Marșul Noua Dreaptă, care a pus pe jar Institutul Elie Wiesel, se organizează în continuare. Primăria București a dat avizul

marsul-noua-dreapta,-care-a-pus-pe-jar-institutul-elie-wiesel,-se-organizeaza-in-continuare.-primaria-bucuresti-a-dat-avizul

Organizația Noua Dreaptă organizează pe 2 septembrie o adunare publică împotriva lucrătorilor imigranți. În ciuda cererilor de revocare a aprobării, Primăria Capitalei se apără cu faptul că organizatorii au „depus documentația prevăzută de Legea nr. 60/1991”.  Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a cerut Primăriei Capitalei să revoce aprobarea pe care a eliberat-o pentru organizatorii adunării publice de marți împotriva lucrătorilor imigranți. Aceștia spun că avizul nu respectă Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 1965, la care România a devenit membră în 1970. Evenimentul vine la câteva zile după ce un livrator asiatic a fost agresat în București. „Marți, 2 septembrie 2025, vă invităm să manifestăm de la ora 11:00 în fața Primăriei Municipiului București, prin care noi, bucureștenii, să ne exprimăm împotrivirea față de anunțata intenție a Primăriei de a inunda orașul nostru iubit, în prezent unul dintre cele mai sigure și liniștite metropole din Europa, cu imigranți de orgine afro-asiatică! Atenție dragi bucureșteni, acum nu mai e vorba de “bicicliștii” Glovo sau alți muncitori din Pakistan, India, Nepal, Sri-Lanka, care oricum, din punct de vedere al Constituției României, se află în mod ILEGAL pe teritoriul țării, ci este vorba ca în București să fie aduși, împotriva voinței sau fără acordul populației, imigranți cu statut incert dar în mod sigur provenind din populații ne-europene, de rasă exclusiv non-albă!”, anunță nouadreaptă.org. Institutul Elie Wiesel atrage atenția că astfel de manifestări cad sub incidența Articolului 369 din Codul Penal și sunt interzise. De asemenea, Legea 60/1991 interzice, la rândul ei, astfel de manifestări. Cu toate acestea, Primăria Municipiului București a avizat favorabil evenimentul și a motivat prin faptul că organizatorii au depus toată documentația solicitată în astfel de situații. „Solicitanții au depus documentația prevăzută de Legea nr. 60/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Raportat la tema declarată a protestului, Comisia de avizare a adunărilor publice nu a identificat motive de nelegalitate, context în care adunarea publică a fost avizată conform procedurii legale în vigoare. Organizatorul estimează participarea a circa 20 de persoane, iar protestul are ca temă „𝐧𝐞𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐚 𝐦𝐢𝐠𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢”. Primăria Municipiului București reamintește că strategia menționată a fost retrasă din dezbatere publică, pentru a permite analizarea tuturor recomandărilor primite din partea organizațiilor neguvernamentale și revenirea cu o variantă îmbunătățită. De asemenea, PMB subliniază că autorizarea unei adunări publice nu reprezintă asumarea sau validarea conținutului mesajelor transmise de organizatori sau participanți, ci exclusiv respectarea cadrului legal care garantează dreptul constituțional la liberă exprimare și la întrunire. Totodată, instigarea la ură, discriminare sau violență este sancționată de lege, iar responsabilitatea pentru declarațiile și acțiunile din timpul manifestației aparține integral organizatorilor și participanților”.  Victoria Stoiciu: „Am făcut o plângere penală la parchet organizatorilor manifestației și am solicitat PMB sa retragă avizul” Vicepreședintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități din Senatul României, Victoria Stoiciu, spune că avem de-a face cu ” o manifestație cu caracter rasist și care instigă la ură. Din acest motiv, încalcă prevederile legale, atât cele din legea adunărilor publice, cât și din Codul penal.” „Din acest motiv, am făcut o plângere penală la parchet organizatorilor manifestației și am solicitat PMB sa retragă avizul, care e dat, în opinia mea, cu încălcarea prevederilor legale. Mi se pare revoltător ca autoritățile statului permit a;a ceva, în plină ascensiune a extremismului. Legea 60/91 spune negru pe alb că sunt interzise manifestațiile cu caracter rasist. Eu cred în libertatea de exprimare, dar ea are limite, iar discursul urii e o armă periculoasă pe care nu trebuie să o tolerăm”, a declarat senatorul social-democrat Victoria Stoiciu, pentru Gândul. Președinta SOS, Diana Șoșoacă, se disociază de o acțiune care ar incita la ură rasială și crede că totul este făcut „la comanda serviciilor secrete care urmăresc declanșarea unor provocări violente”. „Președintele Partidului S.O.S. România nu a împuternicit organizarea unui protest de acest gen, iar folosirea numelui Partidului fără împuternicirea președintelui reprezintă fals și uz de fals. Asocierea dintre Partidul S.O.S. România și ideea de ură rasială este pe deplin artificială, făcută la comanda serviciilor secrete care urmăresc declanșarea unor provocări violente prin care să prezinte România ca un stat xenofob, discriminatoriu și care să justifice o intervenție străină. Deputatul S.O.S. România Tudor Ionescu nu este implicat în organizarea protestului și nu are nicio contribuție în promovarea acestei acțiuni. Vom demara acțiuni în instanță împotriva celor care au falsificat cererea în numele Partidului și a oficinelor de presă care promovează toxica asociere dintre S.O.S. România și concepte xenofobe menite să prezinte o falsă imagine a Partidului”, scrie Șoșoacă pe facebook. După ședința de la Parlament, de luni, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a avut și el o luare de poziție împotriva celor de la Primăria Capitalei care au dat aviz favorabil unei astfel de manifestări. „Mă miră. Chiar mă miră decizia luată de Primăria Capitalei. Cred că ar trebui să-și revizuiască această decizie. Vorbim de niște lucruri și manifestări care nu-și au locul într-o Românie a anului 2025. Îi îndemn pe cei de la Primăria Generală a Capitalei, care au decis, să schimbe decizia.” Formațiunea Noua Dreaptă, unul dintre organizatori, este o organizație cu o activitate care se înscrie în seria celor din afara legii, mai precis a OUG 31/2002, pentru că „incită la ură rasială, națională sau religioasă, la săvârșirea de genocid contra umanității și de crime de război”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primăria Capitalei a aprobat „Parada gay” 2021. În aceeași zi va avea loc și „Marșul pentru normalitate” Manifestări la Cluj: Steagul LGBT, în culorile curcubeului, călcat în picioare la mitingul pentru familie

Diana Șoșoacă s-a întâlnit cu Dragoș Sprînceană la Mar-a-Lago, la reședința lui Donald Trump. Mesajul senatoarei pentru fostul emisar

diana-sosoaca-s-a-intalnit-cu-dragos-sprinceana-la-mar-a-lago,-la-resedinta-lui-donald-trump.-mesajul-senatoarei-pentru-fostul-emisar

Senatoarea Diana Șoșoacă a luat parte la un eveniment desfășurat la Mar-a-Lago, la reședința din Florida a președintelui SUA Donald Trump. În acest cadru, șefa partidului SOS România s-a întâlnit și cu fostul emisar Dragoș Sprînceană.  Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS, a fost prezentă la Mar-a-Lago, la reședința din Florida a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, unde senatoarea s-a întâlnit cu mai mulți români, printre care și fostul emisar, Dragoș Sprînceană. Totodată, senatoarea a postat o serie de fotografii pe contul oficial de Facebook cu descrierea: „Adevăratul emisar al României în SUA”. Fotografiile îi înfățișează și pe senatorii Ninel Peia, chestorul Senatului, şi Clement Sava, liderul grupului SOS România din Senat. În imaginile publicate de Diana Șoșoacă pe rețelele de socializare, se poate observa cum Dragoș Sprînceană o prezintă colegilor săi din Partidul Republican. Președinta SOS România a venit la Mar-a-Lago la invitația administrației Trump, potrivit afirmațiilor lui Clement Sava, senator SOS România, transmite Digi 24. Referitor la relația dintre Diana Șoșoacă și Dragoș Sprînceană, Clement Sava a precizat că „acum important este ca adevăratele interese ale României pe termen lung să fie reprezentate”. În una dintre înregistrările video postate pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă, aceasta îi cere scuze lui Dragoș Sprînceană în numele Guvernului României Dragoș Sprînceană  menționat că este a fost prima dată când a cunoscut-o pe Diana Șoșoacă și că nu ține legătura cu președinta SOS România. Marcel Ciolacu s-a delimitat de afirmațiile lui Dragoș Sprînceană Dragoș Sprînceană a avut recent, la Digi 24, poziții contradictorii legate de războiul din Ucraina și a susținut în mod fals că președintele francez Emmanuel Macron vrea continuarea războiului din Ucraina și că administrația americană ar trebui să „ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța”, deoarece România are un președinte interimar „care nu va mai conta într-o lună și jumătate”. În acest sens, Marcel Ciolacu s-a delimitat de afirmațiile lui Dragoș Sprânceană și a subliniat că „n-a trimis pe nimeni”, ca ambasador neoficial la Washington. FOTO/VIDEO: Diana Șoșoacă Facebook Ilie Bolojan, despre Dragoș Sprînceană: „Politica se face de către persoanele care sunt mandatate în acest sens” Ce spune Diana Șoșoacă despre o eventuală întâlnire cu Vladimir Putin: „Va schimba ceaiul din Samovar pe cafeaua din ibric” Diana Șoșoacă: M-am bucurat că a picat regimul Ceaușescu, dar nu m-am bucurat că l-au omorât Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele