuri, inclusiv din construcţii şi alte tipuri periculoase, care în prezent ajung la gropile de gunoi sau sunt abandonate pe câmpuri. „Acest CAV devine un hub de unde resursele pot fi salvate şi reciclate, în loc să fie irosite. Ştim cu toţii cu ce probleme ne confruntăm la nivelul comunităţilor locale: câmpiile din jur sunt pline de deşeuri din construcţii şi nu numai”, a declarat Buzoianu. Ea a subliniat că investiţiile în infrastructura de mediu înseamnă investiţii directe în sănătatea comunităţii şi în dezvoltarea sustenabilă. „Problemele de mediu pe care nu le gestionăm ajung inevitabil, în câţiva ani, probleme de sănătate. Fabricele de reciclare, cavurile şi alte proiecte similare înseamnă, la final, ani de viaţă câştigaţi pentru fiecare dintre noi”, a adăugat ministra. Proiectul inaugurat face parte dintr-un plan naţional prin care ar urma să fie construite 300 de astfel de centre cu bani din PNRR. Pentru restul proiectelor prevăzute, dar care riscă să nu mai fie finanţate, autorităţile iau în calcul mutarea lor pe bugetul naţional sau pe cel al Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Ministerul Mediului lansează selecția publică pentru inspectorii șefi ai gărzilor forestiere
„Procesul transparent de selecție de la Romsilva nu a fost un experiment și nici un exercițiu de imagine. Este un standard creat pe care îl voi aplica de fiecare dată când o să am ocazia în Ministerul Mediului”, a precizat Buzoianu. Potrivit ministrei, candidații trebuie să fie integri, să își dorească eficiență în instituțiile publice și să contribuie la sancționarea infracțiunilor de mediu din pădurile României. Înscrierile sunt deschise până pe 4 septembrie, ora 16:30, iar detaliile sunt disponibile pe site-ul Ministerului Mediului. Mandatele actuale ale celor cinci inspectori șefi expiră pe 1 septembrie. „Am atribuții, în calitate de ministră, să desemnez prin ordin, fără nicio dezbatere, să fie numită o nouă persoană pentru un mandat interimar. Dar nu am vrut să fac asta. Vreau să găsim cei mai buni oameni posibili pentru aceste funcții”, a mai precizat Buzoianu. Ministra va prelungi temporar mandatele existente cu două săptămâni, timp în care se va derula procesul de selecție: apel public, analiză a dosarelor, interviuri înregistrate și publicate online, urmând ca ulterior să fie organizate concursuri pentru numirea oficială a noilor șefi.
Diana Buzoianu, condiții pentru ocuparea funcției de director intermiar al Romsilva. Ce propune ministrul
Ministerul Mediului a organizat luni dezbaterea privind conducerea interimară de la Romsilva. „Pentru prima dată, procesul de selecție a directorului general interimar al Romsilva se desfășoară într-un mod transparent, cu reguli clare și deschise publicului. Până acum, știm cu toții că numirile interimare nu au urmat o astfel de procedură. Salut și mulțumesc Consiliului de Administrație al Romsilva pentru că a introdus criterii de transparență și pentru inițiativa ca interviurile candidaților să fie înregistrate și publicate pe site-ul instituției. Este un pas important în direcția pe care ne dorim să o urmăm și pe viitor”, a declarat Diana Buzoianu. Ea susține că rolul directorului general interimar, chiar și pentru un mandat de cinci luni, unul esențial, inclusiv în procesul de reorganizare a Romsilva. În ceea ce privește criteriile de integritate, ministra a precizat: „Viitorul director general interimar trebuie să fie o persoană care să nu aducă prejudicii de imagine instituției, ci dimpotrivă, să consolideze profesionalismul Romsilva. Este esențial ca acesta să fie un om care nu a fost implicat în scandaluri publice. Tocmai de aceea, pentru candidați au fost introduse și criterii de etică”. Consiliul de Administrație al Romsilva a demarat, în 11 august, procedura pentru numirea unui director general provizoriu, cu un mandat de maximum 5 luni. 17 dintre cele 25 de candidaturi depuse au fost selectate.
Programul RABLA Auto 2025: Ecotichet de 18.500 de lei pentru mașinile electrice. Ministerul Mediului a publicat ghidul spre consultare publică
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat, vineri, în consultare publică, Ghidul de finanțare pentru Programul Rabla Auto 2025. Documentul include modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 41/2025, care vizează proiectele finanțate din PNRR și din fonduri naționale. Cea mai importantă noutate este creșterea ecotichetului pentru achiziția de mașini electrice sau cu pilă de combustie pe bază de hidrogen, care va ajunge la 18.500 de lei. Sprijinul este acordat persoanelor fizice prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Pentru celelalte tipuri de autovehicule, cuantumul bonusurilor rămâne neschimbat: 15.000 de lei pentru un autoturism plug-in hibrid sau pentru o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Diana Buzoianu: Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi „Am înțeles că Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi, ci rămâne un instrument important prin care cetățenii fac pași siguri către un aer mai curat. Ecotichetul pentru electrice a fost ajustat, dar această decizie permite ca, în condițiile bugetare actuale, să putem oferi unui număr cât mai mare de români șansa de a beneficia de sprijin. În paralel, încercăm să construim un cadru de finanțare mai stabil și durabil pe viitor prin Fondul Social pentru Climă. Obiectivul rămâne același: mai puțină poluare și o tranziție treptată spre mobilitate curată în România”, a spus ministra Mediului. Consultarea publică pentru Ghidul de finanțare Rabla 2025 este deschisă pe site-ul ministerului, urmând ca programul să fie lansat oficial după adoptarea formei finale. Foto: Shutterstock
Buzoianu: Patru ani din viață pierdem, în medie, din cauza arderilor ilegale de deșeuri
„(Arderile de deșeuri – n.n.) provoacă un nivel uriaș de poluare, adică sunt zile în care se scurtează viața oamenilor care inhalează, care respiră acest aer și s-a întâmplat asta ani în șir. Sunt ani de zile care ne sunt scurși din viață, patru ani de zile în medie din cauza poluării aerului pierdem noi ca români”, a declarat Buzoianu, joi seară, la B1 TV. Ministrul a precizat că săptămâna trecută a fost adoptată hotărârea de guvern prin care Garda de Mediu poate folosi drone pentru a depista arderile ilegale, iar acum se lucrează la cadrul legal prin care imaginile captate să poată constitui probă în instanță. „Acum suntem în discuții foarte avansate pe ultimele faze de avizare pentru ca aceste imagini (…) să poată să fie folosite ca probă în instanță. Anume, să nu mai poată să fie contestate, pentru că sunt camere omologate. (…) Terminăm odată bâlciul că n-am văzut cine a dat foc, că nu știm cine arde deșeuri în Sintești, că nu știm cine arde deșeuri prin toate județele țării. Știm foarte bine cine le arde. Acum vom avea și probe și se vor deschide și dosare”, a afirmat oficialul. „Am mers săptămânile trecute în Hunedoara și în Gorj, unde există acest fenomen absolut îngrijorător. Oamenii își cumpără la kilogram haine cu un leu și ard hainele respective ca să își încălzească casele. (…) Familiile respective vând lemnul respectiv primit (ca ajutor social – n.n.) și continuă să își încălzească casele cu haine”, a mai spus ministrul Mediului.
Diana Buzoianu, despre programul Rabla: Nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă
„Tocmai ce vorbeam mai devreme de o situație absolut îngrozitoare economică în care ne aflăm, în care au fost pierduți și vor fi pierduți bani de la investiții strategice în România, pentru că pur și simplu nu există acești bani. Noi ce am reușit să facem este ca din bugetul de anul acesta să asigurăm Rabla persoane fizice, o lansare pe un buget de 200 de milioane de lei, ceea ce nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă, dar facem acest efort pentru că știm că au fost făcute investiții. Știm că a fost dat avans pentru aceste mașini, apoi, pe celelalte programe, din păcate, anul acesta nu vor mai putea să fie susținute, dar aș vrea să atrag atenția – pentru programul Rabla: Suntem, în acest moment, în discuție cu Ministerul Fondurilor Europene, ca pe fondul social pentru climă, care este un fond care va fi multianual, de 6 miliarde de euro, în România, dat în următorii ani. Acest fond – suntem în discuții să aibă inclusiv un program Rabla, deci să-l finanțăm din fonduri europene programul Rabla, astfel încât să nu mai depindă de bugetul național, de crize economice sau de alte aspecte”, spune la B1TV Diana Buzoianu. Un cadru mai predictibil pentru Rabla și Casa Verde Ea afirmă că își dorește ca de anul viitor să existe „un cadru mult mai reglementat și mult mai sigur, mult mai predictibil pentru acest program, la fel și pentru Casa Verde”. „Pentru Casa Verde, astăzi, pentru panourile fotovoltaice, nu vom mai avea lansat programul de la AFM, dar exact anul acesta vom avea lansat un program, poate chiar mai amplu, din RePowerEU, de către Ministerul Fondurile Europene. Deci, practic, luăm bani din fonduri europene și susținem aceleași programe. Găsim soluții pentru fiecare dintre aceste programe. Evident că lumea care nu este mulțumită, în continuare poate să zică că nu este mulțumită. Noi trebuie să găsim inclusiv metode ca aceste programe să nu se mai ducă către industrie, mai ales, și pentru producătorii din China. Deci trebuie să spunem aceste lucruri”, adaugă Diana Buzoianu. De asemenea, a menționat că este necesară reducerea intrării mașinilor din China pe piața românească și că programele ar trebui să se concentreze pe vehicule produse în Europa. „Este una dintre ținte. Din punctul meu de vedere, programele tip Rabla ar trebui să se axeze mai ales pe mașini produse măcar în Europa, dar în niciun caz în China, la fel și pentru fotovoltaice, este foarte clar pentru toată lumea că de acolo programele și produsele vin din China. Deci noi va trebui, cumva, sub o formă sau alta, să avem și o structură în care să încurajăm producția din Europa”, încheie Buzoianu.